Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-20 / nr. 8216
Proletari din toate țările, mîfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8216 ♦♦♦ Sîmbătă 20 aprilie 1974 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI LARGĂ DESFĂŞURARE DE FORŢE PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Experienţa laminoriştilor hunedoreni confirmă Economisirea metalului începe cu prima fază a prelucrării Comitetului sindicatului de la Combinatul siderurgic Hunedoara l-a fost decernată de curind Diploma de onoare a Consiliului Central al U.G.S.R., pentru cele mai bune rezultate în organizarea luptei pentru economii pe anul 1973. ...Buni gospodari hunedorenii ! O demonstrează prin fapte sintetizate în cifre ce reprezintă tone de materiale și combustibili, milioane de kilowaţi-oră sau de metri cubi de gaz metan economisiţi pe parcursul ultimului an. Iar în imensul cont al economiilor se află, ca „depunători", mai toate secţiile combinatului. Dar surprinzător în această cetate a oţelului e mai ales faptul că aici se economiseşte chiar... oţelul. Şi asta încă din prima fază a prelucrării sale. ...Laminorul de 800 milimetri — una din secţiile fruntaşe în lupta pentru economii Pină în prezent, inactivul acestui cont figurează aproape 220 tone de oţel. Sunt în schimbul C şi, împreună cu maistrul Dobre Miţă. încerc să dau răspuns unei întrebări : cum se economiseşte oţelul la un laminor ? In fond e vorba doar de o deformare plastică a lingoului. — Teoretic. Practic însă pe toată filiera operaţiilor se pierde metal. Economia apare atunci cînd pierderea e mai mică decit cea admisă tehnologic. Spre exemplu, în cuptoare, un lingou de 3,6 tone, încins la roşu, are la suprafaţă zgură. Dacă metalul este scos exact când ajunge la temperatura pentru prelucrare, zgura are, să zicem, 50 de kilograme. Dacă e lăsat mai mult, temperatura creşte, lingoul se topeşte şi pierderea poate ajunge la 600 de kilograme. Se poate pierde şi la care, dacă laminoristul nu este destul de dibaci şi cilindrul de laminare „muşcă" lingoul în loc să-l preseze. Apoi la foarfecă, acolo unde profilele se taie la lungime şi unde capetele rămase reprezintă şi ele pierderi... Este vorba deci de o folosire clt mai completă a materiei prime, de evitarea oricărei risipe. Dar oare la un asemenea laminor unde se lucrează cu mii de tone de metal contează atîta... cîteva kilograme ? La postul de comandă manevrantul principal Marin Burtică îmi răspunde scurt, atit cît li permite pauza Intre două lingouri ce se succed pe linia de laminare : — Pentru fiecare din aceste „neglijabile" kilograme, jurnaliştii şi apoi oţelarii au năduşit din plin. Şi nu numai ei, ci şi cocsarii, aglomeratoriştii, minerii... Să-mi bat joc de munca lor și chiar și de a mea ? Contează și miligramul. Unde mai pui că un lingou cum e cel care vine acum spre cară costă vreo 70 000 de lei. Dacă i-aș socoti valoarea în cite ceasuri de mină s-ar face din cele trei tone ale lui, atunci ar fi mai clar ce înseamnă la noi kilogramul , dar nu e timp... De fapt, nici nu este nevoie, pentru că oricît ar fi de mare valoarea metalului în final, există ceva mult mai de preţ în oţelul care se laminează : munca celor care au plămădit metalul. A nu risipi înseamnă să respecţi această muncă, a economisi înseamnă să-i sporeşti valoarea. Este o deviză ce face parte din etica muncii acestor harnici făuritori ai metalului. „Dar deviza nu e completă — îmi spunea la minoristul Miron Ţapu, — pentru că metalul economisit înseamnă şi producţie sub Horaţiu Chirilă (Continuare în pag. a 4-a) Instantaneul nostru s-ar putea intitula : „O şarjă a fost elaborată, alta este pregătită..." Dovadă : în timp ce maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, nu a terminat încă să noteze caracteristicile şarjei abia elaborate, maistrul de schimb Constantin Burlaciu dirijează, de la pupitrul de comandă, lucrările pregătitoare pentru ajustarea cuptorului in vederea unui nou ciclu de plămădire a oțelului. • Colectivul întreprinderii ,,Electromureş" din Tg. Mureş anunţă depăşirea cu un volum de producţie însumînd 7 milioane lei a angajamentului luat în cinstea zilei de 1 Mai. Faţă de sarcinile la zi, colectivul mureşean a realizat o producţie industrială suplimentară în valoare de 27 milioane lei. • Constructorii de maşini de ridicat şi transportat din Timişoara au realizat, peste prevederile planului Ia zi, o producţie-marfă a cărei valoare depăşeşte 6,5 milioane lei. Sporurile de producţie înregistrate pină acum consemnează şi îndeplinirea angajamentelor asumate de ei In cinstea zilei de 1 Mai, Colectivul unităţii lucrează deja în contul lunii septembrie. • Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii „Ceramica" din Jimbolia intîmpină ziua de 1 Mai cu succese remarcabile. Cu producţia realizată în cursul zilei de ieri (19 aprilie) colectivul Întreprinderii şi-a îndeplinit, cu 11 zile mai devreme, sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului. Pină la finele lunii se va obţine o producţie suplimentară de ţigle cu care se pot acoperi 1000 de case, cît şi 1,5 milioane blocuri ceramice şi alte materiale de zidărie. (ION NIŢU, coresp. „MUNCA"). • Colectivele de muncă ale unităţilor industriale din judeţul Buzău au realizat de la începutul anului şi pină la jumătatea lunii aprilie importante cantităţi de produse finite peste plan. Au fost, astfel, livrate, suplimentar, beneficiarilor 932 tone sîrmă trasă şi sîrmă zincată, 470 tone electrozi de sudură, 146 tone plase sudate pentru construcţii, 621 aparate de cale ferată şi alte produse. (MIHAIL DORAŞ, coresp. „MUNCA"). Pagina a 2-a PRINCIPIILE ETICII COMUNISTE -generos si Inepuizabil Izvor de aedune Pagina a 3-a PAGINA FEMEI/ Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU • Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceausescu a mulţumit pentru mesaj si a rugat pe oaspete ca, la înapoierea in patrie, să transmită preşedintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate si succes in activitatea sa. Evocind recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în ţara sa, conducătorul delegaţiei parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cît şi convorbirile dintre preşedinţii României şi Argentinei au exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării (Continuare în pag. a 5-a) Hans Jurgen Wischnewsky preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social-Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamentare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros, salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succes în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi tehnicoştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic in Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezentanţilor, vicepreşedinte al Consiliului Interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare in ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate în drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii in lume. Aavut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. G. S. Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedintele Camerei reprezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucureşti, a lucrărilor sesiunii Uniunii Interparlamentare, pentru ospitalitatea deosebită cu care sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvintarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la cristalizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată intr-o ambianţă cordială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii existente între România si India, contribuţia pe care au adus-o întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple planuri a acestor relaţii, precum şi posibilităţile de extindere în viitor a legăturilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V. V. Ghi şi primului ministru, Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate și pace poporului indian prieten. Senatorul mexican Alejandro Carrillo Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe senatorul Alejandro Carrillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o Încearcă cu prilejul acestei Întrevederi, oaspetele a arătat că ii revine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român, un cordial salut din partea preşedintelui Mexicului, Luis Echeverria Alvarez, şi a poporului mexican. La rândul său, preşedintele României a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele (Continuare în pag. a 5-a) CREŞTEREA ROLULUI STIMULATIV AL PREMIERII ANUALE DIN BENEFICII Convorbire cu tov. ANINA BEJENARU economist principal în Ministerul Muncii — Vă rugăm să precizaţi pentru cititorii noştri care sunt elementele noi prevăzute în direcţia creşterii rolului stimulativ al premierii anuale din beneficii . . Elementele noi prevăzute în proiectul de Lege se referă la modul de constituire a fondului de premiere din beneficii, la repartizarea individuală in alte proporții, la stabilirea unui plafon maxim posibil de acordat ca premiu individual în cursul unui an calendaristic, precum şi la modalitatea de recompensare suplimentară a fruntaşilor în producţie. — Ar fi util să continuăm cu explicarea modului de constituire a fondului anual de premiere din beneficii. — Se ştieCă beneficiul constituie indicatorul sintetic ce reflectă eficiența cu care este consumată, atit munca vie cii și cea materializată într-o întreprindere ; pornind de la o astfel de premisă, formarea fondului de premiere anuală are la bază modul cum se realizează acest indicator. Prin proiectul de Lege s-a prevăzut ca, prin intermediul sistemului premiat, să se asigure o îmbunătăţire a cointeresării materiale prin alocarea unei părţi mai mari pentru premiere din beneficiul obţinut peste plan. In prezent, constituirea fondului de premiere anuală din beneficii se face in aceeaşi proporţie, atit din beneficiul realizat în cadrul sarcinii de plan, cit și din beneficiul realizat peste plan, deoarece cota procentuală aprobată anual se aplică la întregul volum de beneficii realizat de unitatea economică. Potrivit proiectului Legii remunerării, fondul de premiere se va forma prin aplicarea unei cote — ce se aprobă ca şi pină acum, anual de către Consiliul de Miniştri — asupra beneficiului realizat de fiecare unitate in cadrul sarcinii prevăzute prin plan ; acesta se va majoră cu o parte de pină la 20 la sută din beneficiul obţinut peste plan. • — Proiectul de lege prevede cumva modalităţi de constituire diferenţiată a fondului de premiere pentru unităţile care obţin rezultate deosebite in ce priveşte beneficiul peste plan pe — Dată fiind importanţa pe care o are obţinerea beneficiilor pe seama reducerii cheltuielilor de producţie, prin proiectul Legii remunerării se prevede ca majorarea fondului de PREVEDERI NOI ÎN PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA REMUNERAREA DUPĂ CANTITATEA ŞI CALITATEA MUNCII premiere cu o parte de pină la 20 la sută din beneficiile peste plan să se facă în mod diferenţiat, astfel incit să fie stimulată cu precădere, realizarea de beneficii peste plan pe calea reducerii costurilor de producţie. — Ce modalităţi de repartizare individuală a fondului de premiere sunt stabilite ? — Potrivit prevederilor legale, in prezent, repartizarea fondului de premiere de la finele anului se face la întregul personal al unităţii — bineînţeles în afara celor care au avut deficienţe în activitate sau au săvîrşit unele abateri disciplinare — proporţional cu retribuţia tarifară a fiecărei persoane. Acest principiu care asigură echitatea socialistă in repartiţie a fost păstrat. Potrivit proiectului de Lege întregul fond de premiere cuvenit pentru realizarea beneficiului în cadrul sarcinii prevăzute în plan, precum şi ojumătate din fondul cuvenit pentru depăşirea acestuia, se repartizează la tot personalul, ca şi pină in prezent. Pentru a permite insă recompensarea diferenţiată a celor ce au avut o contribuţie mai mare în realizarea de beneficii peste plan, proiectul Legii prevede ca cealaltă jumătate a fondului de premiere cuvenită pentru depăşirea beneficiului planificat să se repartizeze ţinînd seama de aportul fiecărui compartiment şi al fiecărui lucrător la rezultatele obţinute. — Cum vor fi premiaţi fruntaşii în întrecere ? — Imbinînd cointeresarea morală cu cea materială, proiectul Legii remunerării statuează un principiu, aplicat Încă din anul 1972. In ceea ce priveşte posibilitatea ca adunarea generală a oamenilor muncii să poată aproba ca la repartizarea fondului de premii (partea care se repartizează proporţional cu retribuţia tarifară) personalul care a fost distins, pentru activitatea din anul respectiv, cu titlul de fruntaş In întrecere, să primească premii individuale pe baza unei cote mai mari cu pină la 20 Ia sută, decit aceea stabilită pentru restul personalului. — Sint prevăzute cumva plafoane maxime ale premiilor individuale 7 — Consecvent în ce privește promovarea cu fermitate a principiilor echităţii socialiste, proiectul Legii remunerării include şi prevederi legate de limitarea totalităţii premiilor ce pot fi acordate individual, din premiile de beneficii, precum şi din fondurile de premii pentru realizări deosebite ce se acordă în cursul anului, stabilind că acestea nu pot fi mai mari, pentru activitatea unui an calendaristic, de trei retribuţii tarifare lunare de încadrare, inclusiv indemnizaţia de conducere, acolo unde se acordă şi aceasta. Convorbire consemnată de Ioan Burtea seama costa reducerii preţului de ia»'fi)»»jii'j)»ii) j:»»«" .M-yn Iiintwormi L; liiiiiji; i iiiiiiiwwe „Meseria, dacă ţinu are program normat Cornelia Sălceanu, inginera şefă a biroului tehnic de creaţie de la întreprinderea de încălţăminte ,,Banatul" din Timişoara, nu era într-o zi bună. Aşa vine vorba. De fapt era o zi cum se mai intîmplă, cu necazuri. Nu totdeauna iţi merg toate în plin. Şi îţi îngheaţă zîmbetul. Ţi se aspreşte glasul. Aşadar, inginera trăia, atunci, o astfel de zi. De mirare cum într-o fărimă de om încăpuseră atîţia nervi. „Ştii ce mă supără cel mai mult ? Indolenţa ! Nu pot s-o sufăr ! Stai, să vezi, noi lucrăm intr-un sector în care nu poţi face nimic dacă nu există un spirit corect de colaborare. Să fiu mai clară : ca să reuşim să creăm noi modele, avem nevoie de o seamă dintre materialele pe care ni le-au anunţat furnizorii. Materiale cărora le-am studiat particularităţile înscrise în cataloage, pe care le-am cercetat, apoi, cum s-ar zice, „pe viu", cu prilejul întilnirilor pentru contractări. Bun. Deci, contăm pe ele. Dar..." Vocea i se fringe. Intr-un fel in care simt o durere surdă. Tresar. Ii urmăresc privirile. Sint triste. O tristete adîncă. „Or fi avut si furnizorii greutăți, de nu v-au putut trimite la timp cele cerute...", încerc să reiau firul discuţiei. „Crezi ? Să nu ne amăgim. Vrei să o ştii pe-a dreaptă ? In momentul cind au prezentat spre contractare cataloagele de produse, erau făcute toate socotelile, deci nu mai erau probleme, să le zicem, tehnologice in legătură cu ele. Numai că noi nu putem cere, de la început, „cantităti industriale", ci numai loturi restrînse, adică numai strictul necesar pentru realizarea colecţiilor pe care le oferim spre contractare. In măsura in care anumite modele interesează, deci sint cerute în cantităţi determinate, ne facem necesarul de materiale. Abia atunci fabrica lansează comenzi pentru cantităţi industriale. Abia atunci devenim „interesanţi" pentru furnizori..." „Pare un cerc vicios..." „Nu „pare" — este ! Cauzat de indolenţa cu care este privită problema livrării loturilor mici, aparent .,nerentabile" pentru furnizori. Cumva, la nivelul Centralei, trebuie reglementată, o dată pentru totdeauna, și chestiunea asta". Timbrul vocii îi devenise iarăși aspru, metalic. De om supărat. Observă că o privesc contrariat. „Ei, da, sunt supărată — făr' glumă, foc de supărată pe ce; de pildă, de la „Dermatina" care nu mi-au trimis, la timnramele pe care le-am cerut, pe cei de la Drăgășani, care nu ne-au trimis micronorosul pentru tălpi, pe cei de la Lugoj, care nu mi-au făcut, cînd trebuia, calapoadele. Pentru că mă doare, serios, mă doare, cînd nu pot face un lucru așa cum trebuie. Că nu-1 fac de amorul ar- Mihai Cotesiu (Continuare In pag. a 4-a) • •• §?is