Munca, octombrie-decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8301-8313)

1975-10-03 / nr. 8301

Proletari din toate fárile, uniti vá I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXXI nr. 8301 Vineri 3 octombrie 1975 12 pagini 50 bani înconjurat de dragoste și stimă unanimă TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ■* 1 a examinat, împreună cu oamenii muncii din județele Brașov și Mureș, felul cum se înfăptuiesc sarcinile trasate de cel de-al Xl-lea Congres al partidului, pregătirile pentru noul cincinal De fiecare dată, vizitele de lucru ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, întâlnirile cu oamenii muncii constituie eveni­mente de referință ce iradiază, prin profunzimea concluziilor și clarviziunea măsurilor adoptate, asupra întregii vieți politice, economice și sociale a țării. Aceste vizite se înscriu în preo­cuparea conducerii partidului nostru de a se consfutui perma­nent cu activul de partid, cu membrii partidului, cu conducerile întreprinderilor și instituțiilor, ale unităților agricole de stat și cooperatiste, cu cei care lucrează în domeniul științei și învă­­țămintului, de fapt, cu toți oamenii muncii. „Convingerea noas­tră este, arăta secretarul general al partidului în recenta cu­­vîntare de la adunarea populară din Tîrgu-Mureș, că numai astfel hotăririle și măsurile adoptate de pa­rtid și guvern cores­pund in cea mai mare măsură preocupărilor maselor largi popu­lare de a asigura dezvoltarea continuă a patriei noastre, ridica­rea bunăstării și fericirii întregului popor“. Pornind de la sublinierea acestei consecvente metode de mun­că a conducerii de partid, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, profundă afirmare a democratismului socialist, retrospectiv a evenimentelor politice din săptămîna cuprinsă între aparițiile gazetei noastre evidențiază vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în județele Brașov și Mureș. Primită pre­tutindeni cu profundă dragoste și stimă, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în aceste județe a dat prilejul unei atente și­­ minuțioase analize a diverselor probleme din unitățile vizitate, iar recomandările făcute, liniile directoare ridicate se ridică, așa cum se arată mai înainte, la valoarea de valabilitate gene­rală. La întreprinderea de autocamioane, la „Tractorul“, între­prindere decorată cu Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa I, cu prilejul semicentenarului ei, la „Metalotehnica“ din Târgu-Mureș, secretarul general al partidului nostru a in­sistat asupra folosirii la maximum a spațiilor de producție, asu­pra specializării și tipizării fabricatelor, indicîndu-se ca la Bra­șov să se concentreze producția pe motoare Diesel, iar „Metalo­tehnica“ să asigure, prin preluare, executarea tuturor mașinilor de cusut și a altor tipuri de mașini textile. S-a indicat, de ase­menea, ca rezultatele obținute prin autoutilaje și cercetare proprie să fie generalizate, iar anumite utilaje să fie produse atît pentru necesitățile interne, cit și pentru export. La între­prinderea de construcții aeronautice de la Ghimbav, secretarul general al partidului a insistat asupra sporirii producției de elicoptere și de avioane de mai mare capacitate necesare agri­culturii cit și satisfacerii solicitărilor externe. Asemenea reco­mandări, formulate și pe marea platformă „Azomureș“, care vizau modernizarea producției de îngrășăminte chimice în pas cu exigențele agriculturii, sau la Întreprinderea de piele și mănuși, sau cu prilejul analizei amplasării, la Tîrgu-Mureș, a­­ unor noi întreprinderi, precum și în celelalte unități industriale și agricole vizitate, vor sta la baza unor măsuri de mare efi­ciență pentru viitor. In cadrul vizitelor efectuate în județele Brașov și Mureș, secretarul general al partidului a analizat îndeaproape diverse aspecte privind sistematizarea localităților, construcția de lo­cuințe, asigurarea condițiilor de locuit și de viață ale oamenilor muncii. Grija partidului și statului față de toți cei ce muncesc, indiferent de naționalitate, a fost subliniată ca o constantă fun­ (Continuare în pag. a 10-a) . 4­ La „Azomureș“— cuprinzătoare analiză a perspectivelor de dezvoltare a acestei reprezentative unități industriale Sa se pună capii represiunilor antipopulare și antidemocratice din Spania Oamenii muncii, tineretul studios din Capitală, întru­niți în mari mitinguri, au înfierat actul samavolnic al dictaturii franchiste in urma căruia 5 militanți anti­fasciști și-au pierdut viața. Participanții la mitinguri au cerut să se pună capăt regimului de persecuții și prigoană, să fie restabilite drepturile și libertățile fundamentale ale poporului spaniol. (Relatări de la mitinguri în pagina a 10-a) E MI1 Ca și multe așezări româ­nești, care și-au legat timp destinul lor de o acti­vi­vitate din care și-au creat a­­poi o tradiție, Tomeștiul va intra in legendă și in istoria viitoare a acestei părți de ța­ră a Banatului cu emblema sticlarului care suflă din su­flul său interior în para ar­­zindă, dilatind-o și dindu-i astfel viață, contur și frumu­sețe. Primul cuptor de topit sti­clă se pare că a apărut pe aici, nu departe de izvoarele Begăi, acum o sută și trei­zeci de ani. Cele dinții pro­duse se rezumau la unicul sortiment al sticlelor de lam­pă. Cum arăta hala cuptoare­lor in acea epocă ? Mai sunt fotografii care aduc înaintea noastră ultimele vestigii ale acelor timpuri. Dar mai sunt aici la Tomești și simboluri vii, ca bătrinul sticlar, mai­strul Paul Stanemir, care, prin însăși viața lor de mun­că, au devenit pioni și stilpi ai fabricii de azi. „Oamenii, spunea Maxim Gorki, au descoperit că ce­rul seamănă cu o cupă abia după ce cupa a fost plăsmui­tă pe pămint". Sticlarii din Tomești au descoperit că meșteșugul lor seamănă cu PĂMÎNTUL STICLEI arta abia după ce și-au des­prins existența lor din caver­na exploatării capitaliste, eli­­berîndu-se pe ei ca oameni, ca muncitori și artiști in me­serie. Hala cuptoarelor sticlăriei din Tomești este o veritabilă sală de spectacol. O sală a­­parte, in care se derulează un spectacol aparte. In jurul ce­lor două cuptoare rotunde, om lingă om, fiecare mane­­vrînd un băț prin aer. Ma­teria incandescentă, purtată rapid prin spațiu, adunată la gura acestor bețe, se dilată, se subție, trece intr-un glob și prinde forma dorită de sti­clar, sub impulsul suflului, al respirației sale omenești. Sticlarul e un creator prin vocație. Aici, de fiecare dată, acest muncitor — meșteșugar este supus la tentația unor noi produse, cerute de bene­ficiar. Varietatea acestor modele se schimbă de la un sezon la altul, de la o etapă la alta. A avut loc aici chiar un simpozion al sticlei, cu scop de stimulent al creației in domeniul industriei sticlei. Ceea ce este impresionant și aici ca și in alte colectivi­tăți muncitorești este trans- Ion ARIEȘANU (Continuare în pag. a 3-a) Invațămintul politico-ideologic de partid (pentru cursanții din industrie) Locul și rolul unităților industriale in sistemul de organizare și conducere a industriei, Perfecț­onarea sistemului de legături dintre verigile organizatorice ale industriei. (pag. a b-a) UNIVERS SOCIAL (pag. a 8-a) OMUL și LEGEA (pag. a 9-a)

Next