Munca, octombrie-decembrie 1976 (Anul 32, nr. 8355-8368)

1976-10-01 / nr. 8355

Agenda politică a saptăminii (Urmare din pag. 1-a) In săptămîna trecută o nouă și fructuoasă vizită de lucru a secre­tarului general al partidului, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, s-a desfășurat la Buzău, muni­cipiu care a sărbătorit 1­600 de ani de la prima sa atestare do­cumentară. Cu acest prilej, mu­nicipiului Buzău i-a fost confe­rit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I-a ca semn de înaltă apreciere a contribuției municipiului, aduse de cetățenii de-a lungul veacurilor, la lupta întregului nostru popor pentru libertate și progres social și participării ac­tive la înfăptuirea politicii par­tidului. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu in cuvîntarea rostită la marea adunare popu­lară din Buzău, cea mai bună cinstire pe care o putem aduce trecutului, tuturor acelora care s-au jertfit de-a lungul secole­lor este de a face totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XI-lea pentru edificarea cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea bu­năstării și fericirii întregului nostru popor. In această lumină, participarea secretarului general al partidului la sărbătoarea Bu­zăului s-a transformt într-o vi­zită de lucru. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost oaspetele a nu­meroase colective din întreprin­derile buzoiene și a analizat ac­tivitatea productivă, a făcut re­comandări de largă semnificație pentru înfăptuirea obiectivelor cincinalului, pentru dezvoltarea în perspectivă a orașului și ju­dețului. Apreciind bunele re­zultate obținute, secretarul ge­neral al partidului a arătat, în cuvîntarea sa de la marea adu­nare populară, că există încă multe resurse care pot fi folo­site în scopul îmbunătățirii acti­vității productive. Mai buna or­ganizare a muncii, folosirea mai rațională a utilajelor, reconside­rarea metodelor de proiectare in construcții, mai substanțiala preocupare față de creșterea productivității muncii au fost e­­vidențiate de secretarul general ca obiective care trebuie să stea în fața tuturor celor ce mun­cesc. Problemele vieții internaționa­le constituie, după cum știm, o preocupare permanentă a parti­dului și statului nostru. In șe­dința Comitetului Politic Execu­tiv s-a examinat, în această or­dine de idei, raportul delegației române la Conferința la înalt a țărilor nealiniate de nivel la Colombo. Salutînd cu satisfacție invitarea României la această Conferință, Comitetul Politic E­­xecutiv a apreciat acest act ca o expresie a relațiilor de strînsă solidaritate și cooperare care s-au statornicit și se extind în­tre România și țările nealiniate, țările în curs de dezvoltare, în lupta pentru propășirea econo­mică și socială, pentru soluțio­narea democratică a probleme­lor complexe care confruntă omenirea. In cadrul aceleiași ședințe, to­varășul Nicolae Ceaușescu a pre­zentat o informare despre vizi­ta în țara noastră și convorbi­rile avute cu tovarășul Raisone Phomvihane, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Popular Revoluționar Laoți­an, prim-ministru al guvernului Republicii Democrate Populare Laos. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere re­zultatelor convorbirilor româno­­laoțiene și și-a exprimat con­vingerea că pe baza hotăririlor și măsurilor stabilite, se va rea­liza o colaborare tot mai largă intre cele două țări pe plan po­litic, economic, tehnico-științific, cultural, o cooperare rodnică in scopul edificării unei lumi noi, a păcii și colaborării între po­poare. Consemnăm, de asemenea, în agenda noastră, întilnirile și convorbirile avute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii, cu numeroase perso­nalități ale vieții politice și so­ciale internaționale. Astfel, fost primit Prințul Moulay Ab­a­dallah, fratele regelui Hassan al II-lea al Marocului, Fatik Ka­­ddumi, membru al Comitetului Executiv al C.E.P., ambasadorul Republicii Turcia, ambasadorul Republicii Populare Albania, V. A. Kirillin, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Pompeyo Marquez, se­cretar general al Mișcării pentru Socialism din Venezuela, amba­sadorul Suediei și ziaristul american Tad Tzuli căruia i-a acordat un interviu pentru pu­blicațiile pe care le reprezintă. MUNCA - pag. 2-a Masă rotundă a gazetei „MUNCA“ Inițiativa, i­a substanța spiritul de dăruire și responsabilitate­a prestigiului și autorității comitetului sindicatului In actualul cincinal, Sighetul Marmației cunoaște o ascendență economico-socială fără precedent. Pe platforma industrială Fo­­resta au intrat in producție trei fabrici noi, iar alte cinci sunt sub schele. O întreprindere de prelucrări mecanice se află in probe tehnologice (întâia temelie a construcției de mașini la poalele Cutinului) și alteia i se pregătește fundația. în alcătuirea între­ In jurul „mesei rotunde“ au fost invitați : inginera Ana MU­­REȘANU, membră a comitetului sindicatului de la fabrica de tricotaje „Unitatea“, mecanicul Ion POP, membru al comitetului sindicatului de la Fabrica de șuruburi, lăcătușul Du­mitru BOTOȘ, președintele comitetului sindicatului de la întreprinderea de transporturi auto, dr. inginer Dumitru ȘERBAN, directorul stațiunii experimentale zoo­tehnice, maistrul forestier Vasile STIOPEI, secretarul Consiliu­lui municipal al sindicatelor, tîmplarul Ladislau BIRO, organi­zator de grupă sindicală la Fabrica de mobilă, impiegatul ca­prinderilor vechi, aflate in plin proces de dezvoltare, apar secții noi, utilaje după ultima expresie a tehnicii... Colective noi și, fi­rește, organizații sindicale noi , conduse de oameni care primesc prima dată învestitura activității obștești. Pornind de la aceste realități, redacția noastră și Consiliul județean al sindicatelor din Maramureș au socotit utilă dezbaterea unei asemenea teme. sile GRIGORIAN, președintele comitetului sindicatului de la Complexul C.F.R., maistrul Vasile DANCI, secretarul comitetu­lui de partid de la Unitatea forestieră de exploatare și trans­port, dispecerul Mihai LINGURI, membru al comitetului sindi­catului de la întreprinderea „Parplast“, sudorul Ion NEACȘU, președintele comitetului sindicatului de la Șantierul municipal de construcții-montaj, tehnicianul Gheorghe ROȘCA, președin­tele comitetului sindicatului de la I.I.L. „Mureșanu“, lăcătușul Teodor COSOPELNIC, președintele comitetului sindical din sec­ția a VII-a a Combinatului de prelucrarea lemnului, minerul Vasile DONCA, secretarul Consiliului județean al sindicatelor, Dumitru Botoș Dumitru Șerban Vasile Stiopei Ladislau Biro Vasile Grigorian Vasile Danci Mihai Lingual Ion Neacșu Gheorghe Roșea Teodor Coiopelnic Vasile Donca „A pune mai presus de orice interesele generale“... V. Donca : Prestigiul celor aleși în or­ganele sindicale este o cerință care stră­bate de la un capăt la altul Statutul-ca­­dru al sindicatului. Cred că discuția noas­tră ar putea reliefa experiența partici­panților, intrucît se bucură ei înșiși de încrederea și stima tovarășilor de muncă, precum și opinii despre calitățile moral­­politice ale omului chemat să activeze în fruntea organizației sindicale. D. Șerban : Propun să începem prin a situa această răspundere obștească la lo­cul cuvenit, adică între valorile morale cele mai de preț. Societatea le este re­cunoscătoare celor ce-și dedică timpul li­ber, după orele de producție, interesului general , muncind cu energie, cu pasiune revoluționară, în organizațiile de partid, sindicale, de tineret sau în alte activități obștești. V. Danci . Mi se pare că tovarășul di­rector Șerban a și enunțat unul dintre criteriile prestigiului de care vorbim. pune mai presus de orice interesele ge­­­nerale înseamnă să răspunzi cerinței e­­sențiale a colectivului care ți-a dat în­vestitura. De pildă, fasonatorul Ion Mol­dovan, căruia ii datorăm suplimentarea angajamentului luat în întrecere pe anul 1976. Este organizatorul grupei sindicale de la parchetul Apa roșie. A gîndit și a experimentat tehnologia „Exploatarea ar­borelui cu coroană“. La ora actuală devenit o inițiativă preluată și de alte a unități forestiere din județ. V. Stiopei : Cred că e bine să eviden­țiem, în ideea slujirii intereselor colec­tivului, acțiunile întreprinse in organiza­țiile sindicale de la Fabrica de șuruburi și „Parplast“ în sprijinul calificării noilor muncitori. S-au obținut succese remarca­bile. De asemenea, strădaniile activistelor din sindicatul de la „Unitatea“, pentru realizarea creșei și grădiniței cu 180 de locuri. Tot în această fabrică s-a eviden­țiat mecanicul Vasile Costeniuc, membru al comitetului sindicatului, care susține, prin comisia de care răspunde, o largă propagandă tehnico-științifică în sprijinul înnoirii sortimentelor. D. Șerban , îngăduiți-mi cîteva vorbe despre președintele comitetului sindica­tului nostru, maistrul zootehnist fruntaș, Petre Pătrăuș. In consiliul oamenilor muncii se remarcă printr-o prezență ac­tivă, este combativ și aduce, de fiecare dată, punctul de vedere al sindicatului in probleme de interes general. De aceea și sunt oportune, in sprijinul planului, acțiu­nile întreprinse de sindicat. Dar voiam să vă spun cum a susținut, „bătăios“, aș putea zice, valorificarea imediată a re­zultatelor cercetării științifice. A argu­mentat că beneficiarii noștri, fermele cu rasa „bruna de Maramureș“, pot profita încă în acest an de unele concluzii de ordin tehnologic și chiar genetic obținute pe faze de lucrări. Consiliul științific a adoptat măsuri în consecință. „Stima se clădește pe exemplul personal" A. Mureșanu . Maistrul Pătrăuș, după cum am reținut, se numără printre frun­tașii întrecerii socialiste. E lesne de con­statat că cei mai buni activiști obștești dispun de acest atribut moral. Fruntașa Ecaterina Siretchi de la noi, ca o pildă, e aleasă și realeasa de cinci ani la con­ducerea grupei sindicale din sectorul 8 — tricot. Dincolo de calitățile ei de bun or­ganizator, este o meseriașă căreia i se spune „mină de aur“. E demn de reținut că in acest microcolectiv s-a renunțat în­­tiiași dată in fabrică la etichetele interfa­­ze cu înscrisul „export“. întreaga produc­ție e realizată ireproșabil, indiferent de destinație. I. Pop : Intr-adevăr, stima se clădește pe exemplul personal. Și în adunările de alegeri de la noi, primele din exis­tența Fabricii de șuruburi, oamenii le-au acordat încrederea celor care dovedesc dăruire în muncă, care fac totul pentru infrîngerea greutăților începutului. Aleșii organizației sînt fruntași, muncitori cu înaltă calificare. Organizatorul grupei sin­dicale de la filotaj, Alexandru Brindău, sau Vasile Someșan, de la decapare, au făcut din locurile lor de muncă adevărate școli, in care se formează profesional și spiritual tinerii care au îmbrăcat întîiași dată salopeta muncitorească. M. Linguai : Tovarășul Pop aduce in discuție, tangent, acel climat al locului de muncă în care se formează omul nou. Fără îndoială, asemenea răspundere nu și-o poate asuma și n-o poate duce la în­deplinire decât acela a cărui comportare la locul de muncă, în familie și societate, constituie pildă pentru colectiv. D. Botoș : E de la sine înțeles ! Unul din membrii vechiului comitet de la au­tobaza noastră a fost caracterizat ca de­magog și, ca atare, n-a mai fost ales. La locul de muncă se comporta bine, dar a­­casă făcea scandal. Colectivul vede în activistul sindical, firesc, model de cinste, de corectitudine, de conduită morală în general. „Să cunoști și să înțelegi oamenii, să știi să ți-i apropii" A. Mureșanu . La o recentă ședință de grupă sindicală i s-a retras mandatul or­ganizatoarei Ileana Ivanici, nou aleasă în ianuarie. De ce ? Pentru că s-a dovedit neapropiată de oameni, „rece“, cum s-a apreciat, față de necazurile ivite in viața personală a unuia sau altuia. I. Neacșu : Poate că nu știe să mun­cească pe linie politică, n-o fi fost in­struită. L. Biro : N-a fost cunoscută. Se știa numai că este bună profesional. Dar, așa cum s-a mai spus aici, activistul trebuie să întrunească multiple aptitudini. Gh. Filimon . Tovarășul Biro ne pro­pune meditare asupra aptitudinii. Cred că are dreptate. Și eu am îndoieli în pri­vința lipsei de instruire, ca scuză pentru atitudinea discutată. Oare omenia se în­vață la instructaj ? ! A. Mureșanu : Nici eu nu accept mo­tivația. Mai cu seamă că alți noi aleși, beneficiari ai aceluiași program de ins­truire, se poartă părintește cu tinerii, se apropie cu tact de viața personală a oa­menilor, le știu bucuriile, necazurile și intervin, acolo unde este posibil, cu sfatul sau cu fapta. Pot numi zeci de asemenea oameni... omenoși. V. Stiopei . Am participat la adunarea care l-a reales pe tovarășul Cotopelnic, aici de față. Din aprecierile ce i s-au fă­cut, am înțeles ce mare lucru e să cu­noști și să înțelegi oamenii, să știi să ți-i apropii. De altfel, dialogul permanent cu oamenii este însuși stilul de muncă al organului sindical din marea secție a com­binatului. T. Coropelnic : Munca e colectivă. Și simțim permanent îndrumarea comitetu­lui de partid. Luăm decizii cu discernă­­mint politic, cu respingerea oricărei ten­dințe de „popularitate ieftină“. In ceea ce privește strădania personală, socot că alegerea în conducerea organizației sin­dicale presupune inițiativă și răspundere. Nu ești acolo ca să „arăți cu degetul“, să „constați“, ci să rezolvi: „înnoirile din conștiință sunt de neconceput fără afirmarea sincerității" V. Grigorian . La noi s-au făcut mari pași in privința sincerității relațiilor de muncă, a climatului intransigent cu orice abateri de la etica și echitatea socialistă. Tovarășul Roșea opina aici pentru cinstea desavirșită a activistului sindical. Aș a­­dăuga că în același timp trebuie să și militeze ferm pentru adevăr. Gh. Roșea : Firește, organizația sindi­cală din secția metalică a dezbătut de curînd această temă. La confruntarea foilor de lucru cu indicii de consum s-a observat că un lăcătuș își „depășea“ nor­ma prin risipă la debitare. Au luat cu­­vîntul zece oameni, ca să-i arate că mai gravă decit risipa, intolerabilă și ea, este nesinceritatea pe care a încercat să o strecoare în raporturile de muncă, falsa productivitate înscrisă pe grafic. L-au tre­cut sudorile pe vinovat. V. Grigorian : Noi intervenim și în ca­zul cînd abaterea se petrece în afara în­treprinderii. Nu putem privi cu indife­rență un om dintre noi care nu se poartă cum se cuvine în familie, in societate. V. Donca : De reținut, după părerea mea, ideea că prin faptele și atitudinea lor înaintată, activiștii obștești întăresc prestigiul și autoritatea sindicatului. Gh. Filimon : In numele redacției, vă mulțumesc pentru participare ! Gheorghe FILIMON Vineri 1 octombrie 1976

Next