Munca, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8149-8172)

1974-02-01 / nr. 8149

I­a 50 000 TONE DE LIGNIT PESTE PLAN • Minerii din bazinul carbonifer Rovinari-Gorj au extras joi cea de-a 50 000-a tonă de lignit peste prevederile de plan. Aceste cantități permit minerilor din bazinul amintit să satisfacă in întregime cerințele principa­lilor beneficiari — energeticienii termocentralelor Işalniţa şi Rogojelu. Cele mai mari realizări le-au avut colectivele exploatărilor Cicani, Beterega şi Tismana. NOI CONTRACTE ECONOMICE CU FIRME STRĂINE • Recent, întreprinderea de co­merț exterior „Romagrimex" a În­cheiat un contract cu firma engle­ză „Buckeye-Stephens Limited" din Gloucester, în baza căruia urmează a fi realizate, prin cooperare, 130 MAŞINI PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR DE GRĂDINĂRIT Zestrea tehnică a staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din ju­deţul Olt se va imbogăti in acest an cu noi maşini şi utilaje utiliza­te în culturile legumelor şi pomivi­­ticole. Astfel, unităţile Trustului S.M.A. din judeţ au fost deja do­tate, sau se află în curs de a pri­mi un număr de maşini pentru plantatul usturoiului şi arpagicului, 50 cultivatoare pentru legume cu talie înaltă, 75 freze pentru prăşit in vii. 60 de maşini de mare capa­citate pentru combaterea dăunăto­rilor în vii şi livezi. 4 combine pen­tru recoltatul tomatelor destinate industrializării, maşini pentru re­coltat fasolea verde etc. de incubatoare cu o capacitate de 60 000 ouă fiecare. De menţionat că, încă din 1972 prin conlucrarea re­ciproc avantajoasă dintre cele două unităţi, au fost construite nume­roase incubatoare, partea română producând 50 la sută din instala­ţiile componente. • Potrivit unui contract semnat între GEOMIN şi „Iraquian National Oil Company", România execută lu­crări de prospecţiuni privind seis­micitatea, precum şi lucrări de fo­raj şi extracţia ţiţeiului în Repu­blica Irak. Colaborarea româno-ira­­kiană în acest domeniu se desfă­şoară în baza Acordului de coope­rare economică şi tehnică în do­meniul petrolului, parafat în no­iembrie 1971. CONSFĂTUIRE PRIVIND EDUCAŢIA LUCRĂTORILOR DIN COMERŢ Ieri, a avut loc în sala ansamblu­lui artistic „Rapsodia Română" o interesantă consfătuire privind ac­tivitatea politică şi cultural-educati­­vă de masă desfăşurată de sindica­tele din într­eprinderile comerciale bucureştene. Consfătuirea, organi­zată de Comitetul Uniunii sindica­telor din comerţ şi cooperaţie, a prilejuit un dialog viu, un schimb util de opinii asupra perfecţionării şi pregătirii profesionale a cadre­lor, a educării lor în spiritul or­dinii şi disciplinei, al corectitudinii, al grijii pentru apărarea avutului ob­ştesc. înaintea dezbaterilor au fost vizitate o serie de Întreprinderi şi unităţi comerciale unde sunt aplicate forme moderne şi rapide de vînzare, metode şi iniţiative înaintate de muncă. Au fost, de asemenea, vi­zionate o serie de filme documen­tare, precum şi programele brigăzi artistice de agitaţie. unor CERCUL TINERELOR MAME In cadrul acţiunii de educare multilaterală, la întreprinderea de confecţii Craiova a luat fiinţă cer­cul tinerelor mame. Lunar, medici, jurişti, profesori, cosmeticiene, coa­feze, bucătărese etc., le ajută pe ti­­nerele mame să-şi însuşească cu­noştinţele necesare în diversele do­menii ale vieţii de familie, in creş­terea şi educarea copiilor. breviar ■ telex,­ breviar Otelex extern • PREŞEDINTELE UNIUNII NAŢIONALE A MINERILOR DIN MAREA BRITANIE a declarat că, în cazul in care majoritatea celor 280 000 de mineri se vor pronunţa pentru o grevă naţională (operaţiunea de votare a început joi şi va continua vineri), va solicita guvernului să găsească „o soluţie de ultimă oră privind satisfacerea revendicărilor mine­rilor". Pe de altă parte, premierul Edward Heath s-a declarat dispus să inceapă noi negocieri cu reprezentanții patronatului și sindicatelor în ve­derea prevenirii grevei. M Proletari din toate țările, unîți-vâ ! UN CA ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8149 ♦♦♦ Vineri 1 februarie 1974 4 pagini 30 bani PE TRAIECTORIA IIII EXPERIENŢE CARE ŞI RECLAMA GENERALIZAREA Stăruie în memorie imaginea unei fotografii. Un grup de mineri la gura tunelului, ciţiva pionieri intimpinindu-i cu flori şi bucurie, revedere emoţionantă între părinţi şi copii. Era de „Ziua minerilor"? Se bătuse un nou record în materie de extracţie? Nu mai ştiu. Limpede îmi este insă faptul că despre Exploatarea minieră Petrila s-a vorbit adesea şi se va mai vorbi la superlativ, fiind socotită un pivot fruntaş al Văii Jiului, de tradiţie şi de şcoală. Cu aceste judecăţi de valoare fi­reşti, am păşit zilele trecute în in­cinta atitor amintiri frumoase de la Petrila. Prima legătură şi cea din­ţii discuţie am avut-o cu inginerul şef Mircea Coroban, un om bine­voitor şi, pe cit aveam să constat, sufleteşte contopit cu interesele ma­jore ale exploatării miniere. — Am aflat că anul trecut aţi avut unele greutăţi în activitatea de extracţie a cărbunelui — mă adre­sez inginerului şef. Cum se explică acest lucru ? — Intr-adevăr, am dat mai puţin la 37 457 tone decit aveam plani­ficat — vine, cu precizie cifrică, răspunsul. Pină în octombrie 1973 stăteam bine, obţinuserăm chiar u­­nele depăşiri. Apoi a intervenit si­tuaţia din orizontul 16, unde am întilnit straturi mai anevoie de ex­ploatat. Producţia sectorului V a marcat unele scăderi nedorite şi de aici... — Şi credeţi, tovarăşe inginer şef, că numai straturile ceva mai sărace ale orizontului 16 ar fi de vină? — Fără îndoială, nu. Sunt şi destule chestiuni tehnico-organizatorice, in special de transport si întreţinere, nerezolvate. Avem cinci sectoare, u­­nele merg bine, altele foarte bine, în afară de V, care... Insistăm asupra situaţiei deose­bite a acestui sector, codaşul minei, ş­i aflăm că a fost analizat la nivelul comitetului oamenilor muncii, că după analiză a intrat intr-o „zo­die" mai bună, dar că multe din lipsurile existente nu-s încă defini­­tiv remediate. In unele cazuri, hotă­­ririle luate cu acest prilej n-au fost urmărite corespunzător, au rămas sau n-au ajuns nici măcar la nivel de maiştri. Nu se intervine in mod operativ in rezolvarea chestiunilor car­e ingreunează activitatea din a­­bataje. Sunt rămîneri în urmă la întreţinerea lucrărilor subterane, îmbunătăţirea aprovizionării locu­rilor de muncă cu cele necesare, marchează incă încetineli nedorite. Şi de la începutul lui 1974, situaţia sectorului V apare incertă. Reali­zările sunt incă sub plan. Mi-am indreptat atunci atenţia — gindindu-mă la faptul că orice­ mă­sură e binevenită, dar de două ori mai eficientă cind e luată din vreme — spre sectorul III, fruntaşul Pe­­trilei. Desigur, aici sunt mai multe a­­vantaje decit la V, zăcăminte mai bogate, spaţii largi de acţiune, dar şi un colectiv omogen, experimen­­­tat. Măsurile sunt aplicate mai ope­rativ, există o conlucrare mai strîn­­să între brigăzi şi o organizare mai atentă a muncii fiecărui miner în parte. Dar cum cu una sau două brigăzi Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 2-a) ri Chemarea ne-a găsit pregătiţi Vă amintiţi, stimaţi cititori, că în reportajul de vinerea trecută v-am vorbit despre felul in care se pregăteşte brigada lui Alexandru Vladu de la Exploatarea minieră Ploştina să răspundă chemării la întrecere lansată de ortacii lor de la Vulcan. Ni s-a spus cu acel prilej că, in bună parte, succesele lor viitoare de­pind şi de activitatea desfăşurată la nivelul întreprinderii miniere Motru. Este motivul pentru care am solicitat unor specialişti din această unitate, precum şi unor activişti ai sindicatelor, să ne vorbească despre modul în care se prevede a se acţiona în acest an în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan. Fireşte, un prim obiectiv spre care ne-am indreptat atenţia l-a consti­tuit modul de realizare a planului in 1973 şi caracteristicile principale ale celui din acest an. — Spre regretul nostru, nu ne pu­tem lăuda cu rezultatele lui '73 — ne spune de la bun început econo­mistul Gheorghe Coman, șeful ser­viciului planificare-dezvoltare-organi­­zare. Nu am reușit să extragem circa 340 000 de tone de lignit net, o canti­tate destul de importantă. Cauzele — dezvăluirea lor are valoare pentru a nu se mai repeta asemenea situaţii nedorite — au fost stabilite şi există programe ample de redresare a pro­ducţiei în ’74. — Bănuim că unul dintre motivele care au determinat nerealizarea pro­ducţiei in anul trecut este şi acela al deficienţelor de aprovizionare a locu­rilor de muncă. Ni s-a vorbit despre aceasta la Exploatarea minieră Ploş­tina, spunindu-ni-se, totodată, că se preconizează o organizare superioară a aprovizionării.­­ Este clar că cei de la Ploştina au dreptate. Pentru a nu se mai re­peta deficienţele de aprovizionare, am luat o serie de măsuri organiza­torice de la care aşteptăm rezultate bune. Cel puţin în domeniile care privesc nemijlocit întreprinderea. — Vă rugăm să ne spuneţi con­cret în ce constau aceste măsuri ? — S-a stabilit ca un anume munci­tor din echipa de transport­ aprovi­­zionare să răspundă direct de satis­facerea cererilor de materiale ale a­­batajului „x“ sau ale echipei de pre­gătire „y“, în funcție de necesarul concret, se organizează în subteran puncte de depozitare tampon. Dacă nu se găsesc în magazie materialele solicitate, pe filiera maistru-șef de sector-șef de exploatare, cu trei zile înainte, se intervine la directorul ad­junct tehnic care răspunde și coor­donează această activitate. Există astfel posibilitatea ca în abataj, la Serban Simedrea (Continuare in pag. a 2-a) il MEDICUL DE ÎNTREPRINDERE ŞI CANTINA-RESTAURANT în ultimul an, calitatea meniurilor şi serviciilor oferite de cantinele-res­­turant din Bucureşti s-a îmbunătă­ţit simţitor. Această afirmaţie este confirmată de cîteva date statistice, dintre care cea mai elocventă este, fără îndoială, creșterea cu 63 la sută, față de anul precedent, a numărului de consumatori. Din cele 29 de can­­tine-restaurant, 11 prepară în pre­zent meniuri la alegere, 17 practică autoservirea și 21 prepară gustări calde sau reci care sînt vîndute prin bufetele din incinta întreprinderilor. Numeroase unităţi au fost dotate cu utilaje noi, printre care 10 agregate frigorifice, 7 maşini de curăţat legu­me, 3 maşini de spălat vesela, 4 spă­lătorii inox, 3 mese lucru inox, 2 linii cu autoservire. Aproape toate unită­ţile şi-au completat necesarul de veselă şi tacimuri. Remarcăm în mod deosebit dotarea sălilor de mese de la cantinele-restaurante ale uzinelor „Electronica" şi C.P.L. Pipera, cu mobilier nou, ceea ce conferă acestor unităţi condiţii superioare de igienă şi confort. Pentru a cunoaşte particularităţile raţiilor alimentare oferite de canti­nele-restaurant, valoarea calorică şi conţinutul în substanţe nutritive. Centrul sanitaro-antiepidemic al mu­nicipiului Bucureşti a urmărit siste­matic activitatea acestor unităţi. Rezultatele obţinute sînt semnificati­ve. După cum am fost informaţi de dr. Barbu Stăncescu, şeful laborato­rului de igiena alimentaţiei, valoarea calorică a raţiilor alimentare a înre­gistrat pe parcursul timpului sporuri substanţiale. Astfel,­­în majoritatea unităţilor norma calorică a fost reali­zată integral­­, iar la unele cantine­­restaurant, cum sînt cele de la I.P.R.S. Băneasa, „Suveica", F.C.M.E., fiind chiar depăşită cu 15-25 la sută. De asemenea, necesarul de proteine a fost acoperit în majori­tatea cantinelor-restaurant. Sunt însă şi unele unităţi unde au fost inregis­trate deficienţe la acest capitol. Cantina de la „Flacăra roşie", de exemplu, a realizat numai 59 la sută din necesarul de proteine, cele de la UREMOAS 72 la sută, „Autobuzul" 77 la sută, „Arta mobilei"­ 79 la sută, „Abatorul" 82 la sută şi „Semănă­toarea" 83 la sută. Consumul de grăsimi a fost defici­tar in şase unităţi, şi din nou canti­nele de la UREMOAS şi „Semănă­toarea" trebuie citate, pentru faptul că n-au acoperit decit în proporţie de 56 şi respectiv 73 la sută din norma de grăsimi. Mai neliniştitor este însă consumul exagerat de grăsimi, fapt ce prezintă riscul apariţiei sau agravării bolilor cardio-vasculare. Dintre canti­nele-restaurant care fac exces de a­­semenea aliment, amintim „Arta mobilei" cu 197 la sută, F.C.M.E. cu 188 la sută, Halele Obor cu 174 la sută, Dumitru Negoiţa (Continuare in pag. a 2-a) LOCUINŢE SI CANTINA-RESTAURANT PENTRU LUCRĂTORII DE LA I.A.S. DĂBULENI Constructorii au în­ceput lucrările la can­­tina-restaurant desti­nată lucrătorilor I.A.S. Dăbuleni. Tot aici, a­lături de blocul cu 8 apartamente dat in folosinţă la sfirşitul anului trecut, se va ridica incă unul cu 12 apartamente destinate lucrătorilor aceleiași unități agricole socia­liste. întreprinderea de maşini grele Bucureşti s-a afirmat în economia naţională cu realizarea integrală a turbinei de 330 MGYV. Tot aici se realizează linii de ciment care vor produce 3 000 tone in 24 de ore. Clişeul nostru vă înfă­ţişează un aspect de la polizarea unei virale a agregatului de ciment. NOI TRASEE AUTO De la începutul acestui an, în ju­deţul Timiş au fost deschise patru noi trasee de curse auto pentru că­lători : este vorba de traseele Ti­mişoara — Petroman, Lugoj — Ba­­tinţ, Făget — Susani, Făget — Cta­­pa Română. De asemenea, au fost introduse curse suplimentare pe al­te cinci trasee între care Timişoara — Remetea Mare şi Timişoara — Seceani. Sute de oameni ai muncii din lo­calităţile situate pe amintitele tra­see, care fac naveta spre, sau de la locurile de muncă au astfel a­­sigurate condiţii mai bune de tran­sport, beneficiind şi de scur­tarea timpului necesar deplasărilor zil­nice. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL MAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Editorul argentinian Abdallah al-Kahlaoui Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Parti­dului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R­Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acor­dat un interviu cotidianului tunisian „Al Am­al". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii ,,Jua­rez" din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentiniană „Juarez" a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane", lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. PE LISTA DE URGENŢĂ, ÎN AGRICULTURĂ încheierea grabnică a reparaţiilor şi recepţiei tractoarelor şi celorlalte utilaje necesare apropiatelor lucrări în cîmp Asigurarea, în fiecare unitate, a întregii cantităţi de seminţe condiţionate JUDEŢUL TIMIŞ Primăvara nu-i va aştepta pe intîrziaţi! • Doar 70 la sută din totalul planificat la tractoare sînt reparate • De pe acum se cunosc gospodarii: unii sînt gata, alţii n-au ajuns nici la jumătate! • Piese de schimb există la Braşov, dar beneficiarii din Timiş abia zilele acestea şi-au dat seama că... au nevoie de ele, în vederea obţinerii în acest an a unor producţii agricole record, me­canizatorilor din judeţul TIMIŞ le revin sarcini de mare răspundere. Ei trebuie să asigure efectuarea tu­turor lucrărilor în perioadele optime şi la nivelul calitativ cerut de teh­nologia fiecărei culturi, să extindă mecanizarea în zootehnie, legumicul­tura, viticultură, pomicultură şi în alte sectoare de activitate. In pre­zent se fac pregătiri intense în a­­cest scop, acţionindu-se cu prioritate în două direcţii : repararea şi revi­zuirea utilajului agricol şi ridicarea pregătirii profesionale a mecanizato­rilor, prin participarea lor la cercu­rile şi cursurile Invăţămîntului agro­zootehnic de masă. In cele ce urmează ne vom referi la cîteva aspecte privind modul în care se desfăşoară reparaţia tractoa­relor şi maşinilor agricole, lucrări ce trebuie încheiate pină la 10 februarie. Subliniem de la început că situaţia pe ansamblul judeţului nu este mul­ţumitoare. Din cele 2 569 de tractoare planificate, au fost reparate, pină la 29 ianuarie, doar 1 750, adică mai pu­ţin de 70 la sută. Şi dacă la unele staţiuni de mecanizare, cum sînt cele de la Variaş, Periam, Topolovăţu Mare şi Gottlob, această importantă acţiune este aproape încheiată, in altele, printre care cele din Dudeştii Vechi, Săcălaz, Bilid şi Deta nu s-a realizat nici măcar jumătate din pre­vederile planului. La S.M.A. Dudestii Ion Nitu coresp. „MUNCA" (Continuare in pag. a 3-a) CRIZA DE ENERGIE ÎN DEZBATEREA O.N.U. • PREȘEDINTELE ALGERIEI, Houari Boumediene, a cerut secre­tarului general al O.N.U., Kurt V­aldheim, convocarea unei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale a O.N.U. pentru examinarea problemei crizei energetice mondiale, precum şi a aprovizionării cu materiile pri­me de bază, anunţă Agenţia alge­riană de presă. Preşedintele alge­­rian a arătat că a făcut această propunere în calitatea sa de pre­şedinte al conferinţei statelor nea­liniate, care a avut loc în luna sep­tembrie a anului trecut. CIOCNIRI SINGEROASE ÎN BOLIVIA • ÎN PARTEA CENTRALĂ A BOLIVIEI, au continuat să aibă loc ciocniri între armată şi munci­torii agricoli care au blocat, ince­­pînd de luni, principalele căi de ac­ces spre oraşul Cochabamba, în semn de protest faţă de politica e­­conomică a guvernului Banzer şi faţă de recenta sporire a preţurilor la unele produse de bază. Schimbul de focuri dintre soldaţi şi lucrătorii agricoli baricadaţi pe şoselele spre Santa Cruz şi‘El Chapare s-a sol­dat, potrivit surselor guvernamen­tale boliviene , cu 7 morţi şi 13 răniţi. • MINIŞTRII AFACERILOR EXTERNE din ţările membre ale Pieţei comune, reuniţi la Bruxelles au amînat, încă o dată, luarea deciziei finale in problema creării fondului de ajutorare a regiunilor considerate defa­vorizate din punct de vedere economic. • INTR-O CONFERINŢA DE PRESĂ organizată la Casa Amarila — — sediul Ministerului de Externe din Costa Rica­­, Gonzalo Facio Segreda, şeful diplomaţiei costaricane, a afirmat că blocada economică instituită îm­potriva Cubei" „nu trebuie să se perpetueze la nesfirşit", deoarece impie­tează asupra unei reglementări a relaţiilor stabilite, pe diferite planuri d­intre țările Americii Latine. JUDEŢUL DOLJ Nu este, oare, prea exagerat optimismul tovarăşilor de la Direcţia agricolă judeţeană? • în această primăvară, în judeţul Dolj sînt de semănat peste 230 000 hectare • Seminţele sînt asigurate... dar se află încă la bazele de re­cepţie • pînâ acum s-au făcut puţine probe pen­tru determinarea factorului de germinaţie DOLJUL este unul dintre judeţele mari producătoare de cereale. In a­­ceastă primăvară în cooperativele a­­gricole vor fi însămânţate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, plante tehnice şi furajere etc. peste 230 000 hectare. Pentru a asigura re­colte bogate, este necesar ca fie­care dintre culturile prevăzute să fie insămînţate la timpul optim, semin­ţele folosite să fie dintre cele mai productive, iar îngrăşămintele pre­văzute, atît cele naturale, cit și cele chimice, să fie incorporate în sol conform indicaţiilor date de specia­lişti. Sîntem la sfirşitul lunii ianua­rie şi, aşa după cum arată timpul, pe terenurile nisipoase din sudul ju­deţului, jumătatea lunii februarie poate însemna şi începutul campaniei agricole de primăvară. Pentru a afla amănunte privind pregătirea semin­ţelor, am discutat in primul rînd cu inginerul Constantin Gheonea, di­rector general adjunct al Direcţiei ge­nerale a agriculturii, industriei ali­mentare şi apelor Dolj. — întreaga cantitate de seminţe prevăzută pentru insămînţările de primăvară, ne-a spus dînsul, este a­­dăpostită în baze, cu analizele efec­tuate, şi urmează să fie distribuită unităţilor conform prevederilor din plan. — Am aflat că încă nu s-au defi­nitivat repartiţiile şi există perico­lul să se întîrzie transportul semin­ţelor în unităţi, mai ales că, conform Elena Ţurcu coresp. • „Munca" (Continuare în pag. a 3-a) ­ (*» mm MUNCA - izvor de bucurie şi împliniri Pe Dorina Rusu, electrician, şef de echipă la laboratorul de înaltă tensiune al întreprinderii de reţele electrice din Baia Mare am cunoscut-o la locul său de muncă, într-o sală plină de a­­parate, destinate verificării mij­loacelor de protecţie folosite de electricieni. Era atît de concen­trată asupra lucrului incit abia într-un tîrziu ne-a observat. „Aşa-i munca noastră, s-a scu­zat. Trebuie să fim foarte a­­­tenţi. O greşeală cit de mică, o simplă neatenţie poate determi­na accidente ireparabile. Bule­tinul e de verificare emis de noi reprezintă un angajament faţă de siguranţa vieţii celui ce va folosi echipamentul de protec­ţie respectiv. In plus, evident, trebuie să manifestăm opera­tivitate în executarea lucrări­lor. Scurtarea timpului de exe­cutare a lucrărilor de verificare Pamfil Bill» (Continuare în pag. a 2-a)

Next