Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)

1978-09-15 / nr. 8457

• înalta productivitate • CHELTUIELI MATERIALE REDUSE • CALITATE SUPERIOARĂ Este interesant de văzut modul cum se particularizează la nivelul unui colectiv de muncă dintr-o întreprindere modernă, cum este a noastră, creația tehnico-știin­­țifică de masă, atît de puternic stimulată și adusă la înflorire de Festivalul national „Cântarea României“. Date certe mă în­drituiesc să afirm că datorită acestei­ competiții au intervenit și se impun cu autoritate cel puțin două elemente de or­din calitativ. în primul rînd este­ vorba de amplitu­dinea acțiunii de creație care, în princi­palele secții, a căpătat, virtual, un carac­ter de masă, capacitînd contribuția de inteligență tehnică a tuturor. în al doilea rînd, atrage atenția gradul de complexi­tate a temelor soluționate, valoarea lor ridicată, concluzie la care­­ se ajunge nu numai prin însumarea eficienței econo­mice și extragerea unei medii ci, mai ales, prin compararea rezultatelor indivi­duale, plasate pe o linie mereu ascen­dentă. Această amplificare nu a avut loc spon­tan, la întîmplare și fără obiect. Pe fon­dul afirmării autoconducerii muncitorești in domeniul ei hotărîtor — producția, m­e-am străduit să canalizăm căutările creatoare ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, ale tuturor specialiștilor din întreprindere spre rezolvarea unor pro­­bleme-cheie care dau conținut auto­­gestiunii economico-financiare. Astfel, am stabilit ca obiective esențiale ale creației tehnico-științifice de masă ridicarea ni­velului tehnic și calitativ al produselor și reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producție, îndeosebi a celor materiale, în acest scop, comisia inginerilor și teh­nicienilor a organizat largi acțiuni de propagandă tehnico-economică : mese ro­tunde și discuții în grup, simpozioane și sesiuni de comunicări științifice, întîlniri ale cadrelor de conducere cu muncitorii, in care au fost descifrate, pe produse și grupuri de produse, căile, posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor aces­tora, în condițiile reducerii costurilor de producție, în tot ce am întreprins am pornit de la cerința fundamentală că, în condițiile introducerii indicatorilor — pro­ducție netă și fizică, creșterea ponderii muncii vii în valoarea produselor pri­mește o însemnătate deosebită, dar aceas­ta trebuie înțeleasă în sensul reducerii consumurilor de materiale, a eliminării colaborărilor costisitoare, prin dezvoltarea programului de asimilări și aplicarea unor tehnologii noi, de înaltă producti­vitate. Se înțelege că una din principalele pîrghii prin care am acționat și acționăm pentru reducerea continuă a cheltuielilor de producție o constituie creația tehnică de masă. Contribuția acesteia este nota­bilă în larga acțiune ce conjugă preocu­pările colectivului nostru în direcția di­versificării și modernizării produselor, creării de noi produse cu un înalt indice de valorificare a materialelor și, în mod deosebit, a metalului, și care se reali­zează în producția de serie cu costuri reduse. Așa, de pildă, participanții la inițiativa „Fiecare cadru tehnic și econo­mic să rezolve câte o problemă tehnico­­științif­ică ce nu este cuprinsă în nici un plan de măsuri tehnico-organizatorice“, și-au propus să soluționeze în acest an 120 de teme, care vizează asimilarea unor noi produse de tehnicitate ridicată, di­minuarea importurilor, reducerea pierde­rilor tehnologice și utilizarea maximă a materialelor. Multe din aceste teme au fost rezolvate, altele se găsesc în stadiu de finalizare, estimîndu-se, în urma apli­cării lor, o eficiență economică anuală în valoare de aproximativ 8 700 000 lei. Un alt însemnat număr de propuneri de ino­vații, di; perfecționări tehnologice, înscrise în portofoliul cercului inovatorilor, cu­noaște faze avansate de înfăptuire, dato­rită contribuției entuziaste a unor colec­tive de pasionați ai noului. Dar amploa­rea acestei acțiuni este dată și de pu­ternica emulație existentă la fiecare loc de muncă, în grupele sindicale, pentru introducerea progresului tehnic, pentru valorificarea superioară a materiilor pri­me și materialelor, prin încorporarea in produse a cu­ mai multă inteligență teh­nică. Desigur, constituie un titlu de mîndrie pentru colectivul nostru faptul că la Ex­poziția națională a creației tehnico-știin­țifice, găzduită de Capitala țării, in aprilie a.c., am fost prezenți cu șase creații originale, dintre care două au fost distinse Cu premiul III. Evaluînd la justa valoare acest rezultat, comitetul nostru de partid a apreciat însă că el trebuie să se constituie ca un început al valorifică­rii depline a potențialului tehnico-științi­­fic de care dispunem, a marilor rezerve pe care le avem și în acest domeniu. Tocmai un asemenea punct de vedere realist, mobilizator ne ajută să nu con­siderăm niciodată rezultatele obținute in creația tehnico-științifică de masă, oricât de prestigioase ar fi ele, ca pe o culme, dincolo de care încetează urcușul, dr. ing. OBERST Ladislau șeful laboratorului fotometric, președintele comisiei inginerilor și tehnicienilor de la întreprinderea „Electro­banat“-Timișoara REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE -obiect și subiect al creației tehnico-științifice de masă Graficul reprodus mai jos ilustrează­rii cheltuielilor de producție. Pentru a convingător rezultatele obținute, cu­ și mai completă edificare, subliniez că pînă valorile pe care ne propunem să se ațin­ la finele anului 1980 producția netă va gem în actualul cincinal pe linia reduce- crește cu 185,1 la sută, față de 1975. REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE 1 976 I 977 I 978 1979 I960 Ampla manifestare pe multiple planuri a Festiva­lului național „Cântarea României- dă un sens nou activității de invenții și inovații din întreprinderi, pusă sub semnul creșterii eficienței muncii, econo­misirii de materii prime și materiale, reducerii efor­tului valutar. Roadele preocupărilor, in această di­recție, ale oamenilor muncii din județul Vîlcea, for­mează subiectul : „EXPO’ CREAȚIE TEHNICA — REDUCERE IMPORT“, organizată la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Rîmnicu-Vîlcea. Selectate din mii de realizări tehnice, expoziția cu­prinde sute de lucrări, adevărate subiecte de reflec­ție pentru cei care, studiindu-le, își vor pune proble­me cu privire la propria lor contribuție, la progresul tehnic al întreprinderii in care muncesc. Pentru că, prin forța exemplului, expoziția își propune, pe lân­gă generalizarea experienței pozitive, să stimuleze activitatea de creație. Spicuim citeva din realizări. La Combinatul chimic din Rm. Vilcea au fost prezentate­­ în obiective și finalizate 21, cu o eficiență de 4 580 000 lei. Și la întreprinderea forestieră de exploatare și transport prin studiile și soluțiile propuse s-a obținut o reducere a costurilor de producție cu 380 000 lei, o contribuție deosebită aducîndu-și inginerul Octa­vian Fota. Ar mai trebui consemnată suita de asi­milări pentru reducerea efortului valutar de la între­prinderea de piele și încălțăminte „V­îiceana“, de la întreprinderea de construcții-montaj, de la Grupul de șantiere Govora, întregind ansamblul acțiunilor inițiate de sindica­tele vîlcene, în vederea sprijinirii, îndrumării cercu­rilor de inventatori și inovatori din unitățile econo­mice ale județului, și în acest an are loc o largă acțiune intitulată „Informatehnica Vîlcea ’78“. Prin această acțiune, specialiștii și muncitorii sunt chemați să soluționeze teme menite să ducă la creșterea pro­ductivității muncii, la valorificarea superioară a ma­teriilor prime și materialelor, la folosirea deplină a capacităților, rezolvările fiind făcute cunoscute prin simpozioane, colocvii, consfătuiri, dezbateri, infor­mații tehnice. Iată doar citeva : reducerea consumu­lui de profile metalice, prin folosirea de înlocuitori ; noi tipuri de materii prime și materiale utilizate cu eficiență economică sporită în industria de încălță­minte, îmbunătățirea calității policlorurii de vinil, asimilarea vopselelor refactare etc. N. ALECSANDRU Cum valorificăm cunoi prin perfecționarea profesională? secții­ ne-am convins că respecti­vele organe sindicale au contribuit Anual, un număr însemnat de oameni ai muncii sunt trimiși, prin scoatere din producție, la cursuri de perfecționare profesională. A­­ceastă perioadă de „încărcare a bateriilor“, de contact cu noutățile științifice și tehnice, se încheie cu o lucrare (studiu, proiect) pe care absolventul o concepe în strînsă le­gătură cu activitatea de la locul său de muncă. Așadar, din capul locu­lui, perfecționarea se desfășoară pe două principale și obligatorii coor­donate : ridicarea nivelului cunoș­tințelor teoretice și aplicarea lor în sfera producției. Ne-am propus să vedem, pentru anii 1976—1977, dacă studiile, pro­iectele, realizate de cursanți au fost introduse în activitatea practică, care a fost deci, efectul concret, măsurabil, al acestora, la două uni­tăți industriale din Miercurea Ciuc : Întreprinderea de piese auto și trac­toare și întreprinderea de confecții. Aflăm, la serviciul personal-învă­­țămînt de la I.P.A.T. că, în perioa­da amintită, au fost trimiși la per­fecționare 23 de oameni (muncitori, maiștri, tehnicieni, normatori, ingi­neri, contabili), din care zece au avut de prezentat lucrări la termi­narea cursurilor. Să ascultăm opi­niile cîtorva. Mesaros Arpad, mais­tru, secția prelucrări : „Am prezen­tat proiectul unui normativ simbolic pentru ușurarea muncii de normare. Am introdus în practică respectivul Vasile ZAMFIRESCU normativ (valabil pentru operațiile de strunjit produse unicat și serie) obținînd o reducere cu cca. 20 sută a timpului de întocmire a fi­la­melor tehnologice“. Gergely Adal­bert, inginer, șeful compartimentu­lui laborator : „M-am ocupat de elaborarea unei tehnologii de aco­periri galvanice în triplu strat. A­­plicarea proiectului va fi posibilă odată cu intrarea în producție noii linii galvanice la care se lu­a crează în prezent“. Tamaș I­adislau, normator, secția prelucrări : „Pen­tru a reduce timpul de executare a unor repere am lucrat la un studiu intitulat „Polideservirea mașinilor“. Ideile temei au fost introduse pînă acum la patru locuri de muncă, a­­jungîndu-se ca un muncitor să lu­creze la 4—5 utilaje odată. Am ob­ținut un dublu efect : un spor de producție fizică și creșterea retri­buției lunare a muncitorilor“. De la întreprinderea de confecții, au urmat cursurile de perfecționare zece oameni, care, de altfel, au pre­zentat și lucrări la absolvire. Am discutat cu patru dintre autori și, pe scurt, consemnăm : Miklós De­­zideriu, tehnician, atelierul mecano­­energetic : „Am întocmit studiul privind raționalizarea consumului de energie electrică și termică. In­trodus (prin automatizarea puncte­lor termice) studiul aduce anual o economie în valoare de 40 300 lei“ . Lakatos Gizela, tehnician normator : „Raționalizarea muncii intr-un ate­lier de confecționat pantaloni și uniforme școlare, a fost ideea pe care am prezentat-o. Aplicată în producție, aceasta a condus la e­­liminarea unor operații, la modifi­carea altora, îmbunătățiri de pe urma cărora se obține anual un spor de produse în valoare de peste un milion lei“ ; ing. Ecaterina Nedelea, șefă de birou la organizarea muncii și a producției : „Eficiența economi­că a lucrării mele (organizarea ra­țională a muncii într-o unitate de confecții) înseamnă creșterea pro­ductivității muncii cu 8,05 la sută, procent exprimat astfel : o produc­ție în valoare de trei milioane lei“ ; Vitos Albert, maistru, secția confec­ții : „Am studiat o temă asemănă­toare cu a tovarășei inginere Ne­­delea. Reorganizarea unor faze de lucru, unirea a două operații, a avut ca efect creșterea productivității muncii și a producției fizice“. Relatarea noastră s-ar fi putut încheia aici, concluzionînd că lu­crurile se desfășoară normal și că am prezentat experiențe bune, în parte, așa este, însă, în ansamblul activității de perfecționare, de la cele două întreprinderi, am găsit „fisuri“ care diminuează efectele scontate (in special cele economice). Discutând cu președinții celor două comitete de sindicat (Tiberiu Băn­­ceanu de la U P.A.T. și Maria Ko­vács de la întreprinderea de com­m mică măsură la valorificarea în producție a lucrărilor celor care au urmat cursurile de perfecționare (de altfel, de la dînșii nu am putut afla nici cine și nici cînd au fost trimiși la aceste cursuri). Nu se urmărește sistematic nici de către consiliile oamenilor muncii, aplicarea proiec­telor și studiilor valoroase, de aceea unele dintre ele, mai ales din do­meniul financiar, rămîn fără rezo­nanță practică. De asemenea, nu s-a inițiat nici o acțiune, la nivel de ateliere sau întreprinderi, pentru ca cei care s-au ocupat de teme ase­mănătoare să se întîlnească, pentru schimburi de opinii , la cabinetele sau la bibliotecile tehnice nu se găsesc studiile respective pentru a fi consultate și de alții, interesați. Aceste citeva observații nu se re­feră doar la aspectul metodologic, ele se însumează unui cadru mai larg­ : introducerea de noi tehnolo­gii, asimilarea de noi produ­se, in­tr-un cuvînt progres tehnic, dezvol­tare. Or, planurile anului acestuia și ale ultimilor doi ani din actualul cincinal, aparținînd întreprinderilor în discuție, se înscriu pe acest vec­tor. De aceea, interesul pentru fructificarea ideilor bune trebuie să devină o obligație permanentă pen­tru organele de conducere colectivă și sindicate. Vineri 15 septem­brie 1918 DE LA ANGAJAMENT LA FAPTA (Urmare din pag. l­a) cereurilor din Deva au majorat la 50 milioane lei valoarea producției nete realizate peste sarcinile de plan de la începutul anului. Acest remarcabil succes reprezintă eficien­ța măsurilor și acțiunilor inițiate pentru perfecțio­narea tehnologiilor de lu­cru, extinderea metodelor de exploatare de mare randament, sporirea gra­dului de mecanizare a lu­crărilor și creșterea indi­cilor de folosire a utila­jelor; • Onorîndu-si cu cinste angajamentul luat în în­trecerea socialistă, colec­tivul noii întreprinderi de profil din Filiași a expe­diat­ zilele trecute, cel dinții lor de motoare elec­trice de curent alternativ de 110 kW pe adresa în­treprinderii de pompe din București — primul din beneficiarii tinerei uni­tăți. De subliniat că, la recepția finală, ca și la probele de laborator și de stand, motoarele au întru­nit parametrii tehnico­­economici prevăzuți proiecte și, în plus, dato­­n­dită efortului depus de co­lectiv s-a obținut scurta­rea circuitului general de fabricație. MUNCA - pag. 3-a

Next