Munca, ianuarie-martie 1977 (Anul 33, nr. 8369-8380)

1977-01-07 / nr. 8369

ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ’77: Inițiativă în introducerea­­ progresului tehnic accesele în întrecere cu care colectivul nostru a încheiat anul 1976 au la bază un lung șir de măsuri și acțiuni orientate de consiliul oamenilor muncii și de comitetul sindicatului spre investigarea și introducerea operativă în producție a tot ceea ce este nou și valoros in fabricarea utilajului tehnologic complex pentru industria chimică și prelu­crarea țițeiului. Că am abordat frontal problematica impusă de accelerarea pă­trunderii noului autentic in activitatea productivă o dovedesc cîteva rezultate : viteza de asimilare a noilor Instalații s-a dublat, a sporit cu cinci pînă la zece ori gradul de prelucrare a meta­lului, mai bine de 80 la sută din producția întreprinderii o repre­zintă produsele noi asimilate sau reproiectate, efortul valutar a fost redus cu circa 67 milioane lei. Colectivul nostru a debutat promițător în primul an al cincinalului afirmării revoluției teh­­nico-științifice și pe planul creației originale. Au fost înregistrate trei invenții a căror eficiență post-calculată se ridică la peste 4 milioane lei pe an și un număr Însemnat de inovații a căror aplicare a condus la o productivitate ridicată, la îmbunătățirea calității și la reducerea prețului de cost, începem anul 1977 cu hotărirea fermă de a urma exemplar în­demnul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Mesajul pe care l-a adresat întregului nostru popor cu prilejul Anului Nou. Al doilea an al cincinalului afirmării revoluției tehnico-științifice în­seamnă pentru colectivul nostru un examen sever al maturității in asimilarea unor noi produse, în aplicarea unor procedee tehno­logice de mare eficiență, în folosirea mai judicioasă a suprafețe­lor de producție, intr-un cuvînt, un examen care s-ar putea de­numi, sintetic, aplicarea în producție a cuceririlor, la zi, ale știin­ței și tehnologiei moderne. Drept călăuză în rezolvarea problemelor ce ne stau în față avem documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 2—3 noiembrie 1976, care ne indică aplicarea soluțiilor constructive și a tehnolo­giilor propice reducerii greutății specifice a utilajelor și pot afirma cu certitudine că. in întreprinderea noastră sunt create condiții optime pentru absolvirea, cu notă maximă, a acestui examen. Experiența pe care a acumulat-o comitetul sindicatului nostru in domeniul instaurării unui climat de maximă responsabilitate față de valorificarea superioară a rezervelor de progres tehnic va fi amplificată și perfecționată. In planul pe care l-am întoc­mit pentru primul trimestru al acestui an sunt cuprinse acțiuni pe linia intensificării propagandei tehnice, a impulsionării creației tehnice de masă, a generalizării unor inițiative care stimulează căutarea și aplicarea a tot ceea ce e nou și înaintat in fabricația utilajului tehnologic complex. Constantin BUZATU președintele comitetului sindicatului de la întreprinderea de utilaj chimic „Grivița roșie“ — București S CRAIOVA . A ÎNCEPUT PRODUCȚIA DE SERIE A TRACTORULUI DE 180 CP Cu 40 la sută mai mult la producția­ marfă și cu 27 la sută la productivitatea muncii, față de 1976, — iată cifre care indică o înaltă dinamică în activitatea economică a întreprinderii „7 Noiembrie“ — Craiova. Aportul principal in realizarea acestui ritm in anul 1977 revine tractorului agrico­l articulat de 180 CP, produs de serie, a cărui execuție a început o dată cu noul an. MUNCA - pag. 2-p Diamant de Maramureș L­a Săsar, viața gravi­tează parcă in jurul unui singur cuvînt: mineritul. Este mese­ria „care pe care“, cum spun minerii. Nu poate fi făcută decit foarte bine. Daca stînca „te simte“ slab, ieși cu mina goală, tu și echipa. In mină nu se trișează nici cu munca, nici cu ortacii, nici cu viața. Se vede imediat. Colec­tivul și stînca și planul for­mează omul. Cum s-a format, in minele din partea locului, ametistul — diamant de Ma­ramureș. Toate aceste „date" despre mineri și minerit, despre Baia Mare și Țara Maramureșului, despre munca în subteran unde omul „trece prin șapte site“, despre „brățara de aur“ care are pe ea încrustată pe lingă pricepere, îndîrjirea, spi­ritul de echipă, mîndria, auto­­depășirea, deci și calitățile morale ale omului, toate a­­ceste date zicem, pot fi strîn­­se în două cuvinte : „Diamant de Maramureș“. Așa s-au gîn­­dit să-și întituleze ortacii din echipa lui Radu Virgil che­marea la întrecere către toate echipele Săsajului- Așa s-au gîndit și alți mineri și astfel în scurt timp inițiativa s-a extins în minele din tot județul. Și tocmai in momentul cind în­trecerea „se încinsese“ mai tare, șeful echipei inițiatoare, Radu Virgil, iese din foc, cum zice cu năduf, din cauza unui accident la picior. S-a pomenit țintuit la pat. Nu se putea ne­câz mai mare. Bombarda insă cu telefoane sindicatul: „Ce fac băieții, se țin tare ? Ce e nou ?“ Vedea astfel „filmul în­trecerii" imagine cu imagine. Da, echipa sa, acum a lui Vic­tor Mureșan, este in frunte. Are cel mai bun coeficient la calitate. Asta înseamnă că Mureșan „pipăie bine tere­nul“ și plasează gaura pen­tru pușcătură exact în punctul care trebuie. Știe că sectorul doi, din care face parte „echi­pa sa", are experiență în „ră­pirea pilierilor", adică la ex­ploatarea zăcămintelor rămase în abatajele vechi și foarte vechi. Mai știe că sectorul 1 răspunde prin extinderea me­todei de evacuare a minereului din abataje, fără susținere, deci fără consum de material lemnos și cu mare productivi­tate. Știe că sectorul 1 a cedat „cu dragă inimă“ tehnologia modernă și sectorului II care o extinde acolo unde condițiile geo-miniere permit. Simte de acasă mobilizarea tuturor, aflînd cu bucurie că la acest „pilot de experimentare a nou­lui“, cum mai este denumit Săsarul, planul pe anul 1976 s-a îndeplinit cu 16 zile mai devreme. In fine, mai știe că in acest moment echipa a început din nou întrecerea pentru primul loc. Și nu va fi ușor. Pen­tru că să fii fruntaș in Ma­ramureș înseamnă să in­­treci mineri vestiți, tari ca granitul, care nu se lasă cu una cu două, și fiecare poate spune că „înfigem tot mai adinc rădăcinile de creștere ale țării“. De fapt „diamantul“ a conturat și mai bine o tră­sătură de pe chipul minerilor maramureșeni, a tuturor mi­nerilor. Stel­ian DOROBANȚU, Oțelarul Petre Constantin, de la Combinatul de oțeluri speciale de la Târgoviște, pregătind elaborarea unei noi și arte Angajare deplină, responsabilă la realizarea exemplară a sarcinilor de plan (Urmare din pag. l­ a) Căile de sporire a productivității sînt multiple. Principală în orientările date de partid, exprimînd aplicarea în practică a noțiunii de cincinal al revoluției tehnico-științifice, o constituie introducerea pe scară largă a progresului tehnic. Inteligența românească, prestigioasă și rodnică, este chemată să-și manifeste și mai din plin spiritul de creativitate in domeniul tehnicii și tehnologiei — în modernizarea mijloacelor de producție, in automatizarea și mecanizarea acestora, in introducerea unor metode și procedee de înalt ran­dament, a unor produse noi. în același timp, uriașe rezerve așteaptă să fie puse în valoare prin folosirea integrală a zestrei tehnice existente, prin dezvoltarea ei in spațiile de producție disponibile — și ele sunt mari —, prin folosirea integrală, judicioasă, productivă, a timpului de lucru. Sunt doar câteva dintre multiplele soluții pe care o bună organizare a producției și a muncii le poate fructifica fără eforturi deosebite în slujba unei înalte productivități. Experiența de pînă acum, dovedind că printr-o mai bună organizare a producției, a muncii — în întîmpi­­narea cerințelor căreia sindicatele au obținut prin mo­bilizarea membrilor colectivelor de muncă o seamă de rezultate pozitive în creșterea productivității, in anul trecut, se cere amplificată. Mai ales în ideea cuprinderii unui număr mult mai mare de muncitori, ingineri, tehnicieni in acțiunea permanentă, patriotică, de găsire a unor soluții mai bune, științifice de desfă­șurare a procesului producției, a muncii, în condiții de ordine și disciplină exemplare, în fiecare unitate economică există un plan tehnic. Realizarea integrală a prevederilor acestuia este o ga­ranție a atingerii indicelui de productivitate planificat. Să se facă totul ca acest plan să fie realizat integral și la termen. Iar dacă este împlinit mai devreme, efectele sunt salutare în slujba producției sporite, a productivității inalte. Iată încă un obiectiv al muncii politico-educative, a activității de propagandă tehnico­­economică a sindicatelor in rindurile membrilor săi. O sarcină centrală a sindicatelor se cere deci a fi considerată, așa cum a stabilit și Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din 2 decembrie 1976, participarea directă, concretă a tuturor organelor sindicale, sub conducerea și îndrumarea organizațiilor de partid la stabilirea și realizarea integrală a măsurilor de creștere a productivității muncii pe anul 1977, in spiritul ce­rințelor puse de conducerea partidului. O altă direcție de acțiune, la fel de importantă, o constituie reducerea cheltuielilor de producție, a con­sumurilor de materii prime și materiale, energie, com­bustibil in toate sectoarele de activitate. Nu este totul să producem mult. Important, hotărîtor pentru efi­ciența activității economice, deci pentru însăși starea noastră materială la nivelul societății și al vieții fie­căruia dintre noi, este ca ceea ce producem să fie bun și ieftin, necesar trebuințelor societății noastre, schim­burilor economice pe plan internațional. Dar a produce la nivelul acestor cerințe înseamnă a încorpora pro­dusului finit nu greutate în metal sau altă materie primă, ci inteligență, deci funcționalitate superioară, cu costuri materiale și financiare cit mai mici. Asimi­larea de produse noi, reproiectarea, modernizarea al­tora, stabilirea unor norme de consum judicioase — de ce să n­ o spunem, în alte țări ele sunt mult sub cele pe care le practicăm noi —, instaurarea unui regim sever de economii sub toate aspectele, sunt doar citeva din multele soluții la îndemâna noastră pentru a pro­duce mai ieftin. Iată o cerință primordială a eficienței economice, a competitivității produselor românești care se bucură și vor trebui să se bucure de tot mai multă apreciere și cerere pe piața mondială. In această ordine de idei capătă semnificație de im­portanță națională inițiativa secretarului general al partidului de a se reduce costurile investițiilor la lucră­rile de construcții-montaj cu circa 30 la sută. Calculele, studiile, reconsiderările judicioase, responsabile au scos la iveală posibilități reale de economisire a 85—90 mi­liarde lei, nu prin reducerea volumului de investiții, ci prin buna lui folosire. Pe această bază, în urma unor calcule riguroase s-au creat posibilități suplimentare pentru dezvoltarea mai rapidă a potențialului economic al unor județe, al unor sectoare ale economiei naționale, ca și pentru construirea in plus, în acest cincinal, a încă 160 000 locuințe, precum și prevederea de a destina circa 10 miliarde lei pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Sindicatele, forță socială investită de partid cu inalta misiune de a uni eforturile oamenilor muncii pentru realizarea planurilor de dezvoltare economico-socială a țării, au in orientarea dată de conducerea partidului, de secretarul general o misiune dintre cele mai nobile, de a cultiva in rindurile oamenilor mincii din Între­prinderi spiritul de economie, de bună gospodărire a mijloacelor materiale puse la indemină de către so­cietate. Calitatea lor de proprietari ai avuției naționale se cere pusă în valoare prin fapte, prin muncă sîr­­guincioasă, responsabilă, de buni gospodari a tot ceea ce le-a încredințat societatea, întregul popor. Există în multe întreprinderi inițiative valoroase menite să dezvolte spiritul de economie, de bun gospodar. Sin­dicatele au datoria să acționeze in așa fel, prin mijloa­cele specifice de care dispun, ca fiecare om al muncii să se integreze în acest efort național de gospodărire judicioasă, eficientă a mijloacelor materiale și umane. Căci tot ceea ce realizează societatea in ansamblul ei se reflectă in traiul fiecăruia. Și tot așa, munca fie­căruia este izvorul a tot ceea ce constituie averea na­țiunii, a țării. Desigur, sarcinile planului pe 1977 sunt mult mai complexe. Firesc este să amintim și sarcina de o deo­sebită importanță ca tot ceea ce se produce să fie de înaltă calitate. Prevederile planului sunt bine cunoscute astăzi în fiecare unitate economică. Și se acționează, din prima zi a anului, pentru realizarea lor exemplară. Organelor și organizațiilor sindicale le revine datoria să antreneze oamenii muncii în întrecerea socialistă desfășurată in mod organizat, sub conducerea perma­nentă a organelor de partid, la realizarea acestor obiec­tive hotăritoare ale progresului nostru economic și so­cial. Așa cum indica tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, întrecerea socialistă este chemată să stimuleze realiza­rea acelor produse de care economia noastră are nevoie, să se facă eforturi pentru a obține depășiri de plan care realmente ajută la dezvoltarea economiei naționale, la satisfacerea cerințelor populației. O înaltă productivi­tate a muncii, un regim sever de economii, consumuri specifice reduse, cheltuieli de regie cit mai mici, gospo­dărirea severă a combustibilului și energiei, pentru a se reduce cu cel puțin 10—15 la sută consumul acestora față de prevederi, iată obiective spre care se cer în­dreptate și unite eforturile pline de entuziasm și abne­gație ale milioanelor de oameni ai muncii. In acest fel, întrecerea socialistă va servi și mai bine intereselor ge­nerale, superioare ale construcției societății socialiste multilateral dezvoltate, ale unei înalte civilizații mate­riale și spirituale a poporului nostru. In acest fel, în­treaga societate își va aduce prinosul in anul jubiliar, al centenarului independenței naționale, la marea sărbă­toare a muncii, a creației materiale și spirituale — Fes­tivalul „Cîntarea României“ —, la cinstirea celei de-a 30-a aniversări a proclamării Republicii prin realizări ce vor da noi străluciri înfățișării patriei, vieții poporului Acestor înalte scopuri ale politicii Partidului Comu­nist Român sunt chemate să-și aducă contribuția tot mai bogată organele și organizațiile noastre sindicale, întregul lor activ și toți membrii, printr-o participare activă, responsabilă la realizarea exemplară a sarcinilor planului pe 1977. Vineri 7 ianuarie 1977

Next