Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)
1978-07-07 / nr. 8447
AMPLE MASURI PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE MULTILATERALA A PATREI NOASTRE (urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu a rostit o importantă cuvîntare. Plenara comună a Comitetului Central și a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a subliniat rolul determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu in vasta activitate de perfecționare continuă a organizării conducerii societății noastre in etapa actuală, contribuția sa de prim ordin in transpunerea in viață a Programului partidului, a hotărîrilor Congresului al Xl-lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. S-a evidențiat, în această direcție, contribuția esențială a tovarășului Nicolae Ceaușescu în elaborarea documentelor și măsurilor supuse dezbaterii. Plenara a aprobat in unanimitate proiectul Planului național unic de dezvoltare economico-socială pe anii 1979-1980, precum și proiectul Bugetului de Stat pe 1979. Plenara a apreciat că orientările planului pe 1979—1980 se înscriu pe linia directivelor și obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea și de Conferința Națională ale partidului, subliniind că prevederile celor două documente asigură, in continuare, dezvoltarea țării in ritm susținut, îmbunătățirea amplasării teritoriale a forțelor de producție. Măsurile cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economicosociale, la adincirea democratismului socialist prin participarea și mai accentuată a oamenilor muncii la conducere, la introducerea unui nou indicator de bază, a producției nete și fizice ca etalon de măsură a eficienței, precum și celelalte măsuri, conferă întregii activități economice parametri calitativi noi. Aceste linii directoare noi, imprimate de secretarul general al partidului, asigură valorificarea deplină și la nivel superior a potențialului economiei noastre, folosirea intensivă a capacităților de producție și sporirea productivității muncii, utilizarea rațională a resurselor materiale și energetice, reducerea consumurilor materiale și, in general, creșterea eficienței muncii in toate domeniile. Plenara a subliniat faptul că proiectul Bugetului de stat pe 1979 asigură resursele financiare necesare realizării programului de dezvoltare, corespunzător sarcinilor stabilite privind producția, investițiile, comerțul exterior, acțiunile sociale și alte obiective planificate. Plenara a apreciat caracterul echilibrat al bugetului, prevederile care asigură gospodărirea judicioasă a fondurilor bănești și consolidarea echilibrului monetar, financiar și valutar. In eforturile susținute de trecere la o nouă calitate superioară a întregii activități economicosociale, orientările ferme ale secretarului general de a milita neobosit pentru aplicarea largă a cuceririlor revoluției tehnico-științifice, de a stimula creativitatea în toate domeniile, conferă posibilitatea realizării progresului rapid al țării și ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. Intr-o strînsă interacțiune dintre politica internă și cea externă, activitatea internațională a secretarului general al partidului, președintele Republicii, în orientarea politicii externe, în stabilirea unei poziții principiale au întrunit unanimitatea de aprobare a Plenarei. In acest context, Plenara a stabilit să se acționeze in spiritul aprecierilor și orientărilor cuprinse în cuvintarea de încheiere a tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru participarea țării noastre la soluționarea problemelor complexe ale vieții internaționale actuale, pentru dezvoltarea continuă a prieteniei și colaborării României cu toate țările socialiste, pentru adincirea solidarității și cooperării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările nealiniate, pentru extinderea relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, in spiritul principiilor coexistenței pașnice, egalității și respectului reciproc, independenței și suveranității naționale, pentru întărirea unității cu toate forțele progresiste revoluționare in slujba cauzei păcii și prieteniei între popoare. Un alt eveniment al săptămînii pe care o încheiem socotim săptămîna între datele de apariție ale gazetei . Ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se înscrie in rîndul intensei activități de partid și de stat în vederea asigurării cadrului juridic impus de buna desfășurare a activității interne și externe. In cadrul ședinței, Consiliul de Stat a dezbătut și aprobat o serie de decrete referitoare la domenii ale vieții economice și sociale, la perfecționarea unor activități și a examinat și ratificat, de asemenea, acorduri economice ale țării noastre cu alte țări, convenții de colaborare și cooperare cu alte țări, precum și convenții și protocoale internaționale la care a aderat țara noastră. Intr-o atmosferă de lucru ce cuprinde întreaga țară, în toiul recoltărilor de vară, de înfăptuire a vastului program de investiții, de construcție, evenimentele politice majore ale acestei săptămîni imprimă vieții noastre noi dimensiuni, perspective clare și de mobilizatoare direcții pentru a realiza istoricul Program al înălțării României pe treptele tot mai înalte ale progresului și bunăstării. O NOUĂ PROMOȚIE DE ABSOLVENT AL CURSURILOR ȘCOLII CENTRALE PENTRU PREGĂTIREA CADRELOR SINDICALE La Academia „Ștefan Gheorghiu“ a avut loc festivitatea prilejuită de absolvirea, de către o nouă promoție, a cursurilor de 1 an ale Școlii centrale pentru pregătirea cadrelor sindicale. Au participat tovarășii Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de conducere, rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu“, Cornelia Filipaș, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., profesori, conferențiari și alte cadre cu munci de răspundere de la Academie, Școala centrală pentru pregătirea cadrelor sindicale și Consiliului Central al U.G.S.R. într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la festivitate au adoptat textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, in care se exprimă angajamentul noii promoții de activiști ai sindicatelor de a-și consacra întreaga energie și capacitate de creație înfăptuirii obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea și Conferința Națională ale partidului, sarcinilor ce revin sindicatelor în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. MUNCA — pag. 2-a INIȚIATIVE. ACȚIUNI ALE SINDICATELOR • Consiliul județean al sindicatelor Prahova și Centrala industrială de petrochimie Ploiești au organizat, la casa de cultură a sindicatelor, o consfătuire de lucru cu tema : „Metode moderne de analiză folosite în industria de prelucrare a țițeiului“ Au participat președinții comisiilor inginerilor și tehnicienilor, maiștri, inovatori, specialiști din cercetare și inginerie tehnologică, activiști ai sindicatelor. O acțiune asemănătoare intitulată „Analiza valorii, metodă modernă de creștere a eficienței economice“ a avut loc la Buzău, in organizarea consiliului județean al sindicatelor și cabinetului teritorial de organizare producției și a muncii. Printre participanți, președinții unor comitete ale sindicatelor, cadre tehnico-inginerești și responsabili ai compartimentelor preț de cost din întreprinderile județului. • La UFET Stîlpeni — Argeș s-a desfășurat o consfătuire, organizată de Comitetul Uniunii sindicatelor din economia forestieră, avind ca temă „îmbunătățirea calității produselor din intreprinderile aparținind Centralei industriale de exploatarea lemnului“. Au participat conducători de unități, președinții comitetelor sindicatelor și responsabilii compartimentelor CTC din întreprinderile centralei. • Sub auspiciile Uniunii sindicatelor din unitățile sanitare, Uniunii societăților medicale și Colegiului central al medicilor și farmaciștilor, a avut loc la Miercurea Ciuc o consfătuire care a pus în discuție o temă de mare actualitate : „Norme ale eticii profesionale in medicina socialistă“. Au participat președinți ai comisiilor județene pentru activitatea sindicatelor din ramura sanitară, președinți ai comitetelor sindicatelor sanitare, directori de unități, reprezentanți ai U.S.S.M. și colegiilor medicilor și farmaciștilor. Materialele prezentate ca și discuțiile purtate, au reliefat locul medicului în societatea noastră, implicațiile sociale și economice ale activității acestuia. • Președinții comitetelor sindicatelor din județul Ilfov au fost invitați de consiliul județean al sindicatelor la o dezbatere cu tema : „Rolul și atribuțiile președinților sindicatelor in consiliul oamenilor muncii“. • Consiliul județean al sindicatelor Bacău a organizat, la întreprinderea de șuruburi, o consfătuire de lucru cu tema : „Producția netă in activitatea economică curentă“. Au participat președinții comitetelor sindicatelor și cadrelor tehnico-inginerești din 22 unități economice din județ. • La Mediaș s-a desfășurat schimbul de experiență, organizat de Consiliul județean al sindicatelor, Sibiu cu „Diversificarea meniurilor, tema , folosirea bazei materiale existente și creșterea numărului de abonați la cantine și cantinele-restaurant“. • In scopul creșterii aportului sindicatelor la dezvoltarea mișcării inventatorilor și inovatorilor în cadrul Festivalului național „Cîntarea României“, sub egida Consiliului municipal al sindicatelor Constanța, a avut loc la întreprinderea de exploatare portuară un interesant schimb de experiență, la care au participat președinții C.I.T. și ai cercurilor inovatorilor din municipiu. Cu acest prilej, evidențiindu-se rezultatele obținute pe linia creației tehnico-științifice de masă, s-a concluzionat, totodată, că, în vederea ridicării acestei activități la nivelul actualelor cerințe, este necesar să se extindă organizarea, în fiecare întreprindere, a unor expoziții permanente cu cele mai eficiente invenții și inovații, să se îmbunătățească dotarea bibliotecilor tehnice cu material documentar, iar sindicatele din unități să urmărească cu mai multă consecvență aplicarea întocmai a legislației cu privire la stimularea creației tehnice de masă. Țesătoarea Joia Ilie, președinta comitetului sindicatului de la întreprinderea „Unirea“, din București, preocupată de extinderea inițiativei „Contul colector de economii al grupei sindicale“, a venit să discute, împreună cu maistrul principal Ioan Obogeanu și cu L. Tănase, aplicarea acesteia in atelierul de confecții, organizat, nu de mult, în vederea valorificării cit mai depline a materiei prime. Foto Petre COZIA (urmare din pag. 1) ta a fost zestrea cu care ai debarcat pe insulă. Gheorghe Budulan, căpitanul vasului „Parângul“, care remorcase la Drobeta-Turnu Severin platforma noastră plutitoare, s-a intîmplat să fie, chiar de la Ostrovul Mare. Cînta: „Ce-ați făcut, atunci in prima zi ?“. „De fapt, în prima noapte, deoarece descărcarea utilajelor a durat mult. Abia către miezul nopții am reușit să amenajăm o rulotă și înainte de a adormi, am povestit despre fericire. Eram eu, era maistrul Vasile Blănaru, era...“ Pe locul rulotelor-dormitor, avansează acum vatra orașului muncitoresc (în perioada de vîrf la,,Porțile de Fier II“ vor lucra aproape 8 000 de constructori), înfățișînd nu numai un adăpost cu tot ceea ce se cheamă confort, ci și un hotar de existență : creșă, grădiniță, școală, dispensar medical, casă de cultură, complex de deservire, cantină cu aproape 1000 de locuri. Un orizont de lume in care se vor răsfrânge cutezător deprinderile, știința și pasiunea de a construi. Nu, la Ostrovul Mare nu ne-au mai aținut calea stînci pleșuve ca niște contraforturi și culmile munților cu povimișuri abrupt înclinate cu care ne obișnuiseră lucrările monumentului de la „Porțile de Fier I“. Nici clocotirea cataractelor. Dunărea încinge ocrotitor insula (care va rămîne deasupra lacului de acumulare, traversată de o ecluză), înavuțindu-se de măreția zărilor. Cu atît, deci, mai dificil de stâpînit, pentru că albia ei își dă anevoie un vileag inventarul geologic. ,,E un teren păcătos, cu straturi periculoase de argilă mămoasă“ — ne spune o veche cunoștință, macaragiul Marin Danciu din Vârtej, județul Olt, care la 49 de ani se află In al treizecelea an de muncă pe șantierele patriei : la blumingul de la Hunedoara, la minele de la Rovinari, la... Pe cînd lucra rul, la celelalte „Porți“ i-a apărut fotografia pe prima pagină a gazetei noastre (4 iulie 1965) coborît pentru o clipă în fața imensei macarale. Aici, la Ostrovul Mare a venit de pe Valea Cernei. Da, acolo, pe Valea Cernei, ca și la „Porțile de Fier I“, pentru a bate palplanșele batardoului erau de ajuns vibrosondeuzele; la Ostrovul Mare e nevoie însă și de vibrosonete — diesel, de ciocane pneumatice. „Cum te cheamă ?“ „Gabi“, „Gabi și mai cum ?...“ Copilul„vara l-am purtat întotdeauna după mine“), e al inginerei-geolog Angela Cioată,care în ultimii zece ani („De necrezut, nu-i așa ? — pentru o bucureșteancă...“) a făcut de zeci de ori drumul pe jos de la Ostrovul Mare la Turnu Severin. Mii de Drobeta foraje. Nenumărate galerii subacvatice, încercări geoseismice. Cartări geologice. Studii. Și anvergura construcțiilor reclamă prezența ei pe șantier pînă ce noua epopee a muncii de la „Porțile de Fier II“ va deveni lumină . „De la toamnă, cînd se deschide școala la Ostrovul Mare, se mută și soțul cu noi. E profesor de istorie...“ „Aici va fi barajul“ — ne arată Ion Țiglea, închipuind o arcadă peste Dunăre. Și recunosc conturul barajului marcat de geamanduri pe muchia valurilor. E o zonă cu ape viclene,care erodează talpa fluviului , de aceea ca să poată înainta împotriva lor, digul trebuie protejat la temelie cu saltele de fascine. Treabă grea și periculoasă („Pe mine, să știți și dumneavoastră, zice Ion Țiglea, m-a trimis țara ca muncitor specialist și în Algeria, prin urmare...“), care implică iscusință de scafandru, hotărire rapidă asupra căreia nu se mai poate reveni, curaj. Dunărea a început să se disciplineze sub imperiul voinței oamenilor, să cedeze teren pentru deschiderea construcției la centralele electrice... Dar, iată, o furtună a rupt podul de pontoane, șantierul a rămas suspendat, singur, pe Ostrovul Mare. Și de aceea, directorul, ing. Pavel Misaroș, azi noapte n-a închis ochii și azi a uitat să mănînce... Tehnicianul Ion Albiei, președintele comitetului sindicatului are și el probleme la cantină și la magazinul alimentar. Din cauza podului scufundat de vijelie, nu s-a mai adus pîine proaspătă de la Drobeta Turnu Severin, lipsesc legumele proaspete... „Tovarășe Vana, ce-ați povestit dumneavoastră despre fericire, atunci, în prima noapte pe Ostrovul Mare ?“ „Cum că fericirea n-o poate resimți unul căruia toate-i vin de-a gata, un trândav. Fericirea ne cere sacrificii, renunțări, efort. Dacă sunt in armonie cu scopul nostru toate acestea ne alină viața, constituie un sentiment de mulțumire, de bunăstare fizică și sufletească..." Se naște lumină la Ostrovul Mare Vineri 7 iulie 1978