Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-01 / nr. 8199

ÎNTREPRINDEREA DE SÎRMĂ, CUIE ŞI LANŢURI DIN GALAŢI Telegrame de felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­ •­ Paginile a 2-a şi a 3-a LEGE privind controlul financiar preventiv Pagina a 4-a LEGE privind atribuţiile şi răspunderile comitetelor oameni­lor muncii, directorilor, inginerilor şefi, contabililor şefi, şefilor de ferme şi ale celorlalte cadre tehnice şi economice din unităţile agricole de stat, precum şi ale organelor de conducere colectivă şi directorilor din trusturile judeţene de întreprinderi agricole de stat Pagina a 5-a Proletari din toate țările, in ctrva ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8199 ♦♦♦ Luni 1 aprilie 1974 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani ANGAJAMENT MUNCITORESC I RODNICA FAPTA COMUNISTĂ I La ora unei confruntări de etapă • O „unitate model14 • Aprovizionarea tehnico-materială, pre­gătirea profesională, disciplina şi autoutilarea — preocupări prioritare • întrecerea socialistă generează noi succese • Anga­jamentele anuale la producţia globală şi marfă, realizate în pro­porţie de peste 50 la sută, iar cele privind beneficiile şi econo­miile la preţul de cost, in proporţie de 80 la sută. ÎNTREPRINDEREA DE EXPLOATARE A ZĂCĂMINTELOR DE BAUXITĂ DOBREŞTI Avans: 2 luni şi 7 zile • Rodul unei temeinice activităţi de concepţie şi de orga­nizare a muncii în subteran • Exploatarea bauxitei după me­toda golurilor abandonate • în întrecerea pentru devansarea cincinalului, 2 luni şi 7 zile avans • Largă consultare a opiniei oamenilor muncii: întreprinderea de sirilă, cuie şi lanţuri din Galaţi. Reţinusem din adunarea reprezentanţilor oameni­lor muncii de aici două amănunte : creşterea — cu 5 la sută — a sarcinilor pe anul în curs faţă de prevederile cincinalului şi răspun­sul însufleţitor al colectivului che­mării la întrecere lansată de Com­binatul Siderurgic Hunedoara.. ...In pragul încheierii primului trimestru al anului, m-am oprit din nou la această întreprindere. La fiecare loc de muncă, între­cerea socialistă desfăşurată în cin­stea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a celui de al XI-Iea Congres al partidului se desfăşoară în ritm intens. Tova­răşul Nicolae Tirpe, inginerul şef al întreprinderii, ţine să ne spună că rezultatele la zi, obţinute de colectiv, se situează la nivelul an­gajamentului — răspuns la chem­­rea Hunedoarei. Aflu apoi că factorii care chezăşuiesc rodnicia activităţii colectivului sunt : asi­gurarea­­corespunzătoare a bazei tehnico-materiale necesare desfă­şurării ritmice a procesului de pro­ducţie ; pregătirea continuă a for­ţei de muncă ; folosirea mai com­pletă a maşinilor şi utilajelor (in primele două luni acest indice a crescut cu 8 la sută) ; dublarea capacităţii de producţie şi elimi­narea importului la secţia lanţuri industriale şi navale prin intrarea în funcţiune a unor utilaje moder­ne de sudat lanţuri . Înfăptuirea amplului plan de autoutilaje care cuprinde măsuri a căror eficienţă depăşeşte 1 milion lei. „La noi în uzină — ne spunea tovarăşul Constantin Sinescu, teh­nician la serviciul personal, sala­rizare, invătămînt — toată lumea învaţă. Aproape 100 de elevi se pregătesc pentru a deveni trefi­­tori, lăcătuşi de revizie, strungari, frezori etc. O bună parte din mun­citori se califică în cadrul cursu­rilor de gradul I, beneficiind de îndrumarea şi sprijinul maiştrilor şi lucrătorilor cu înaltă calificare. Am remarcat la pregătirea per­sonalului T.ES.A. o metodă care se recomandă de la sine : „Studiul individual finalizat la sfîrşitul anului prin examen pe baza sus­ţinerii unei teme legate de o problemă majoră de producţie, cu aplicabilitate şi eficienţă economică în întreprindere." Bogată este şi activitatea desfă­şurată de către comitetul sindica­tului pe linia sprijinirii şi mo­bilizării salariaţilor la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate. ..Faptul că am fost desemnaţi „unitate model" — a adăugat inginerul Samoilă Şuşnescu, preşedintele comitetului sindicatului — ne obligă !“. Intr­­adevăr, există aici o riguroasă e­­videnţă a desfăşurării întrecerii. Pe lingă că ştiu ce au de făcut, oa­menilor li se mai arată concret şi modalităţile de rezolvare a pro­blemelor zilnice ; sunt sprijiniţi eficient de membrii biroului co­mitetului sindicatului. Disciplina face obiect permanent de discuţii, de analiză, alături de calitate, de folosirea timpului productiv, de­­ normele de protecţia muncii, în Mircea Cişman coresp. „MUNCA" (Continuare in pag. a 5-a) Penultimul an al actualului cinci­­nal a debutat la întreprinderea de exploatare a zăcămintelor de bauxită Dobreşti sub auspicii promiţătoare. Minerii de aici şi-au onorat exem­plar sarcinile de plan şi angajamen­tele aferente primului trimestru al anului, livrînd suplimentar uzinei de alumină Oradea 4 800 tone bau­xită. Sporul de producţie este, între al­tele, rezultatul mecanizării lucrului in abataje, introducerii în subteran a unor linii de încărcat şi descărcat minereu, care au randamente spori­te, creşterii coeficientului de utilizare a instalaţiilor miniere mecanizate şi a timpului de muncă. Pe această ba­ză, producţia de bauxită pe post de lucru a crescut de la 3,7 tone, in pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut, la 4,8 tone in primul trimestru din 1974. E­­nloatind bauxita după metoda golurilor abandonate, consu­me­ de lemn de mină, raportat la 100!­ tone minereu extras, a fost re­dus cu 23,1 mc. Consultind larg opinia oamenilor, comitetul oamenilor muncii a reuşit să soluţioneze cu promptitudine şi maximă responsabilitate probleme esenţiale ale producţiei, ca de pildă acelea privind­ aprovizionarea cu scu­le şi dispozitive a locurilor de mun­că, utilizarea raţională a parcului auto din dotarea­ întreprinderii, re­pararea şi întreţinerea utilajelor etc. Intre altele, se cuvine menţionat şi faptul că acum, la întreprinderea minieră Dobreşti dă rezultate exce­lente acordarea de calificative luna­re pentru toate categoriile de sala­riaţi. Aceasta se realizează prin in­termediul gamelor sindicale. Pe ba­za calificativelor acordate minerilor merituoşi li se expediază direct pe adresa familiei scrisori de roulţumire şi li se acordă recompense. Este ade­vărat că, atunci cînd birourile gru­pelor sindicale constată abateri din partea unor lucrători, cum ar fi în­­t­irzierea de la program, nerespecta­­rea normelor de protecţia muncii, degradarea unor materiale sau scule şi dispozitive, scrisorile nu mai sunt de... . mulţumire, iar „calificativele" şi „recorripe­nsele" sunt pe potriva faptelor. S-a statornicit, astfel, un climat propice de disciplină la toate eşaloa­nele producţiei. Este demn de arătat, bunăoară, că întârzierile de la lucru, absenţele nemotivate şi învoirile au­ dispărut aproape cu d­esăvîrşire. Pe de altă parte, coeficientul de utili­zare a timpului de lucru, a maşini­lor şi instalaţiilor mecanizate a crescut considerabil. Nu sunt semna­late abateri. Toţi minerii acţionează ferm in marea şi vibranta în­trecere pentru devansarea cu cel puţin 6 luni a actualului plan cinci­, nai. Rezultatele înregistrate în pri­mul trimestru confirmă pe deplin hărnicia şi priceperea lor pentru în­deplinirea acestui major deziderat al întregii noastre naţiuni. Drept rezultat al măsurilor luate, a activităţii entuziaste desfăşurată, minerii din Dobreşti au înregis­trat un avans de 2 luni şi 7 zile în întrecerea pentru îndeplinirea îna­inte de termen a cincinalului. Ei au realizat o producţie globală supli­mentară în valoare de peste 3 mili­oane­ lei, cu peste 1 milion lei faţă de angajamentul asumat pe primul semestru al anului. Acest succes a fost înregistrat în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 2109 lei pe salariat şi ale obţinerii unor impor­tante beneficii- Constantin Sercic coresp. „MUNCA" întreprinderea „Electromotor" din Timişoara împlineşte in acest an 7­7 de ani de la înfiinţare. Dezvolîndu-se de la an la an, la ora actuală realizează o treime din cantitatea de motoare electrice produse în ţară. In clişeu , munci­toarea Floarea Nedelcovici montind un servomotor ferorezonant, creaţie tehnică a dr- inginer Dan Teodorescu (tipul de motor a fost distins cu medalia de argint la expoziţia internaţională de la Oberhausen — R.F.G.). •t-, ------■■ —r—. r: •' • —tot Profunde semnificaţii ale alegerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu ca Preşedinte al Republicii STRĂLUCITĂ EXPRESIE A VOINŢEI UNANIME A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR La sfirşitul lunii martie, a avut loc un eveniment istoric cu largi rezonanţe şi profunde implicaţii asupra destinelor fiecăruia dintre noi, a patriei noastre, Repu­blica Socialistă România, aflată in plin şi vast proces de zidire trainică a societăţii socialiste multilateral dez­voltate, a comunismului : Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Forumul comunist, cu responsabilitatea, cutezanţa şi în­ţelepciunea devenite de mult caracteristici fun­damentale prin pilduitoarea muncă şi extraordi­nara capacitate de sinteză, de gindire creatoare, marxist-leninistă a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a dezbătut probleme de o deosebită însemnătate pen­tru­ activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual, al în­tregului nostru popor. Pe baza ordinei de zi, aprobată in unanimitate de comuniştii prezenţi in acest inalt for de conducere, în fapt, reprezentanţii noştri demni şi fideli, Plenara a adoptat o serie de hotăriri de ordin organizatoric care, în totalitatea lor, exprimă spiritul de lucru profund creator imprimat întregii activităţi politice, social-economice după Congresul al IX-lea, viziunea clară a conducerii partidului, d­in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asupra prezentului şi viitorului ţării in lumea contemporană, marea şi neobo­sita preocupare pentru realizarea permanentă a unei concordanţe depline între structurile organizatorice şi realităţile dinamice ale României de azi. Nu vom repete acum hotărîrile adoptate, întrucit prin interme­diul presei, al radio-televiziunii, toţi­­oamenii muncii, întregul nostru popor le cunoaşte şi le aprobă ca ema­­nînd din propria lor conştiinţă, fiind voinţa lor unanimă. Voi reproduce doar un pasaj din cuvintarea tovarăşului­ Nicolae Ceauşescu la închiderea lucrărilor plenarei, strălucită caracterizare a spiritului de acţiune al partidului nostru : „...Noi am pornit întotdeauna de f­­­aptul ci formele organizatorice nu sunt stabilite odată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului.­­ De aceea, trebuie si înţelegem că îmbunătăţirea for­melor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină per­manentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea un­eii mai bune condiţii a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor in înfăptuirea politcii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării". Această plenară de o importanţă covirşitoare a dezbătut, de asemenea, proiectul Tezelor Comitetului Central pentru cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub domina­ţia fascistă, precum şi proiectele unor legi, intre care acela al remunerării după cantitatea şi calitatea muncii. Rezultat al unei experimentări îndelungate — practică creatoare, larg democratică, instaurată cu fermitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — această lege oglindeşte, pe de o parte, schimbările revolu­ţionare petrecute in tara noastră, noua calitate a oame­nilor muncii, aceea de proprietari şi producători ai tuturor bunurilor materiale, iar pe de altă parte, ea afirmă cu putere principiile socialiste de retribuire după cantitatea şi calitatea muncii ; nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora,, sin­gura sursă de venit fiind munca utilă şi necesara societăţii noastre socialiste. Astfel, fiecare este retri­buit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, la înflorirea în ritm rapid şi înalt a societăţii noastre. Totodată, in spiritul şi in litera principiilor eticii şi echităţii comuniste, s-a urmărit asigurarea unei bune corelări intre veniturile mari şi veniturile­­mici, creşterea responsabilităţii fiecărui om, al fiecărui conducător, de la cel mai mic pină la cel mai mare, pentru îndeplinirea exemplară, riguroasă a planului economic şi social. Neîndoios, o asemenea lege va avea un răsunet deosebit şi va mar­ca o creştere substanţială a efortului de muncă şi de creaţie, condiţie fundamentală a propăşirii României socialiste, iar pe această bază a bunăstării materiale şi spirituale a poporului­ Caracterul istoric al acestei plenare a fost dat de tiptărirea sa unanimă de a propune Marii Adunări Na­ţionale alegerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, ca Preşedinte al Republicii Socialiste România. Poporul nostru, prin scrisori şi telegrame, a salutat cu deo­sebită satisfacţie, cu entuziasm, Cu dragoste şi încre­dere nemărginită această hotărîre istorică. Cel mai des­toinic fiu al său, cel mai de seamă bărbat al acestei epoci glorioase, fără egal în istoria noastră bimilenară, cel mai desăvirşit revoluţionar pe care l-a creat acest pămint şi în care s-au întîlnit cele mai înălţătoare aspiraţii ale tuturor generaţiilor, Nicolae Ceauşescu este alesul naţiunii noastre. 38 martie 1974. Dată înscrisă cu litere de aur în is­toria contemporană a României­ Exprimînd voinţa în­tregului popor, într-o atmosferă sărbătorească, Marea Adunare Naţională, luînd act cu deplină satisfacţie de propunerea Comitetului Central al partidului, însuşită de Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a ales, în unanimitate, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Aşezată în contextul hotărîrii privind locul şi rolul or­ganelor executive ale partidului, această alegere vine să întregească acţiunea partidului ca forţă politică con­ducătoare a întregii societăţi printr-o mai bună arti­culare a funcţiilor organelor supreme de putere în stat şi o mai eficientă exercit­­re a acestor funcţii, atît in relaţiile interne, cit şi în, relaţiile noastre inter­naţionale, în acea zi în care reprezentanţii naţiunii noastre în Marea Adunare Naţională au consfinţit, în­­tr-un cadru solemn, crearea înaltei funcţii de preşe­dinte al Republicii Socialiste România şi au proclamat, intr-o simbolică unanimitate alegerea în această funcţie a secretarului general al partidului, toţi fiii neamului nostru au rostit intr-un singur glas : Să trăieşti mulţi ani, tovarăşe Ceauşescu, primul Preşedinte al Repu­blicii. Act şi faptă istorică : proclamarea preşedintelui Re­publicii in persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este expresia celei mai înalte recunoaşteri a meritelor ne­pieritoare ale acestui gînditor şi ziditor de epocă. Se­cretarul general al partidului ne-a dat şi ne dă tutu­ror exemplul strălucit al conducătorului care nici un moment n-a­ uitat pe cei mulţi şi harnici, pe cei care sunt poporul însuşi. De aceea, poporul l-a ales­­De mai mult de 40 de ani tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a in­tegrat trup şi suflet în mişcarea revoluţionară, în lup­ta clasei muncitoare împotriva exploatării, s-a identi­ficat in cel mai înalt grad cu aspiraţiile celor mulţi, a luptat pentru libertatea şi dreptatea socială, pentru eliberarea naţională a poporului român, a militat pen­tru promovarea intereselor fundamentale de progres şi prosperitate ale naţiunii, pentru ca adevărul şi drep­tatea să ajungă la lumină, pentru ca oamenii muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, să devină stăpîni pe munca şi destinul lor, pentru trium­ful socialismului şi comunismului. De peste patru de­cenii în rindurile gloriosului şi eroicului nostru partid comunist, fiinţă din fiinţa neamului nostru, cel mai fidel reprezentant al aspiraţiilor noastre, tovarăşul Ceauşescu, îndeplinind misiuni de înaltă răspundere, a dobindit un inegalabil prestigiu de militant clarvăză­tor, curajos, dîrz, aducîndu-şi o contribuţie remarcabi­lă la creşterea prestigiului internaţional al României socialiste, a politicii sale externe de prietenie şi soli­daritate cu toate ţările socialiste, de colaborare şi pace cu toate ţările lumii fără deosebire de orînduire socială. Proclamarea preşedintelui Republicii în per­soana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, este voinţa unanimă a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, încrederea sa nestrămutată, adîncă, în omul, strategul şi arhitectul României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Răspunsul preşedintelui ţării la această uriaşă răspundere pe care partidul şi poporul i-au în­­credinţat-o îl avem in jurămintul său. „­Jur să acţio­nez cu fermitate pentru apărarea independenţei, su­veranităţii şi integrităţii ţării, pentru bunăstarea şi fericirea întregului popor, pentru edificarea socialis­mului şi comunismului în Republica­ Socialistă Româ­nia" !... „.Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru strălucirea şi măreţia naţ­­iunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste Româ­nia" ! Poporul nostru, ajuns astăzi, in­amil cînd sărbătorim cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, la „majoratul său politic" — cum spunea marele Nicolae Bălcescu — crede in acest ie­­rtămint cu nestrămutată convingere. Stă pildă măreaţă întreaga viată a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi, deo­potrivă, crezul său . ..Asigur încă o dată Marea Adu­nare Naţională, partidul, întregul popor, că voi face totul pentru a fi demn de cinstea şi încrederea ce mi s-au acordat. Voi servi întotdeauna, în orice împreju­rare, interesele poporului, voi acţiona pentru dezvolta­rea economico-socială a ţării, pentru întărirea inde­pendenţei si suveranităţii sale, pentru triumful socia­lismului şi comunismului în România". In ascendent progres multilateral, tara întreagă se află in haine de lucru- Este semn distinct al voinţei sale ca, îndeplinind cu fermitate, cu hotărire, progra­mul elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Na­ţională ale partidului să urce ţara şi pe fiecare dintre noi, prin noi, prin munca şi creaţia noastră, pe culmi tot mai înalte ale progresului, civilizaţiei şi bunăstă­rii. Exprimind acest efort general, Marea Adunare Naţională, in această istorică sesiune, a dezbătut şi aprobat proiecte de legi devenite de acum — prin in­termediul presei şi radio-televiziunii — larg cunoscute de oamenii muncii. Ele se înscriu pe linia perfecţionă­rii activităţii în domenii de mare însemnătate pentru accelerarea progresului economic şi social al ţării noastre. Tot cu acest prilej, printr-un Decret preziden­ţial au fost conferite ordine ale Republicii Socialiste România şi „Diploma de onoare" unor organizaţii ju­deţene de partid, consilii populare judeţene, întreprin­deri şi institute de cercetare şi proiectare. Superbă şi nobilă expresie a preţuirii muncii, a celor mai buni. Şi, totodată, un strălucit imbold. De altfel, succesele pe care oamenii muncii le înscriu în aceste zile în în­trecerea socialistă pentru realizarea actualului cincinal înainte de vreme sunt concludente. Vom avea mereu mai mulţi fruntaşi in întrecere pentru că ea, expresie a conştiinţei noastre, ne dinamizează munca şi spiritul creator, accelerînd continuu procesul de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Florin Pantelimonescu LEGĂMINT SOLEMN La 30 martie, în atmosfera de entuziasm unanim prilejuit de a­­legerea tovarăşului ’ Nicolae Ceauşescu d­in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socia­liste România, un nou contingent de tineri a rostit, sub flamurile drapelelor de luptă ale unităţilor, cuvintele solemne ale înaltului legămint de credinţă faţă de pa­trie, faţă de popor. De ani şi ani, cu fiecare con­tingent, aceeaşi solemnitate şi parcă mereu alta, obişnuită şi, totuşi, irepetabilă intr-un fel, face să vibreze adine inimile celor care păşesc spre matu­ritatea deplină în uniforma apă­rătorilor patriei. Dar, mai mult decît creînd în trecut, solemnitatea depunerii ju­­rămîntului are în această primă­vară a anului 1974 — anul celei de-a XXX-a­­ aniversări a eli­berării României de sub dominaţia fascistă şi al celui de-al Xl-lea Congres al partidului — cu o uriaşă încărcătură de sentimente, cu profundă rezonanţă patriotică. Ascultam cu emoţie cuvintele solemne ale jurămîntului şi sim­ţeam în fiecare glas emoţia cli­pei. Pe mulţi din tinerii care în dimineaţa aceea jurau, cu mina pe lancea drapelului de luptă al unităţii, îi cunoşteam încă din primele zile de viaţă­ ostăşească. Adunasem în carnetul de reporter nume şi întrebări, speranţe şi ne­linişti, iar mai apoi, după ore şi zile de rîvnă ostăşească, pe aceleaşi file de carnet şi-au fă­cut loc certitudinile şi proiectele pentru miine, pentru mai tirziu — ale tinerilor militari. Iată, doar schiţate, desigur, citeva ginduri şi opţiuni rostite sub fluturarea drapelului tricolor. Soldat Ion Bratu : „Cu o lună şi ceva în urmă mai lucram încă la Şantierul de construcţii­­montaj Galaţi, in meseria de in­stalator. Am schimbat salopeta cu uniforma de ostaş, unealta cu arma şi răspunderile de muncitor cu cele de soldat. Cred că noi, tinerii care am început stagiul militar în anul 1974, anul mar­cat de evenimente politice de însemnătate deosebită pentru în­treaga ţară, avem obligaţia, faţă de patrie şi faţă de noi înşine, să ne îndeplinim toate îndatori­rile la cea mai înaltă cotă de calitate. Eu am venit cu acest gînd şi angajament luat in faţa comuniştilor de pe şantier înain­te de a pleca în armată şi vreau să te dovedesc prin fapte că îmi respect cuvîntul." Soldat Ion Sandu : „Ca toţi tinerii ostaşi am aşteptat jură­­mintul cu mare emoţie şi cu multe realizări. Zilele trecute am avut prilejul să înscriem in bio­grafia noastră primul succes : toţi ostaşii din ciclul întâi am obţinut la prima şedinţă de tragere numai rezultate bune şi foarte bune. Nici un neindeplinit, nici un sa­tisfăcător. Este răspunsul nostru la angajamentul comuniştilor u­­nităţii de a cinsti anul 1974 cu rezultate superioare celor obţi­nute in anii trecuţi.” Soldat Valentin Vasilescu : „Sunt, desigur, fericit să pot spune că la această şedinţă de tragere am realizat punctajul maxim : 30. Aş vrea să-i asigur pe tovarăşii mei de muncă de la uzina „Elec­­troputere" Craiova că şi la vii­toarele activităţi ostăşeşti mă voi strădui să fac cinste subunităţii şi colectivului in care am lucrat." ■a Iată doar citeva ginduri şi sim­ţăminte ale tinerilor care, în această primăvară s-au angajat solemn să execute întocmai ordi­nele comandantului suprem, cerin­ţele regulamentelor, ordinele co­mandanţilor şi şefilor, pentru în­deplinirea exemplară a tuturor misiunilor primite. Lt. col. T. Mărgineanu

Next