Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)

1978-07-07 / nr. 8447

AMPLE MASURI PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE MULTILATERALA A PATREI NOASTRE (urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu a rostit o importantă cuvîntare. Plenara comună a Comitetului Central și a Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a subliniat rolul determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu in vasta activitate de perfecționare con­tinuă a organizării conducerii societății noastre in etapa actuală, contribuția sa de prim ordin in transpunerea in viață a Programului partidului, a hotărîrilor Congresului al Xl-lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. S-a evidențiat, în această direcție, contribuția esențială a tovarășului Nicolae Ceaușescu în elaborarea documentelor și măsurilor supuse dezbaterii. Plenara a aprobat in unanimitate proiectul Pla­nului național unic de dezvoltare economico-socia­­lă pe anii 1979-1980, precum și proiectul Bugetu­lui de Stat pe 1979. Plenara a apreciat că orien­tările planului pe 1979—1980 se înscriu pe linia directivelor și obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea și de Conferința Națională ale partidului, subliniind că prevederile celor două documente asigură, in continuare, dezvoltarea țării in ritm susținut, îmbunătățirea amplasării teritoriale a forțelor de producție. Măsurile cu privire la per­fecționarea conducerii și planificării economico­­sociale, la adincirea democratismului socialist prin participarea și mai accentuată a oamenilor muncii la conducere, la introducerea unui nou indicator de bază, a producției nete și fizice ca etalon de măsură a eficienței, precum și celelalte măsuri, conferă întregii activități economice parametri calitativi noi. Aceste linii directoare noi, imprimate de secretarul general al partidului, asigură valori­ficarea deplină și la nivel superior a potențialului economiei noastre, folosirea intensivă a capacită­ților de producție și sporirea productivității muncii, utilizarea rațională a resurselor materiale și ener­getice, reducerea consumurilor materiale și, in ge­neral, creșterea eficienței muncii in toate do­meniile. Plenara a subliniat faptul că proiectul Bugetului de stat pe 1979 asigură resursele financiare nece­sare realizării programului de dezvoltare, cores­punzător sarcinilor stabilite privind producția, in­vestițiile, comerțul exterior, acțiunile sociale și alte obiective planificate. Plenara a apreciat caracterul echilibrat al bugetului, prevederile care asigură gospodărirea judicioasă a fondurilor bănești și consolidarea echilibrului monetar, financiar și va­lutar. In eforturile susținute de trecere la o nouă cali­tate superioară a întregii activități economico­­sociale, orientările ferme ale secretarului general de a milita neobosit pentru aplicarea largă a cu­ceririlor revoluției tehnico-științifice, de a stimula creativitatea în toate domeniile, conferă posibili­tatea realizării progresului rapid al țării și ridi­carea continuă a nivelului de trai al poporului. Intr-o strînsă interacțiune dintre politica internă și cea externă, activitatea internațională a secre­tarului general al partidului, președintele Republi­cii, în orientarea politicii externe, în stabilirea unei poziții principiale au întrunit unanimitatea de aprobare a Plenarei. In acest context, Plenara a stabilit să se acționeze in spiritul aprecierilor și orientărilor cuprinse în cuvintarea de încheiere a tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru participarea țării noastre la soluționarea problemelor complexe ale vieții internaționale actuale, pentru dezvoltarea continuă a prieteniei și colaborării României cu toate țările socialiste, pentru adincirea solidarității și cooperării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările nealiniate, pentru extinderea relațiilor cu ță­rile capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, in spiritul principiilor coexistenței pașnice, egali­tății și respectului reciproc, independenței și su­veranității naționale, pentru întărirea unității cu toate forțele progresiste revoluționare in slujba cauzei păcii și prieteniei între popoare. Un alt eveniment al săptămînii pe care o în­cheiem­­ socotim săptămîna între datele de apa­riție ale gazetei . Ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se înscrie in rîndul intensei activități de partid și de stat în vederea asigurării cadrului juridic impus de buna desfășurare a activității interne și externe. In cadrul ședinței, Consiliul de Stat a dezbătut și aprobat o serie de decrete referitoare la domenii ale vieții economice și sociale, la perfecționarea unor activități și a examinat și ratificat, de aseme­nea, acorduri economice ale țării noastre cu alte țări, convenții de colaborare și cooperare cu alte țări, precum și convenții și protocoale internațio­nale la care a aderat țara noastră. Intr-o atmosferă de lucru ce cuprinde întreaga țară, în toiul recoltărilor de vară, de înfăptuire a vastului program de investiții, de construcție, eve­nimentele politice majore ale acestei săptămîni imprimă vieții noastre noi dimensiuni, perspective clare și de mobilizatoare direcții pentru a realiza istoricul Program al înălțării României pe treptele tot mai înalte ale progresului și bunăstării. O NOUĂ PROMOȚIE DE ABSOLVEN­­T AL CURSURILOR ȘCOLII CENTRALE PENTRU PREGĂTIREA CADRELOR SINDICALE La Academia „Ștefan Gheor­­ghiu“ a avut loc festivitatea pri­lejuită de absolvirea, de către o nouă promoție, a cursurilor de 1 an ale Școlii centrale pentru pregătirea cadrelor sindicale. Au participat tovarășii Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de conducere, rector al Acade­miei „Ștefan Gheorghiu“, Cor­nelia Filipaș, secretar al Consi­liului Central al U.G.S.R., pro­fesori, conferențiari și alte ca­dre cu munci de răspundere de la Academie, Școala centrală pentru pregătirea cadrelor sindi­cale și Consiliului Central al U.G.S.R. într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la festi­vitate au adoptat textul unei te­legrame adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, in care se exprimă angajamentul noii promoții de activiști ai sindicatelor de a-și consacra întreaga energie și ca­pacitate de creație înfăptuirii obiectivelor stabilite de Con­gresul al XI-lea și Conferința Națională ale partidului, sarci­nilor ce revin sindicatelor în ac­tuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. MUNCA — pag. 2-a INIȚIATIVE. ACȚIUNI ALE SINDICATELOR • Consiliul județean al sin­dicatelor Prahova și Centrala in­dustrială de petrochimie Ploiești au organizat, la casa de cultură a sindicatelor, o consfătuire de lucru cu tema : „Metode mo­derne de analiză folosite în in­dustria de prelucrare a țițeiului“ Au participat președinții comisi­ilor inginerilor și tehnicienilor, maiștri, inovatori, specialiști din cercetare și inginerie tehnolo­gică, activiști ai sindicatelor. O acțiune asemănătoare intitulată „Analiza valorii, metodă mo­dernă de creștere a eficienței economice“ a avut loc la Buzău, in organizarea consiliului jude­țean al sindicatelor și cabinetu­lui teritorial de organizare producției și a muncii. Printre­­ participanți, președinții unor co­mitete ale sindicatelor, cadre tehnico-inginerești și responsa­bili ai compartimentelor preț de cost din întreprinderile județu­lui. • La UFET Stîlpeni — Argeș s-a desfășurat o consfătuire, or­ganizată de Comitetul Uniunii sindicatelor din economia fo­restieră, avind ca temă „îmbu­nătățirea calității produselor din intreprinderile aparținind Cen­tralei industriale de exploatarea lemnului“. Au participat con­ducători de unități, președinții comitetelor sindicatelor și re­sponsabilii compartimentelor CTC din întreprinderile centra­lei. • Sub auspiciile Uniunii sin­dicatelor din unitățile sanitare, Uniunii societăților medicale și Colegiului central al medicilor și farmaciștilor, a avut loc la Miercurea Ciuc o consfătuire care a pus în discuție o temă de mare actualitate : „Norme ale eticii profesionale in medicina socialistă“. Au participat pre­ședinți ai comisiilor județene pentru activitatea sindicatelor din ramura sanitară, președinți ai comitetelor sindicatelor sani­tare, directori de unități, repre­zentanți ai U.S.S.M. și colegiilor medicilor și farmaciștilor. Mate­rialele prezentate ca­ și discuți­ile purtate, au reliefat locul medicului în societatea noastră, implicațiile sociale și economice ale activității acestuia. • Președinții comitetelor sin­dicatelor din județul Ilfov au fost invitați de consiliul jude­țean al sindicatelor la o dezba­tere cu tema : „Rolul și atribuți­ile președinților sindicatelor in consiliul oamenilor muncii“. • Consiliul județean al sin­dicatelor Bacău a organizat, la întreprinderea de șuruburi, o consfătuire de lucru cu tema : „Producția netă in activitatea economică curentă“. Au partici­pat președinții comitetelor sin­dicatelor și cadrelor tehnico-in­­ginerești din 22 unități econo­mice din județ. • La Mediaș s-a desfășurat schimbul de experiență, orga­nizat de Consiliul județean al sindicatelor, Sibiu cu „Diversificarea meniurilor, tema , fo­losirea bazei materiale existente și creșterea numărului de abo­nați la cantine și cantinele-res­­taurant“. • In scopul creșterii aportu­lui sindicatelor la dezvoltarea mișcării inventatorilor și inova­torilor în cadrul Festivalului național „Cîntarea României“, sub egida Consiliului municipal al sindicatelor Constanța, a avut loc la întreprinderea de exploatare portuară un intere­sant schimb de experiență, la care au participat președinții C.I.T. și ai cercurilor inovatori­lor din municipiu. Cu acest pri­lej, evidențiindu-se rezultatele obținute pe linia creației teh­nico-științifice de masă, s-a concluzionat, totodată, că, în vederea ridicării acestei activi­tăți la nivelul actualelor cerin­țe, este necesar să se extindă organizarea, în fiecare între­prindere, a unor expoziții per­manente cu cele mai eficiente invenții și inovații, să se îm­bunătățească dotarea biblioteci­lor tehnice cu material docu­mentar, iar sindicatele din uni­tăți să urmărească cu mai mul­tă consecvență aplicarea întoc­mai a legislației cu privire la stimularea creației tehnice de masă. Țesătoarea Joi­­a Ilie, președinta comitetului sindicatului de la în­treprinderea „Unirea“, din București, preocupată de extinderea inițiativei „Contul colector de economii al grupei sindicale“, a venit să discute, împreună cu maistrul principal Ioan Obogeanu și cu L. Tănase, aplicarea acesteia in atelierul de confecții, organizat, nu de mult, în vederea valorificării cit mai depline a materiei prime. Foto Petre COZIA (urmare din pag. 1) ta a fost zestrea cu care ai debarcat pe insulă. Gheorghe Budulan, căpitanul vasului „Pa­rângul“, care remorcase la Drobeta-Turnu Severin plat­forma noastră plutitoare, s-a intîmplat să fie, chiar de la Ostrovul Mare. Cînta: „Ce-ați făcut, atunci in pri­ma zi ?“. „De fapt, în prima noapte, deoarece descărcarea utilaje­lor a durat mult. Abia către miezul nopții am reușit să a­­menajăm o rulotă și înainte de a adormi, am povestit despre fericire. Eram eu, era maistrul Vasile Blănaru, era...“ Pe locul rulotelor-dormitor, avansează acum vatra orașului muncitoresc (în perioada de vîrf la,,Porțile de Fier II“ vor lucra aproape 8 000 de con­structori), înfățișînd nu numai un adăpost cu tot ceea ce se cheamă confort, ci și un hotar de existență : creșă, grădiniță, școală, dispensar medical, ca­să de cultură, complex de de­servire, cantină cu aproape 1000 de locuri. Un orizont de lume in care se vor răsfrânge cutezător deprinderile, știința și pasiunea de a construi. Nu, la Ostrovul Mare nu ne-au mai aținut calea stînci pleșuve ca niște contraforturi și culmile munților cu povimi­­șuri abrupt înclinate cu care ne obișnuiseră lucrările monu­mentului de la „Porțile de Fier I“. Nici clocotirea cata­ractelor. Dunărea încinge ocro­titor insula (care va rămîne deasupra lacului de acumulare, traversată de­ o ecluză), înavu­­țindu-se de măreția zărilor. Cu atît, deci, mai dificil de stâpî­­nit, pentru că albia ei își dă anevoie un vileag inventarul geologic. ,,E un teren păcătos, cu straturi periculoase de ar­gilă mămoasă“ — ne spune o veche cunoștință, macaragiul Marin Danciu din Vârtej, jude­țul Olt, care la 49 de ani se află In al treizecelea an de muncă pe șantierele patriei : la blumingul de la Hunedoara, la minele de la Rovinari, la... Pe cînd lucra rul, la celelalte „Porți“ i-a apărut fotografia pe prima pagină a gazetei noas­tre (4 iulie 1965) coborît pentru o clipă în fața imensei maca­rale. Aici, la Ostrovul Mare a venit de pe Valea Cernei. Da, acolo, pe Valea Cernei, ca și la „Porțile de Fier I“, pentru a bate palplanșele batardoului erau de ajuns vibrosondeuzele; la Ostrovul Mare e nevoie în­să și de vibrosonete — diesel, de ciocane pneumatice. „Cum te cheamă ?“ „Gabi“, „Gabi și mai cum ?...“ Copilul­­„vara l-am purtat întotdeauna după mine“), e al inginerei-geolog Angela Cioată,­­care în ultimii zece ani („De necrezut, nu-i așa ? — pentru o bucureșteancă...“) a făcut de zeci de ori drumul pe jos de la Ostrovul Mare la Turnu Severin. Mii de Drobeta foraje. Nenumărate galerii subacvati­ce, încercări geoseismice. Car­tări geologice. Studii. Și an­vergura construcțiilor reclamă prezența ei pe șantier pînă ce noua epopee a muncii de la „Porțile de Fier II“ va deveni lumină . „De la toamnă, cînd se des­chide școala la Ostrovul Mare, se mută și soțu­l cu noi. E pro­fesor de istorie...“ „Aici va fi barajul“ — ne a­­rată Ion Țiglea, închipuind o arcadă peste Dunăre. Și recu­nosc conturul barajului marcat de geamanduri pe muchia va­lurilor. E o zonă cu ape vicle­ne,­care erodează talpa fluviu­lui , de aceea ca să poată înain­ta împotriva lor, digul trebuie protejat la temelie cu saltele de fascine. Treabă grea și pe­riculoasă („Pe mine, să știți și dumneavoastră, zice Ion Ți­glea, m-a trimis țara ca mun­citor specialist și în Algeria, prin urmare...“), care implică iscusință de scafandru, hotări­­re rapidă asupra căreia nu se mai poate reveni, curaj. Dunărea a început să se dis­ciplineze sub imperiul voinței oamenilor, să cedeze teren pentru deschiderea construcției la centralele electrice... Dar, iată, o furtună a rupt podul de pontoane, șantierul a rămas suspendat, singur, pe Ostrovul Mare. Și de aceea, directorul, ing. Pavel Misaroș, azi noapte n-a închis ochii și azi a uitat să mănînce... Tehnicianul Ion Albiei, președintele comitetului sindicatului are și el probleme la cantină și la magazinul ali­mentar. Din cauza podului scu­fundat de vijelie, nu s-a mai adus pîine proaspătă de la Dro­beta Turnu Severin, lipsesc le­gumele proaspete... „Tovarășe Vana, ce-ați po­vestit dumneavoastră despre fericire, atunci, în prima noap­te pe Ostrovul Mare ?“ „Cum că fericirea n-o poate resimți unul căruia toate-i vin de-a gata, un trândav. Ferici­rea ne cere sacrificii, renun­țări, efort. Dacă sunt in armo­nie cu scopul nostru toate a­cestea ne alină viața, consti­tuie un sentiment de mulțumi­re, de bunăstare fizică și su­fletească..." Se naște lumină la Ostrovul Mare Vineri 7 iulie 1978

Next