Munca, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8149-8172)
1974-02-01 / nr. 8149
Ia 50 000 TONE DE LIGNIT PESTE PLAN • Minerii din bazinul carbonifer Rovinari-Gorj au extras joi cea de-a 50 000-a tonă de lignit peste prevederile de plan. Aceste cantități permit minerilor din bazinul amintit să satisfacă in întregime cerințele principalilor beneficiari — energeticienii termocentralelor Işalniţa şi Rogojelu. Cele mai mari realizări le-au avut colectivele exploatărilor Cicani, Beterega şi Tismana. NOI CONTRACTE ECONOMICE CU FIRME STRĂINE • Recent, întreprinderea de comerț exterior „Romagrimex" a Încheiat un contract cu firma engleză „Buckeye-Stephens Limited" din Gloucester, în baza căruia urmează a fi realizate, prin cooperare, 130 MAŞINI PENTRU MECANIZAREA LUCRĂRILOR DE GRĂDINĂRIT Zestrea tehnică a staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Olt se va imbogăti in acest an cu noi maşini şi utilaje utilizate în culturile legumelor şi pomiviticole. Astfel, unităţile Trustului S.M.A. din judeţ au fost deja dotate, sau se află în curs de a primi un număr de maşini pentru plantatul usturoiului şi arpagicului, 50 cultivatoare pentru legume cu talie înaltă, 75 freze pentru prăşit in vii. 60 de maşini de mare capacitate pentru combaterea dăunătorilor în vii şi livezi. 4 combine pentru recoltatul tomatelor destinate industrializării, maşini pentru recoltat fasolea verde etc. de incubatoare cu o capacitate de 60 000 ouă fiecare. De menţionat că, încă din 1972 prin conlucrarea reciproc avantajoasă dintre cele două unităţi, au fost construite numeroase incubatoare, partea română producând 50 la sută din instalaţiile componente. • Potrivit unui contract semnat între GEOMIN şi „Iraquian National Oil Company", România execută lucrări de prospecţiuni privind seismicitatea, precum şi lucrări de foraj şi extracţia ţiţeiului în Republica Irak. Colaborarea româno-irakiană în acest domeniu se desfăşoară în baza Acordului de cooperare economică şi tehnică în domeniul petrolului, parafat în noiembrie 1971. CONSFĂTUIRE PRIVIND EDUCAŢIA LUCRĂTORILOR DIN COMERŢ Ieri, a avut loc în sala ansamblului artistic „Rapsodia Română" o interesantă consfătuire privind activitatea politică şi cultural-educativă de masă desfăşurată de sindicatele din întreprinderile comerciale bucureştene. Consfătuirea, organizată de Comitetul Uniunii sindicatelor din comerţ şi cooperaţie, a prilejuit un dialog viu, un schimb util de opinii asupra perfecţionării şi pregătirii profesionale a cadrelor, a educării lor în spiritul ordinii şi disciplinei, al corectitudinii, al grijii pentru apărarea avutului obştesc. înaintea dezbaterilor au fost vizitate o serie de Întreprinderi şi unităţi comerciale unde sunt aplicate forme moderne şi rapide de vînzare, metode şi iniţiative înaintate de muncă. Au fost, de asemenea, vizionate o serie de filme documentare, precum şi programele brigăzi artistice de agitaţie. unor CERCUL TINERELOR MAME In cadrul acţiunii de educare multilaterală, la întreprinderea de confecţii Craiova a luat fiinţă cercul tinerelor mame. Lunar, medici, jurişti, profesori, cosmeticiene, coafeze, bucătărese etc., le ajută pe tinerele mame să-şi însuşească cunoştinţele necesare în diversele domenii ale vieţii de familie, in creşterea şi educarea copiilor. breviar ■ telex, breviar Otelex extern • PREŞEDINTELE UNIUNII NAŢIONALE A MINERILOR DIN MAREA BRITANIE a declarat că, în cazul in care majoritatea celor 280 000 de mineri se vor pronunţa pentru o grevă naţională (operaţiunea de votare a început joi şi va continua vineri), va solicita guvernului să găsească „o soluţie de ultimă oră privind satisfacerea revendicărilor minerilor". Pe de altă parte, premierul Edward Heath s-a declarat dispus să inceapă noi negocieri cu reprezentanții patronatului și sindicatelor în vederea prevenirii grevei. M Proletari din toate țările, unîți-vâ ! UN CA ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8149 ♦♦♦ Vineri 1 februarie 1974 4 pagini 30 bani PE TRAIECTORIA IIII EXPERIENŢE CARE ŞI RECLAMA GENERALIZAREA Stăruie în memorie imaginea unei fotografii. Un grup de mineri la gura tunelului, ciţiva pionieri intimpinindu-i cu flori şi bucurie, revedere emoţionantă între părinţi şi copii. Era de „Ziua minerilor"? Se bătuse un nou record în materie de extracţie? Nu mai ştiu. Limpede îmi este insă faptul că despre Exploatarea minieră Petrila s-a vorbit adesea şi se va mai vorbi la superlativ, fiind socotită un pivot fruntaş al Văii Jiului, de tradiţie şi de şcoală. Cu aceste judecăţi de valoare fireşti, am păşit zilele trecute în incinta atitor amintiri frumoase de la Petrila. Prima legătură şi cea dinţii discuţie am avut-o cu inginerul şef Mircea Coroban, un om binevoitor şi, pe cit aveam să constat, sufleteşte contopit cu interesele majore ale exploatării miniere. — Am aflat că anul trecut aţi avut unele greutăţi în activitatea de extracţie a cărbunelui — mă adresez inginerului şef. Cum se explică acest lucru ? — Intr-adevăr, am dat mai puţin la 37 457 tone decit aveam planificat — vine, cu precizie cifrică, răspunsul. Pină în octombrie 1973 stăteam bine, obţinuserăm chiar unele depăşiri. Apoi a intervenit situaţia din orizontul 16, unde am întilnit straturi mai anevoie de exploatat. Producţia sectorului V a marcat unele scăderi nedorite şi de aici... — Şi credeţi, tovarăşe inginer şef, că numai straturile ceva mai sărace ale orizontului 16 ar fi de vină? — Fără îndoială, nu. Sunt şi destule chestiuni tehnico-organizatorice, in special de transport si întreţinere, nerezolvate. Avem cinci sectoare, unele merg bine, altele foarte bine, în afară de V, care... Insistăm asupra situaţiei deosebite a acestui sector, codaşul minei, şi aflăm că a fost analizat la nivelul comitetului oamenilor muncii, că după analiză a intrat intr-o „zodie" mai bună, dar că multe din lipsurile existente nu-s încă definitiv remediate. In unele cazuri, hotăririle luate cu acest prilej n-au fost urmărite corespunzător, au rămas sau n-au ajuns nici măcar la nivel de maiştri. Nu se intervine in mod operativ in rezolvarea chestiunilor care ingreunează activitatea din abataje. Sunt rămîneri în urmă la întreţinerea lucrărilor subterane, îmbunătăţirea aprovizionării locurilor de muncă cu cele necesare, marchează incă încetineli nedorite. Şi de la începutul lui 1974, situaţia sectorului V apare incertă. Realizările sunt incă sub plan. Mi-am indreptat atunci atenţia — gindindu-mă la faptul că orice măsură e binevenită, dar de două ori mai eficientă cind e luată din vreme — spre sectorul III, fruntaşul Petrilei. Desigur, aici sunt mai multe avantaje decit la V, zăcăminte mai bogate, spaţii largi de acţiune, dar şi un colectiv omogen, experimentat. Măsurile sunt aplicate mai operativ, există o conlucrare mai strînsă între brigăzi şi o organizare mai atentă a muncii fiecărui miner în parte. Dar cum cu una sau două brigăzi Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 2-a) ri Chemarea ne-a găsit pregătiţi Vă amintiţi, stimaţi cititori, că în reportajul de vinerea trecută v-am vorbit despre felul in care se pregăteşte brigada lui Alexandru Vladu de la Exploatarea minieră Ploştina să răspundă chemării la întrecere lansată de ortacii lor de la Vulcan. Ni s-a spus cu acel prilej că, in bună parte, succesele lor viitoare depind şi de activitatea desfăşurată la nivelul întreprinderii miniere Motru. Este motivul pentru care am solicitat unor specialişti din această unitate, precum şi unor activişti ai sindicatelor, să ne vorbească despre modul în care se prevede a se acţiona în acest an în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan. Fireşte, un prim obiectiv spre care ne-am indreptat atenţia l-a constituit modul de realizare a planului in 1973 şi caracteristicile principale ale celui din acest an. — Spre regretul nostru, nu ne putem lăuda cu rezultatele lui '73 — ne spune de la bun început economistul Gheorghe Coman, șeful serviciului planificare-dezvoltare-organizare. Nu am reușit să extragem circa 340 000 de tone de lignit net, o cantitate destul de importantă. Cauzele — dezvăluirea lor are valoare pentru a nu se mai repeta asemenea situaţii nedorite — au fost stabilite şi există programe ample de redresare a producţiei în ’74. — Bănuim că unul dintre motivele care au determinat nerealizarea producţiei in anul trecut este şi acela al deficienţelor de aprovizionare a locurilor de muncă. Ni s-a vorbit despre aceasta la Exploatarea minieră Ploştina, spunindu-ni-se, totodată, că se preconizează o organizare superioară a aprovizionării. Este clar că cei de la Ploştina au dreptate. Pentru a nu se mai repeta deficienţele de aprovizionare, am luat o serie de măsuri organizatorice de la care aşteptăm rezultate bune. Cel puţin în domeniile care privesc nemijlocit întreprinderea. — Vă rugăm să ne spuneţi concret în ce constau aceste măsuri ? — S-a stabilit ca un anume muncitor din echipa de transport aprovizionare să răspundă direct de satisfacerea cererilor de materiale ale abatajului „x“ sau ale echipei de pregătire „y“, în funcție de necesarul concret, se organizează în subteran puncte de depozitare tampon. Dacă nu se găsesc în magazie materialele solicitate, pe filiera maistru-șef de sector-șef de exploatare, cu trei zile înainte, se intervine la directorul adjunct tehnic care răspunde și coordonează această activitate. Există astfel posibilitatea ca în abataj, la Serban Simedrea (Continuare in pag. a 2-a) il MEDICUL DE ÎNTREPRINDERE ŞI CANTINA-RESTAURANT în ultimul an, calitatea meniurilor şi serviciilor oferite de cantinele-resturant din Bucureşti s-a îmbunătăţit simţitor. Această afirmaţie este confirmată de cîteva date statistice, dintre care cea mai elocventă este, fără îndoială, creșterea cu 63 la sută, față de anul precedent, a numărului de consumatori. Din cele 29 de cantine-restaurant, 11 prepară în prezent meniuri la alegere, 17 practică autoservirea și 21 prepară gustări calde sau reci care sînt vîndute prin bufetele din incinta întreprinderilor. Numeroase unităţi au fost dotate cu utilaje noi, printre care 10 agregate frigorifice, 7 maşini de curăţat legume, 3 maşini de spălat vesela, 4 spălătorii inox, 3 mese lucru inox, 2 linii cu autoservire. Aproape toate unităţile şi-au completat necesarul de veselă şi tacimuri. Remarcăm în mod deosebit dotarea sălilor de mese de la cantinele-restaurante ale uzinelor „Electronica" şi C.P.L. Pipera, cu mobilier nou, ceea ce conferă acestor unităţi condiţii superioare de igienă şi confort. Pentru a cunoaşte particularităţile raţiilor alimentare oferite de cantinele-restaurant, valoarea calorică şi conţinutul în substanţe nutritive. Centrul sanitaro-antiepidemic al municipiului Bucureşti a urmărit sistematic activitatea acestor unităţi. Rezultatele obţinute sînt semnificative. După cum am fost informaţi de dr. Barbu Stăncescu, şeful laboratorului de igiena alimentaţiei, valoarea calorică a raţiilor alimentare a înregistrat pe parcursul timpului sporuri substanţiale. Astfel,în majoritatea unităţilor norma calorică a fost realizată integral, iar la unele cantinerestaurant, cum sînt cele de la I.P.R.S. Băneasa, „Suveica", F.C.M.E., fiind chiar depăşită cu 15-25 la sută. De asemenea, necesarul de proteine a fost acoperit în majoritatea cantinelor-restaurant. Sunt însă şi unele unităţi unde au fost inregistrate deficienţe la acest capitol. Cantina de la „Flacăra roşie", de exemplu, a realizat numai 59 la sută din necesarul de proteine, cele de la UREMOAS 72 la sută, „Autobuzul" 77 la sută, „Arta mobilei" 79 la sută, „Abatorul" 82 la sută şi „Semănătoarea" 83 la sută. Consumul de grăsimi a fost deficitar in şase unităţi, şi din nou cantinele de la UREMOAS şi „Semănătoarea" trebuie citate, pentru faptul că n-au acoperit decit în proporţie de 56 şi respectiv 73 la sută din norma de grăsimi. Mai neliniştitor este însă consumul exagerat de grăsimi, fapt ce prezintă riscul apariţiei sau agravării bolilor cardio-vasculare. Dintre cantinele-restaurant care fac exces de asemenea aliment, amintim „Arta mobilei" cu 197 la sută, F.C.M.E. cu 188 la sută, Halele Obor cu 174 la sută, Dumitru Negoiţa (Continuare in pag. a 2-a) LOCUINŢE SI CANTINA-RESTAURANT PENTRU LUCRĂTORII DE LA I.A.S. DĂBULENI Constructorii au început lucrările la cantina-restaurant destinată lucrătorilor I.A.S. Dăbuleni. Tot aici, alături de blocul cu 8 apartamente dat in folosinţă la sfirşitul anului trecut, se va ridica incă unul cu 12 apartamente destinate lucrătorilor aceleiași unități agricole socialiste. întreprinderea de maşini grele Bucureşti s-a afirmat în economia naţională cu realizarea integrală a turbinei de 330 MGYV. Tot aici se realizează linii de ciment care vor produce 3 000 tone in 24 de ore. Clişeul nostru vă înfăţişează un aspect de la polizarea unei virale a agregatului de ciment. NOI TRASEE AUTO De la începutul acestui an, în judeţul Timiş au fost deschise patru noi trasee de curse auto pentru călători : este vorba de traseele Timişoara — Petroman, Lugoj — Batinţ, Făget — Susani, Făget — Ctapa Română. De asemenea, au fost introduse curse suplimentare pe alte cinci trasee între care Timişoara — Remetea Mare şi Timişoara — Seceani. Sute de oameni ai muncii din localităţile situate pe amintitele trasee, care fac naveta spre, sau de la locurile de muncă au astfel asigurate condiţii mai bune de transport, beneficiind şi de scurtarea timpului necesar deplasărilor zilnice. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL MAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Editorul argentinian Abdallah al-Kahlaoui Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.RCu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii ,,Juarez" din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. In editura argentiniană „Juarez" a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane", lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. PE LISTA DE URGENŢĂ, ÎN AGRICULTURĂ încheierea grabnică a reparaţiilor şi recepţiei tractoarelor şi celorlalte utilaje necesare apropiatelor lucrări în cîmp Asigurarea, în fiecare unitate, a întregii cantităţi de seminţe condiţionate JUDEŢUL TIMIŞ Primăvara nu-i va aştepta pe intîrziaţi! • Doar 70 la sută din totalul planificat la tractoare sînt reparate • De pe acum se cunosc gospodarii: unii sînt gata, alţii n-au ajuns nici la jumătate! • Piese de schimb există la Braşov, dar beneficiarii din Timiş abia zilele acestea şi-au dat seama că... au nevoie de ele, în vederea obţinerii în acest an a unor producţii agricole record, mecanizatorilor din judeţul TIMIŞ le revin sarcini de mare răspundere. Ei trebuie să asigure efectuarea tuturor lucrărilor în perioadele optime şi la nivelul calitativ cerut de tehnologia fiecărei culturi, să extindă mecanizarea în zootehnie, legumicultura, viticultură, pomicultură şi în alte sectoare de activitate. In prezent se fac pregătiri intense în acest scop, acţionindu-se cu prioritate în două direcţii : repararea şi revizuirea utilajului agricol şi ridicarea pregătirii profesionale a mecanizatorilor, prin participarea lor la cercurile şi cursurile Invăţămîntului agrozootehnic de masă. In cele ce urmează ne vom referi la cîteva aspecte privind modul în care se desfăşoară reparaţia tractoarelor şi maşinilor agricole, lucrări ce trebuie încheiate pină la 10 februarie. Subliniem de la început că situaţia pe ansamblul judeţului nu este mulţumitoare. Din cele 2 569 de tractoare planificate, au fost reparate, pină la 29 ianuarie, doar 1 750, adică mai puţin de 70 la sută. Şi dacă la unele staţiuni de mecanizare, cum sînt cele de la Variaş, Periam, Topolovăţu Mare şi Gottlob, această importantă acţiune este aproape încheiată, in altele, printre care cele din Dudeştii Vechi, Săcălaz, Bilid şi Deta nu s-a realizat nici măcar jumătate din prevederile planului. La S.M.A. Dudestii Ion Nitu coresp. „MUNCA" (Continuare in pag. a 3-a) CRIZA DE ENERGIE ÎN DEZBATEREA O.N.U. • PREȘEDINTELE ALGERIEI, Houari Boumediene, a cerut secretarului general al O.N.U., Kurt Valdheim, convocarea unei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale a O.N.U. pentru examinarea problemei crizei energetice mondiale, precum şi a aprovizionării cu materiile prime de bază, anunţă Agenţia algeriană de presă. Preşedintele algerian a arătat că a făcut această propunere în calitatea sa de preşedinte al conferinţei statelor nealiniate, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut. CIOCNIRI SINGEROASE ÎN BOLIVIA • ÎN PARTEA CENTRALĂ A BOLIVIEI, au continuat să aibă loc ciocniri între armată şi muncitorii agricoli care au blocat, incepînd de luni, principalele căi de acces spre oraşul Cochabamba, în semn de protest faţă de politica economică a guvernului Banzer şi faţă de recenta sporire a preţurilor la unele produse de bază. Schimbul de focuri dintre soldaţi şi lucrătorii agricoli baricadaţi pe şoselele spre Santa Cruz şi‘El Chapare s-a soldat, potrivit surselor guvernamentale boliviene , cu 7 morţi şi 13 răniţi. • MINIŞTRII AFACERILOR EXTERNE din ţările membre ale Pieţei comune, reuniţi la Bruxelles au amînat, încă o dată, luarea deciziei finale in problema creării fondului de ajutorare a regiunilor considerate defavorizate din punct de vedere economic. • INTR-O CONFERINŢA DE PRESĂ organizată la Casa Amarila — — sediul Ministerului de Externe din Costa Rica, Gonzalo Facio Segreda, şeful diplomaţiei costaricane, a afirmat că blocada economică instituită împotriva Cubei" „nu trebuie să se perpetueze la nesfirşit", deoarece impietează asupra unei reglementări a relaţiilor stabilite, pe diferite planuri dintre țările Americii Latine. JUDEŢUL DOLJ Nu este, oare, prea exagerat optimismul tovarăşilor de la Direcţia agricolă judeţeană? • în această primăvară, în judeţul Dolj sînt de semănat peste 230 000 hectare • Seminţele sînt asigurate... dar se află încă la bazele de recepţie • pînâ acum s-au făcut puţine probe pentru determinarea factorului de germinaţie DOLJUL este unul dintre judeţele mari producătoare de cereale. In această primăvară în cooperativele agricole vor fi însămânţate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, plante tehnice şi furajere etc. peste 230 000 hectare. Pentru a asigura recolte bogate, este necesar ca fiecare dintre culturile prevăzute să fie insămînţate la timpul optim, seminţele folosite să fie dintre cele mai productive, iar îngrăşămintele prevăzute, atît cele naturale, cit și cele chimice, să fie incorporate în sol conform indicaţiilor date de specialişti. Sîntem la sfirşitul lunii ianuarie şi, aşa după cum arată timpul, pe terenurile nisipoase din sudul judeţului, jumătatea lunii februarie poate însemna şi începutul campaniei agricole de primăvară. Pentru a afla amănunte privind pregătirea seminţelor, am discutat in primul rînd cu inginerul Constantin Gheonea, director general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor Dolj. — întreaga cantitate de seminţe prevăzută pentru insămînţările de primăvară, ne-a spus dînsul, este adăpostită în baze, cu analizele efectuate, şi urmează să fie distribuită unităţilor conform prevederilor din plan. — Am aflat că încă nu s-au definitivat repartiţiile şi există pericolul să se întîrzie transportul seminţelor în unităţi, mai ales că, conform Elena Ţurcu coresp. • „Munca" (Continuare în pag. a 3-a) (*» mm MUNCA - izvor de bucurie şi împliniri Pe Dorina Rusu, electrician, şef de echipă la laboratorul de înaltă tensiune al întreprinderii de reţele electrice din Baia Mare am cunoscut-o la locul său de muncă, într-o sală plină de aparate, destinate verificării mijloacelor de protecţie folosite de electricieni. Era atît de concentrată asupra lucrului incit abia într-un tîrziu ne-a observat. „Aşa-i munca noastră, s-a scuzat. Trebuie să fim foarte atenţi. O greşeală cit de mică, o simplă neatenţie poate determina accidente ireparabile. Buletinul e de verificare emis de noi reprezintă un angajament faţă de siguranţa vieţii celui ce va folosi echipamentul de protecţie respectiv. In plus, evident, trebuie să manifestăm operativitate în executarea lucrărilor. Scurtarea timpului de executare a lucrărilor de verificare Pamfil Bill» (Continuare în pag. a 2-a)