Munca, iulie-septembrie 1977 (Anul 33, nr. 8394-8407)

1977-07-01 / nr. 8394

VOM FACE TOTUL PENTRU NEABĂTUTA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ȚĂRII (Urmare din pag. l-a) înfăptuind consecvent politica de creștere conti­nuă a nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc. Plenara Comitetului Central a analizat și aprobat Programul privind creșterea retribuției și a altor venituri, a nivelului de trai al populației pe perioada 1976—1980. Din cadrul acestui Program face parte și Decretul Consiliului de Stat pentru aplicarea majorării retribuției personalului mun­citor, primit cu o deosebită satisfacție de către oa­menii muncii. Toate aceste măsuri, așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, asigură depășirea substanțială a prevederilor planului cincinal pri­vind creșterea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, se înscriu în preocuparea per­manentă a partidului nostru de a face totul, pe mă­sura dezvoltării economiei naționale, pentru creș­terea bunăstării materiale și spirituale — țelul su­prem al politicii partidului nostru, în continua preocupare a partidului și statului nostru de a pune în acord dezvoltarea economico­­socială cu necesarul de cadre, de a asigura adapta­rea permanentă a structurii și conținutului învăță­­mîntului la cerințele economiei naționale și vieții sociale. Plenara Comitetului Central a dezbătut mă­surile privind perfecționarea învățăm­întului liceal, profesional și superior. Exprimînd realitatea incontestabilă că societatea noastră a dobindit o puternică maturizare politică, socială și civică, partidul și statul nostru au încre­dințat societății o serie de atribuții privind res­pectarea legilor și educarea oamenilor în spiritul legalității socialiste. In acest cadru, Plenara a aprobat măsurile cu privire la creșterea rolului unităților socialiste, al organizațiilor obștești, al maselor populare în respectarea legalității, sanc­ționarea și reeducarea prin muncă a persoanelor care comit abateri și încălcări de la normele de conviețuire socială și legile țării. In aceeași direc­ție de preocupări se înscrie și dezbătută în Plenară, și anume, o altă problemă adoptarea Hotă­­rîrii cu privire la creșterea rolului și răspunderii organizațiilor de partid și de stat, de masă și obștești, a uniunilor de creație, a conducerilor colective ale redacțiilor, Radiote­le­vizi­unii, editurilor, caselor de filme, instituțiilor de spectacole în activitatea de in­formare și educare a oamenilor muncii. Aceste măsuri importante — adoptate în spiritul Programului partidului nostru — de perfecționare a conducerii societății, de ridicare a conștiinței so­cialiste a oamenilor muncii, de trecere a unor atri­buții ale organelor de stat asupra colectivelor de oameni ai muncii, a diferitelor organizații obștești, asupra maselor populare, corespund intrutotul o­­rientărilor fundamentate încă la congresele al IX-le și al X-lea, profund exprimate La Congresul al XI-lea, care asigură participarea tot mai activă a maselor populare la conducerea tuturor sectoare­lor de activitate, în Programul partidului, arăta to­varășul Nicolae Ceaușescu în cuvințarea sa, a fost cuprinsă teza că, pe măsura dezvoltării societății socialiste, trebuie să mergem spre trecerea unor funcții ale statului pe seama maselor populare și a întăririi rolului organizator al partidului in viața economică și socială. Plenara a adoptat hotărîrea de a se convoca, în prima jumătate a lunii decembrie, Conferința Na­țională a Partidului. A stabilit, de asemenea, nor­mele de reprezentare la Conferință și ordinea de zi a conferințelor extraordinare ale organizațiilor ju­dețene de partid și a municipiului București care se vor desfășura în luna noiembrie 1977. Prin amploarea problemelor dezbătute și hotărî­­rile adoptate, avînd în cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu un îndreptar teoretic de mare însemnătate și de acțiune practică in vederea în­făptuirii marilor sarcini ale edificării societății so­cialiste multilateral dezvoltate, Plenara Comitetului Central al partidului se înscrie ca un eveniment de mare însemnătate, de importanță istorică, iar documentele adoptate constituie surse de mare valoare care mobilizează oamenii muncii. întregul nostru popor la înfăptuirea Programului partidului, la ridicarea țării pe noi trepte de civilizație și progres. După cum am anunțat, în această săptămînă a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, și ședința Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. Printre problemele care s-au aflat la ordinea de zi a fost și aceea a campaniei agricole de vară. Comitetul Politic Executiv a dezbătut și aprobat rapoartele cu privire la eva­luarea producției de orz, grâu și secară pe anul 1977, precum și la desfășurarea lucrărilor agricole din sezonul de vară. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca pozitivă activitatea desfășurată de oa­menii muncii din agricultură și a stabilit măsuri în vederea recoltării la timp și fără pierderi a păioaselor, eliberarea terenurilor și pregătirea lor pentru culturi duble, precum și în vederea bunei întrețineri a celorlalte culturi. Concomitent cu această intensă activitate ce îm­brățișează o sferă largă de preocupări economico­­sociale interne, săptămînă asupra căreia ne în­dreptăm atenția a fost caracterizată și de o bogată activitate internațională. La scurt timp după înche­ierea vizitei în țara noastră a delegației de partid și de stat cehoslovace, în capitalele celor două țări a fost dată publicității Declarația comună, semnată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gustav Husák, privind aprofundarea prieteniei și dezvoltarea colaborării frățești dintre cele două partide și țări, în legătură cu această vizită. Comitetul Politic Executiv, in aceeași ședință la care ne-am referit mai înainte, pe baza informării tovarășului Nicolae Ceaușescu, a dat o deosebită apreciere activității desfășurate de secretarul general al partidului nostru, rezultatelor întîlnirii și convorbi­rilor avute, aprobi­nd înțelegerile și hotărîrile adop­tate și a apreciat că dialogul la nivel m­alt româno­­cehoslovac va avea o profundă înrîurire asupra intensificării relațiilor pe multiple planuri dintre cele două partide și țări prietene. Tot pe linia activității externe, consemnăm pri­mirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a unor personalități ale vieții politice și culturale din străinătate.1 Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Republicii, a primit pe ambasadorul Republicii Socialiste Vietnam, cu prilejul prezentării scrisori­lor de acreditare, moment care a constituit un nou prilej pentru afirmarea prieteniei și colaborării româno-vietnameze. în cursul acestei săptămîni, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au primit pe prof. univ. Necip Alpan, autorul volumului în limba turcă „Ceaușescu și România — de ieri, de azi și de mîine“, împreună cu soția, care fac o vizită în țara noastră. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu s-a întîlnit cu Sh­arik Jorje Handal, secretar general al Partidului Com­u­nist din Salvador, și a mai primit pe ministrul comerțului al Republicii Irak, și pe ambasadorul Belgiei. Aceste contacte și convorbiri se înscriu in cadrul politicii permanente a partidului și sta­tului nostru, îndreptată spre întărirea colaborării internaționale in scopul progresului și păcii. O NOUĂ PROMOȚIE A ȘCOLII CENTRALE SINDICALE DIN CADRUL ACADEMIEI „ȘTEFAN GHEORGHIU" La festivitatea de închidere a cursului de un an al Școlii cen­trale sindicale din cadrul Aca­demiei „Ștefan Gheorghiu“ au participat, tovarășii Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., rector al Academiei, Constantin Mindreanu, secretar al Consi­liului Central al U.G.S.R., ca­dre didactice și activiști ai U.G.S.R.. In numele promoției, au luat cuvîntul tovarășii Io­nela Păun, președinta comitetu­lui sindicatului de la întreprin­derea „Dorobanțul“ — Ploiești, Gheorghe Huțanu, președintele comitetului sindicatului de Combinatul de fire și fibre sin­ta­tetice Iași, și minerul Emeric • „CEI MAI BUNI FASONA­TORI MECANICI“. Tradiționa­lul concurs profesional al faso­­natorilor mecanici din unitățile economiei forestiere și-a consu­mat in acest an faza finală la IFET Tg. Secuiesc, județul Co­­vasna. Ajuns la a VII-a ediție, concursul a prilejuit atît în fi­nală, unde au ajuns 27 de con­curenți, cit și in fazele anterioa­re, la care au participat aproape Nagy, vicepreședinte al Consiliu­lui județean al sindicatelor Hu­nedoara, care au mulțumit pen­tru condițiile excepționale de învățătură asigurate pe toată perioada cursului, angajîndu-se să contribuie din plin la per­fecționarea și sporirea contribu­ției sindicatelor în opera de edi­ficare a unei Românii socialiste prospere, la creșterea prestigiu­lui țării noastre în lume. Dind expresie unanimă dragostei și devotamentului față de partid, cursanții au trimis o scrisoare de mulțumire și angajament conducerii partidului, secretaru­lui său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. 10 000 fasonatori mecanici, o strălucită demonstrație a pregătiri profesionale, și-a bunei de­monstrat utilitatea în generali­zarea metodelor și experienței avansate, în valorificarea bogăți­ilor pădurilor țării. Iată și cîști­­gătorii : Locul I : Victor Popirtac de la IFET Bistrița-Năsăud ; locul II : Gheorghe Ailenei — IFET Pia­tra Neamț ; locul III : Grigore Ometiță de la IFET Suceava, Geza Borbandy — IFET Tg. Se­cuiesc și Nicolae Mut de la IFET Baia Mare. Mențiunea pentru cel mai tînăr concurent a fost a­­cordată lui Mihai Beldie, elev la Grupul școlar forestier Piatra Neamț. • In organizarea Ministerului Industriei Construcțiilor de Ma­șini, Uniunii sindicatelor din metalurgie și construcții de ma­șini și Centralei industriale de utilaj energetic, metalurgic și mașini de ridicat, a avut loc­ la întreprinderea de construcții de mașini din Reșița, un schimb de experiență pe teme de condu­cere și organizare a producției, la care au participat peste 100 de specialiști din cca. 40 între­prinderi constructoare de mașini din țară. • Continuitatea activității ar­tiștilor amatori înseamnă pe a­­genda comitetului sindicatului de la Stația de utilaj transport București (președinte Nicolae Cernea), îndrumare și sprijin concret brigăzii artistice de agi­tație, pentru întocmirea progra­mului cu care urmează să se înscrie ..la cuvinte in pregătirea adunării muncii. De generare a oamenilor menționat că în­­tr-un an, de cînd a luat ființă, acest colectiv de muncă educati­vă a susținut 12 spectacole, la sediu și în diferite secții ale în­treprinderii răspindite în citeva județe. MUNCA - pag. 2-o ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MAȘINI Nu mă pot dezobișnui ca, or de câte ori mă gindesc la con­structorii de mașini, să nu-mi amintesc de un vers din Blaga . „...sub mâinile tale, cântă mai frumos decit mașinile privi­ghetorile...“. început pentru un mare poem. Scris nu­­ numai cu prilejul „Zilei constructorilor de mașini“ — sărbătoare muncito­rească prin care sint cinstite strădaniile celui mai numeros detașament profesional din țara noastră — d­ in toate zilele de peste an, exprimînd clipele ace­lea mereu unice prin sensuri in care ei, oamenii uzinelor, iși ma­terializează inteligența lor teh­nică și conștiința revoluționară in mașinile, agregatele tot mai complexe, mai moderne, produse de industria socialistă româ­nească. Destinul profesiei lor se află sub semnul grijii cu care parti­dul nostru, prin politica sa eco­nomică, gindește viitorul țârii. Intr-un sens metaforic, socia­lismul — marele fluviu al vieții noastre — și-a format izvoarele in uzinele constructoare de ma­șini pentru a cuprinde, apoi, toate celelalte sectoare econo­mice și sociale ale țării. Struc­tură de rezistentă, necesară pentru o economie construcțiile de mașini modernă, cunosc dinamismul unor ritmuri de dez­voltare deosebite. In raport cu ele, clasica referire la compara­ția cu producția anului 1938 este din ce in ce mai desuetă. Fireș­te, impune faptul că astăzi pro­ducția anului 1938 se realizea­ză in mai puțin de 3 zile. Com­parația nu mai are insă, in esen­ță, puncte de contact. Nivelul de tehnicitate este fundamental altul. Cu modificări calitative de la un an la altul, trecind tot mai decis in sfera automatiză­rilor, a comenzilor-program­e in noile produse ponderea ori­ginalității constructive definin­­d-o gândirea tehnică romaneas­că. Definindu-se ca un univers al unor perpetue înnoiri, con­strucțiile de mașini sunt, totoda­tă, un univers larg deschis ini­țiativelor muncitorești pe care au știut și știu să le stimuleze sub conducerea organelor de partid puternicele organizații sindicale care activează in în­treprinderile acestei ramuri. Punctînd rolul pe care con­structorii de mașini o au in economia modernă românească, obținem, de fapt, imaginea den­să, semnificativă, a integrării eficiente a industriei in viața oamenilor, a valorificării capa­cității creatoare a poporului nostru. Motiv de mânoră reflec­ție patriotică in ziua in care sărbătorim pe cei care dau su­­flet din sufletul lor agregatelor necesare nu mașinilor, numai economiei naționale, ci și ieșirii în lume a României, in cadrul schimbului mondial de valori. Mihai COLEȘIU Disciplina (Urmare din pag. l-a) printr-o mai bună organizare a muncii, o creștere a productivi­tății fiecărui angajat cu 2,5 la sută peste indicele planificat. „Importantă pentru formarea noastră este autodisciplinarea — spune Paula Ioniță. Nu numai in sensul folosirii cit mai exac­te a timpului de muncă — in a­­ceastă privință grupa sindicală este necruțătoare față de orice intirziere sau absență nemotiva­tă, fapt pentru care cazuri, de acest fel, au devenit la noi mai mult decit o raritate — ci și al întăririi disciplinei tehnologice. Asta se repercutează asupra îmbunătățirii calității produc­ției...“ Complexitatea este e­­dificatoare. Reprezintă o treaptă superioară a noțiunii de disci­­plină. „Calitatea este pentru noi problema numărul unu. Ei ii subordonăm toate preocupările noastre — reia ideea Nicolae Langa. Este, în primul rînd, o chestiune personală ! „Perso­nală ? !“ „Neapărat ! Pentru că nu poți pune pe seama colecti­vului neadîncirea calificării“. Sigur, există multe forme prin care colectivul acționează în sensul creșterii calificării profe­sionale a fiecărui membru său. Dar elementul principal că­ar mine tot omul, dorința sa de a se perfecționa. Discuțiile pe care le purtăm, și am avut, fără nici o plăcere, parte și de asemenea calității discuții, au ca obiect operația efectuată de un om anume, cau­zele care au determinat slaba calitate a lucrării respective, luni aduc aminte de un caz . Florea Vasile efectuase o seamă de conexiuni slabe, „...așa am învățat. La alte produse au co­respuns a încercat să se dez­vinovățească. „La altele„­ insta­lațiile la care ai lucrat au insă alte condiții !“ „De unde să știu?“ „Din nota de lucru — scrie negru pe alb !“, i-a repli­cat, atunci, Nicolae Pușcașu. A tăcut. Au vorbit însă ceilalți membri ai grupei sindicale des­pre necesitatea pregătirii labile individuale pentru o prea­lu­crare nouă, despre nevoia de a ști totul despre produsul pe ca­­re-l realizezi, pentru a-ți com­pleta cunoștințele profesionale în raport cu dificultatea opera­ției ce trebuie s-o efectuezi“. Rețin că bătălia pentru calitatea produselor, colectivul întreprin­derii „Automatica“ o concepe ca un proces necurmat de speciali­zare, de gîndire, un proces mo­bil adaptat la specificul produc­ției. E dificil. Dar eficient. Sunt câțiva ani buni de cind această întreprindere nu a­mai observații privind calitatea. primit In­tr-un anume fel este tocmai ce­ea ce atestă vocația oamenilor pentru munca într-o asemenea întreprindere în care migala a­­supra operațiilor este hotăritoa­­re. in fond, o vocație a calității. îndatorire patriotică (Urmare din pag.­i­a) culturii, medici și ingineri... Au trăit ca oameni, in mijlocul oa­menilor. De aici acel realism robust, impresionant și capti­vant al literaturii române ; de aici, democratismul și umanis­mul ei consecvent ; de aici, au­tenticitatea conflictelor și perso­najelor, frumusețea idealurilor, prospețimea și varietatea lim­bajului, profunzimea analizei psihologice, plasticitatea des­crierilor... Una din punțile de reală forță și legătură statornică a scriito­rilor cu viața o reprezintă par­ticiparea lor nemijlocită la ac­tivitatea cercurilor și cenaclu­rilor literare. Iată de ce timpul ca cercurile și cenaclu­­­rile literare să intre tot mai mult in sfera preocupărilor Uniunii Scriitorilor, acestea să fie încredințate scriitorilor de prestigiu, cu dragoste pentru confrații mai tineri și care să-și facă un titlu de mindune din descoperirea de noi talente­­ din rândurile tineretului. Cit de e­­moționant a fost îndemnul se­cretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in memorabila Cuvîntare rostită la Conferința Națională a Scriito­rilor, prin care ne cerea să ne ocupăm cu mai multă z­onă și răspundere de activitatea cercu­rilor și cenaclurilor literare. O răspundere profesională și edu­cativă , o îndrumare compe­tentă și responsabilă ; o analiză exigentă și convingătoare a creație­i tinerilor... E nevoie, cred eu, de o îmbunătățire multiplicare a formelor de con­­t tact cu tinerii creatori și de îndrumare susținută a acestora. o La dezbaterile din cercuri și ce­nacluri să participe și persona­litățile de vază ale vieții noas­tre științifice și literare, care prin dialogul antrenant cu ti­nerii să contribuie la lărgirea orizontului lor de cunoaștere, să le toate stimuleze capacitatea cr ea­și dorința de afirmare multilaterală. Nu sunt excluse unele concursuri pe teme care să determine evidențierea, in diverse forme și genuri literare, a realităților noastre socialiste. „Poșta redacției“, oricât de bine s-ar face la unele revistei nu poate împlini îndeajuns aceste cerințe. Părăsind disputele ste­rile, fals savante, cercurile și cenaclurile literare trebuie să se constituie intr-un autentic laborator de creație, unde să se exercite o critică principială și să se promoveze talentele reale. Adevăratul cenaclu este, tot­odată, o școală a muncii, un fo­rum de dezbateri teoretice, in strînsă legătură cu activitatea practică a membrilor săi. In ca­drul intim al cenaclului se dez­voltă setea de informație și de cultură, se cultivă gustul pen­tru frumos, se face educația ci­vică și patriotică a tinerilor. Prezența in cercuri și cenacluri a scriitorilor este, de aceea, o obligație profesională complexă, o îndatorire civică și o respon­sabilitate patriotică. Vineri 1 iulie 1977

Next