Munca, iulie-septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8288-8300)

1975-07-04 / nr. 8288

. 8288 1975 bani Anul XXXI nn O Vineri 4 iulie • 12 pagini 50 Proletari din toate țările, uniti­vul ORGAN AL CONSIliULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Consecventă principiului său de ne­zdruncinat de a dezvolta și extinde rela­ții de prietenie și colaborare cu toate sta­tele lumii, indiferent de orinduire, mări­me sau nivel de dezvoltare, de a pune aceste relații pe temelia unor principii care să asigure dezvoltarea liberă, nestin­gherită a fiecărei națiuni, în scopul men­ținerii păcii și securității internaționale. România a găzduit, în aceste zile, la in­vitația președintelui Nicolae Ceaușescu, pe căpitanii regenți ai Republicii San Marino, Alberto Cecchetti și Michele Righi. Ne-am amintit cu admirație că San Marino, situată în centrul Italiei, este cea mai veche republică independentă (din 1291), că poporul sanmarinez, demn și integru, a știut să-și mențină prin se­cole vocația sa de constructor al libertății veșnice. Astăzi, această tradițională voca­ție de pace și prietenie a sanmarinezilor se exprimă prin dorința lor de a avea prieteni în toate colțurile lumii, conștienți de dreptul dar și de datoria lor de a participa, alături de celelalte state din Europa, la construirea unui edificiu con­tinental al colaborării și securității. Pe aceste coordonate s-au apropiat, de-a lungul anilor, popoarele român și sanma­rinez, legate prin originea lor comună la­tină ca și prin afinitățile de cultură și de limbă, prietenia dintre ele concretizîn­­du-se în dezvoltarea unor relații de cola­borare pe multiple planuri. Vizita, în Republica San Marino, în 1973, a președintelui Nicolae Ceaușescu, cel mai autorizat soi de prietenie și co­laborare al poporului român, a întărit și îmbogățit acest pod al colaborării dintre cele două țări, înscriind o etapă nouă, su­perioară în dezvoltarea relațiilor bilaterale, în interesul consolidării destinderii, al păcii, încrederii și cooperării in Europa și in lume. „Ne bucură că relațiile dintre Republica Socialistă România și Republica San Ma­rino cunosc o evoluție pozitivă, spre bi­nele ambelor popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale", declara în a­­ceste zile președintele Nicolae Ceaușescu. Reluarea dialogului româno-sanmarinez, la București, a evidențiat evoluția pozitivă a raporturilor prietenești dintre cele două țări ca și dorința de a dezvolta o colabo­rare tot mai fructuoasă. Președintele Republicii Socialiste România și căpitanii regenți ai Republicii San Marino au avut un larg schimb de vederi asupra relațiilor bilaterale, potențîndu-le în multiple do­menii de activitate, spre binele ambelor popoare, al cauzei păcii și colaborării in­ternaționale. Abordînd aspecte ale actualității inter­naționale, convorbirile la nivel înalt au subliniat importanța dezvoltării unei largi conlucrări între țările mici, mijlocii, în curs de dezvoltare și nealiniate, între toate statele, ca o contribuție la întărirea cursului spre colaborare și securitate în Europa, destindere și pace în lume. Vizita căpitanilor regenți ai Republicii San Marino, Alberto Cecchetti și Michele Righi Agenda politică a săptămînii Expresie grăitoare a bunelor relații româno-sanmarineze IU Vv ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR Durata limbă românească Mărturisesc aici ce înțeleg prin exprimare elegantă (aș zice mai de grabă exprimare aleasă) și mi se pare potri­vit să spun din capul locu­lui că sunt pentru o vorbi­re cit mai firească, nepre­tențioasă, și pe cât posibil colorată, plastică, sugestivă. Mai există prejudecata că utilizarea fără noimă a neo­logismelor ar afirma gradul de „intelectualitate“ și ne vedem astfel procopsiți inu­til (cum ar fice­rșea Iancu) nu cu glipfișii care n-au e­­chivalențe pe românește, ci cu împrumuturi comode de formule pe care urechea le refuză. Există, desigur (in arsenalul snobilor) un nou bonjurism, suntem­ încă a­­menințați de imixtiunile unor cuvinte aparținind teh­nicii, în convorbiri ce se vor simple și fără echivoc. Ast­fel, am citit undeva despre parametrii primăverii ( ! ), tramvaiele ne invită să pur­cedem la compostarea bile­telor (care compostare se face adesea cu un cui...), crainicul sportiv, același ce ne exasperează cu invocarea pădurilor de picioare zice despre ploaia care a stat că s-a temporizat. Cred că vădim adesea •­lene de a căuta sinonime și apelăm la prima vorbă care ne vine in grai, fetișizăm sonoritățile neologismului, ne lipsim de posibilitatea de a comunica mai viu, mai o­­menesc, mai adevărat. Dacă nu mi se pare tocmai potri­vit să nu te străduiești să vorbești altcum decit ca la mama acasă, cu fraze pline de regionalisme, mi se pare la fel de reprobabilă ten­dința unora de a renunța cu totul la expresii caracteristi- Gheorghe TOMOZEI (Continuare In pag. a 10-a) Pe prima filă a agendei din această săptămînă se înscrie vizita făcută de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, Călărași, oraș al cărui destin va fi pu­tu­ternic potențat de politica de dezvol­tare echilibrată și armonioasă a tutu­ror județelor țării. In stilul de lucru propriu secretarului general al parti­dului nostru, problemele complexe ale amplasării marelui combinat siderur­gic de la Călărași — unitate de primă importanță, menită să aducă o contri­buție însemnată la înfăptuirea sarcini­lor stabilite prin Directivele Congre­sului al XI-lea al P.C.R. — precum și implicațiile de ordin social ale dezvol­tării industriale rapide a orașului au fost supuse unei analize concrete, de detaliu. „Să facem în așa fel incit o­­țelul de la Călărași să fie cel mai ief­tin. Avem toate condițiile pentru a­­ceasta : transport ieftin, investiții ief­tine, exploatare ieftină“, a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cadrul prețioaselor sale indicații. In îndeplinirea actualului plan cin­cinal inainte de termen, Capitala a fost imediat urmată de județele Su­ceava și Covasna. Astfel, la 30 iunie secretarului general al partidului i-au fost prezentate mesajele în care oamenii muncii din aceste două județe își ex­primă, o dată cu satisfacția datoriei împlinite, hotărîrea de a-și aduce pe mai departe contribuția alături de în­tregul popor la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. In cu­­vîntul său, tovarășul Nicolae Ceaușescu a pus puternic în lumină ideea că a­­vansul luat în îndeplinirea cincinalului demonstrează cit de mare este însemnă­tatea unirii eforturilor tuturor oame­nilor muncii, sub conducerea organiza­țiilor de partid, într-o direcție unică. Pentru consolidarea succeselor nute în cei patru ani și jumătate, obți­arătat secretarul general al partidului, d­ni următoarele șase luni este necesar ca partea corespunzătoare din planul pe acest an să fie înfăptuită în bune condițiuni și în întregime, să fie luate măsuri pentru pregătirea planului pe anul viitor. In această săptămînă a fost deosebit de bogată și agenda intrevederilor tova­rășului Nicolae Ceaușescu cu persona­lități de peste hotare. • Un moment semnificativ pentru calda prietenie și înțelegere reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iu­­goslave l-a constituit întrevederea din­tre tovarășul Nicolae Ceaușescu și to­varășul Edvard Kardekj, membru al Prezidiului Comitetului Central al U­­niunii Comuniștilor din Iugoslavia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugosla­via. întrevederea a prilejuit o cuprin­zătoare informare asupra activității și preocupărilor partidelor, popoarelor și (Continuare în pag. a 10-a) VIAȚA ZIUA ORGANIZAȚIILOR CONSTRUCTORILOR SINDICALE DE MAȘINI (Pag. a 2-a) (Pag. a 3-a) MASA ROTUNDĂ A GAZETEI „MUNCA“ ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII — TRIBUNE ALE DEMOCRATISMULUI ECONOMIC (Paginile 6-7)

Next