Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-20 / nr. 8216

Proletari din toate țările, m­îfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8216 ♦♦♦ Sîmbătă 20 aprilie 1974 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI LARGĂ DESFĂŞURARE DE FORŢE PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Experienţa laminoriştilor hunedoreni confirmă Economisirea metalului începe cu prima fază a prelucrării Comitetului sindicatului de la Com­binatul siderurgic Hunedoara l-a fost decernată de curind Diploma de onoare a Consiliului Central al U.G.S.R., pentru cele mai bune rezul­tate în organizarea luptei pentru eco­nomii pe anul 1973. ...Buni gospodari hunedorenii ! O demonstrează prin fapte sintetizate în cifre ce reprezintă tone de ma­teriale și combustibili, milioane de kilowaţi-oră sau de metri cubi de gaz metan economisiţi pe parcursul ultimului an. Iar în imensul cont al economiilor se află, ca „depunători", mai toate secţiile combinatului. Dar surprinzător în această cetate a oţe­lului e mai ales faptul că aici se economiseşte chiar... oţelul. Şi asta încă din prima fază a prelucrării sale. ...Laminorul de 800 milimetri — una din secţiile fruntaşe în lupta pentru economii Pină în prezent, in­activul acestui cont figurează aproa­pe 220 tone de oţel. Sunt în schim­bul C şi, împreună cu maistrul Do­­bre Miţă. încerc să dau răspuns unei întrebări : cum se economiseşte oţe­lul la un laminor ? In fond e vorba doar de o deformare plastică a lin­goului. — Teoretic. Practic însă pe toată filiera operaţiilor se pierde metal. Economia apare atunci cînd pierde­rea e mai mică decit cea admisă tehnologic. Spre exemplu, în cuptoa­re, un lingou de 3,6 tone, încins la roşu, are la suprafaţă zgură. Dacă metalul este scos exact când ajunge la temperatura pentru prelucrare, zgura are, să zicem, 50 de kilograme. Dacă e lăsat mai mult, temperatura creşte, lingoul se topeşte şi pierderea poate ajunge la 600 de kilograme. Se poate pierde şi la care, dacă lamino­­ristul nu este destul de dibaci şi cilin­drul de laminare „muşcă" lingoul în loc să-l preseze. Apoi la foarfecă, a­­colo unde profilele se taie la lungi­me şi unde capetele rămase reprezin­tă şi ele pierderi... Este vorba deci de o folosire clt mai completă a materiei prime, de evitarea oricărei risipe. Dar oare la un asemenea laminor unde se lucrea­ză cu mii de tone de metal contea­ză atîta... cîteva kilograme ? La pos­tul de comandă manevrantul prin­cipal Marin Burtică îmi răspunde scurt, atit cît li permite pauza In­tre două lingouri ce se succed pe linia de laminare : — Pentru fiecare din aceste „ne­glijabile" kilograme, jurnaliştii şi apoi oţelarii au năduşit din plin. Şi nu numai ei, ci şi cocsarii, aglome­­ratoriştii, minerii... Să-mi bat joc de munca lor și chiar și de a mea ? Contează și miligramul. Unde mai pui că un lingou cum e cel care vine acum spre cară costă vreo 70 000 de lei. Dacă i-aș socoti valoarea în cite ceasuri de mină s-ar face din cele trei tone ale lui, atunci ar fi mai clar ce înseamnă la noi kilogramul , dar nu e timp... De fapt, nici nu este nevoie, pentru că oricît ar fi de mare valoarea metalului în final, există ceva mult mai de preţ în oţelul care se laminează : munca celor care au plămădit me­talul. A nu risipi înseamnă să res­pecţi această muncă, a economisi în­seamnă să-i sporeşti valoarea. Este o deviză ce face parte din etica muncii acestor harnici făuritori ai metalului. „Dar deviza nu e comple­tă — îmi spunea la minoristul Mi­­ron Ţapu, — pentru că metalul eco­nomisit înseamnă şi producţie sub Horaţiu Chirilă (Continuare în pag. a 4-a) Instantaneul nostru s-ar putea intitula : „O şar­jă a fost elabo­rată, alta este pregătită..." Do­vadă : în timp ce maistrul oţe­­lar Ştefan Tripşa, Erou al Mun­cii Socialiste, nu a terminat încă să noteze caracteristicile şarjei abia elaborate, maistrul de schimb Constantin Burlaciu di­rijează, de la pupitrul de co­mandă, lucrările pregătitoare pentru ajustarea cuptorului in vederea unui nou ciclu de plă­mădire a oțelului. • Colectivul întreprinderii ,,Electromureş" din Tg. Mureş a­­nunţă depăşirea cu un volum de producţie însumînd 7 milioane lei a angajamentului luat în cinstea zilei de 1 Mai. Faţă de sarci­nile la zi, colectivul mureşean a realizat o producţie industrială suplimentară în valoare de 27 milioane lei. • Constructorii de maşini de ridicat şi transportat din Timi­şoara au realizat, peste prevederile planului Ia zi, o producţie-mar­­fă a cărei valoare depăşeşte 6,5 milioane lei. Sporurile de produc­ţie înregistrate pină acum consemnează şi îndeplinirea angajamen­telor asumate de ei In cinstea zilei de 1 Mai, Colectivul unităţii lucrează deja în contul lunii septembrie. • Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii „Ceramica" din Jimbolia intîmpină ziua de 1 Mai cu succese remarcabile. Cu producţia realizată în cursul zilei de ieri (19 aprilie) colectivul În­treprinderii şi-a îndeplinit, cu 11 zile mai devreme, sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului. Pină la finele lunii se va obţine o producţie suplimentară de ţigle cu care se pot acoperi 1000 de ca­se, cît şi 1,5 milioane blocuri ceramice şi alte materiale de zidărie. (ION NIŢU, coresp. „MUNCA"). • Colectivele de muncă ale unităţilor industriale din judeţul Buzău au realizat de la începutul anului şi pină la jumătatea lunii aprilie importante cantităţi de produse finite peste plan. Au fost, astfel, livrate, suplimentar, beneficiarilor 932 tone sîrmă trasă şi sîrmă zincată, 470 tone electrozi de sudură, 146 tone plase sudate pentru construcţii, 621 aparate de cale ferată şi alte produse. (MIHAIL DORAŞ, coresp. „MUNCA"). Pagina a 2-a PRINCIPIILE ETICII COMUNISTE -generos si Inepuizabil Izvor de aed­une Pagina a 3-a PAGINA FEMEI/ Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU • Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, a primit, vineri diminea­ţa, pe membrii delegaţiei parlamen­tare din Argentina, condusă de de­putatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamen­tare, ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marce­­lino Beltramino, ambasadorul Repu­blicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros me­saj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui­ Republicii Ar­gentina, general Juan Domingo Pe­ron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceausescu a mulţumit pentru mesaj si a rugat pe oaspete ca, la înapoierea in patrie, să transmită preşedintelui Juan Do­mingo Peron cele mai bune urări de sănătate si succes in activitatea sa. Evocind recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a fă­cut-o în ţara sa, conducătorul dele­gaţiei parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cît şi convorbirile dintre preşedinţii Româ­niei şi Argentinei au exercitat o pu­ternică influenţă asupra dezvoltării (Continuare în pag. a 5-a) Hans Jurgen Wischnewsky preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social-Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamen­tare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros, salut din partea cancelaru­lui fed­eral, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire perso­nală şi succes în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a des­făşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evo­luţia pozitivă a relaţiilor dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul re­ciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comercia­le, a cooperării economice şi tehnico­­ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, dezvoltarea acestor rapor­turi pe o bază echitabilă, reciproc a­­vantajoasă, pentru îmbunătăţirea cli­matului politic in Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei re­prezentanţilor, vicepreşedinte al Con­siliului Interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedin­telui Statelor Unite ale Americii, Ri­­chard Nixon, urări de sănătate şi fe­ricire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evi­denţiind continua lor dezvoltare in ultimii ani, precum şi dorinţa co­mună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate în drep­turi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător in­tereselor popoarelor român şi ameri­can, cauzei păcii in lume. A­­avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. G. S. Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interpar­lamentar, preşedintele Camerei re­prezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucureşti, a lucrări­lor sesiunii Uniunii Interparlamen­tare, pentru ospitalitatea deosebită cu care sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii pre­zenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvintarea inau­gurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind­-o ca o contri­buţie însemnată la cristalizar­ea pre­ocupărilor de viitor ale Uniunii In­terparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată intr-o ambianţă cordială, prieteneas­că, au fost subliniate bunele relaţii existente între România si India, contribuţia pe care au adus-o întîlni­­rile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple pla­nuri a acestor relaţii, precum şi po­sibilităţile de extindere în viitor a legăturilor de prietenie şi colabo­rare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ru­gat pe oaspete să transmită un cor­dial salut preşedintelui V. V. Gh­i şi primului ministru, Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate și pace poporului indian prieten. Senatorul mexican Alejandro Carrillo Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe se­natorul Alejandro Carrillo, preşedin­tele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Co­mitetului Executiv al Uniunii In­terparlamentare, împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o Încearcă cu prilejul acestei În­trevederi, oaspetele a arătat că ii re­vine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, po­porului român, un cordial salut din partea preşedintelui Mexicului, Luis Echeverria Alvarez, şi a poporului mexican. La rândul său, preşedintele Româ­niei a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări căldu­roase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a sub­liniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele (Continuare în pag. a 5-a) CREŞTEREA ROLULUI STIMULATIV AL PREMIERII ANUALE DIN BENEFICII Convorbire cu tov. ANINA BEJENARU economist principal în Ministerul Muncii — Vă rugăm să precizaţi pen­tru cititorii noştri care sunt ele­mentele noi prevăzute în direc­ţia creşterii rolului stimulativ al premierii anuale din beneficii . . Elementele noi prevăzute în proiectul de Lege se referă la modul de constituire a fondului de premiere din beneficii, la repartizarea indivi­duală in alte proporții, la stabilirea unui plafon maxim posibil de acor­dat ca premiu individual în cursul unui an calendaristic, precum şi la modalitatea de recompensare supli­mentară a fruntaşilor în producţie. — Ar fi util să continuăm cu explicarea modului de constitui­re a fondului anual de premie­re din beneficii. — Se ştie­­Că beneficiul constituie indicatorul sintetic ce reflectă efi­ciența cu care este consumată, atit munca vie­ cii și cea materializată într-o întreprindere ; pornind de­ la o astfel de premisă, formarea fondului de premiere anuală are la bază mo­dul cum se realizează acest indicator. Prin proiectul de Lege s-a prevă­zut ca, prin intermediul sistemului premiat, să se asigure o îmbunătă­ţire a cointeresării materiale prin a­­locarea unei părţi mai mari pentru premiere din beneficiul obţinut peste plan. In prezent, constituirea fondu­lui de premiere anuală din beneficii se face in aceeaşi proporţie, atit din beneficiul realizat în cadrul sarcinii de plan, cit și din beneficiul realizat peste plan, deoarece cota­ procentuală aprobată anual se aplică la întregul volum de beneficii realizat de unita­tea economică. Potrivit proiectului Legii remune­rării, fondul de premiere se va forma prin aplicarea unei cote — ce se a­­probă ca şi pină acum, anual de către Consiliul de Miniştri — asupra beneficiului realizat de fiecare uni­tate in cadrul sarcinii prevăzute prin plan ; acesta se va majoră cu o parte de pină la­ 20 la sută din bene­ficiul obţinut peste­ plan. • — Proiectul de lege prevede cumva modalităţi de constituire diferenţiată a fondului de pre­miere pentru unităţile care ob­ţin rezultate deosebite in ce pri­veşte beneficiul peste plan pe — Dată fiind importanţa pe care o are obţinerea beneficiilor pe seama reducerii cheltuielilor de producţie, prin proiectul Legii remunerării se prevede ca majorarea fondului de PREVEDERI NOI ÎN PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA REMUNERAREA DUPĂ CANTITATEA ŞI CALITATEA MUNCII premiere cu o parte de pină la 20 la sută din beneficiile peste plan să se facă în mod diferenţiat, astfel incit să fie stimulată cu precădere, reali­zarea de beneficii peste plan pe calea reducerii costurilor de producţie. — Ce modalităţi de repartiza­re individuală a fondului de pre­miere sunt stabilite ? — Potrivit prevederilor legale, in prezent, repartizarea fondului de premiere de la finele anului se face la întregul personal al unităţii — bineînţeles în afara celor care au avut deficienţe în activitate sau au săvîrşit unele abateri disciplinare — proporţional cu retribuţia tarifară a fiecărei persoane. Acest principiu care asigură echitatea socialistă in repartiţie a fost păstrat. Potrivit proiectului de Lege întregul fond de premiere cuvenit pentru realizarea beneficiului în cadrul sarcinii prevă­zute în plan, precum şi o­­jumătate din fondul cuvenit pentru depăşirea acestuia, se repartizează la tot per­sonalul, ca şi pină in prezent. Pentru a permite insă recompensarea diferen­ţiată a celor ce au avut o contribuţie mai mare în realizarea de beneficii peste plan, proiectul Legii prevede ca cealaltă jumătate a fondului de premiere cuvenită pentru depăşirea beneficiului planificat să se reparti­zeze ţinînd seama de aportul fiecă­rui compartiment şi al fiecărui lucră­tor la rezultatele obţinute. — Cum vor fi premiaţi frun­taşii în întrecere ? — Imbinînd cointeresarea morală cu cea materială, proiectul Legii remunerării statuează un principiu, aplicat Încă din anul 1972. In ceea ce priveşte posibilitatea ca adunarea generală a oamenilor muncii să poată aproba ca la repartizarea fon­dului de premii (partea care se repartizează proporţional cu retribu­ţia tarifară) personalul care a fost distins, pentru activitatea din anul respectiv, cu titlul de fruntaş In în­trecere, să primească premii indivi­duale pe baza unei cote mai mari cu pină la 20 Ia sută, decit aceea stabi­lită pentru restul personalului. — Sint prevăzute cumva pla­foane maxime ale premiilor in­dividuale 7 — Consecvent în ce privește pro­movarea cu fermitate a principiilor echităţii socialiste, proiectul Legii remunerării include şi prevederi legate de limitarea totalităţii pre­miilor ce pot fi acordate individual, din premiile de beneficii, precum şi din fondurile de premii pentru reali­zări deosebite ce se acordă în cursul anului, stabilind că acestea nu pot fi mai mari, pentru activitatea unui an calendaristic, de trei retribuţii tari­fare lunare de încadrare, inclusiv indemnizaţia de conducere, acolo unde se acordă şi aceasta. Convorbire consemnată de Ioan Burtea seama cost­a reducerii preţului de ia»'fi)»»jii'j)»ii) j:»»«" .M-yn Iiintwormi L; liiiiiji; i iiiiiiiwwe „Meseria, dacă ţi­nu are program normat Cornelia Sălceanu, inginera şefă a biroului tehnic de creaţie de la întreprinderea de încălţă­minte ,,Banatul" din Timişoara, nu era într-o zi bună. Aşa vine vorba. De fapt era o zi cum se mai intîmplă, cu necazuri. Nu totdeauna iţi merg toate în plin. Şi îţi îngheaţă zîmbetul. Ţi se aspreşte glasul. Aşadar, ingine­ra trăia, atunci, o astfel de zi. De mirare cum într-o fărimă de om încăpuseră atîţia nervi. „Ştii ce mă supără cel mai mult ? Indolenţa ! Nu pot s-o sufăr ! Stai, să vezi, noi lucrăm intr-un sector în care nu poţi face nimic dacă nu există un spirit corect de colaborare. Să fiu mai clară : ca să reuşim să creăm noi modele, avem nevoie de o seamă dintre materialele pe care ni le-au anunţat furni­zorii. Materiale cărora le-am studiat particularităţile înscrise în cataloage, pe care le-am cercetat, apoi, cum s-ar zice, „pe viu", cu prilejul întilnirilor pentru contractări. Bun. Deci, contăm pe ele. Dar..." Vocea i se fringe. Intr-un fel in care simt o durere surdă. Tresar. Ii urmăresc privirile. Sint triste. O tristete adîncă. „Or fi avut si furnizorii gre­utăți, de nu v-au putut trimite la timp cele cerute...", încerc să reiau firul discuţiei. „Crezi ? Să nu ne amăgim. Vrei să o ştii pe-a dreaptă ? In momentul cind au prezentat spre contractare cataloagele de produse, erau făcute toate soco­telile, deci nu mai erau proble­me, să le zicem, tehnologice in legătură cu ele. Numai că noi nu putem cere, de la început, „cantităti industriale", ci numai loturi restrînse, adică numai strictul necesar pentru realiza­rea colecţiilor pe care le oferim spre contractare. In măsura in care anumite modele interesea­ză, deci sint cerute în cantităţi determinate, ne facem necesarul de materiale. Abia atunci fabri­ca lansează comenzi pentru can­tităţi industriale. Abia atunci devenim „interesanţi" pentru furnizori..." „Pare un cerc vicios..." „Nu „pare" — este ! Cauzat de indolenţa cu care este privi­tă problema livrării loturilor mici, aparent .,nerentabile" pen­tru furnizori. Cumva, la nive­lul Centralei, trebuie reglemen­tată, o dată pentru totdeauna, și chestiunea asta". Timbrul vocii îi devenise iarăși aspru, meta­lic. De om supărat. Observă că o privesc contrariat. „Ei, da, sunt supărată — făr' glumă, foc de supărată pe ce; de pildă, de la „Dermatina" care nu mi-au trimis, la timn­ramele pe care le-am cerut, pe cei de la Drăgășani, care nu ne-au trimis micronorosul pen­tru tălpi, pe cei de la Lugoj, care nu mi-au făcut, cînd tre­buia, calapoadele. Pentru că mă doare, serios, mă doare, cînd nu pot face un lucru așa cum tre­buie. Că nu-1 fac de amorul ar- Mihai Cotesiu (Continuare In pag. a 4-a) • •• §?is

Next