Munca, octombrie-decembrie 1978 (Anul 34, nr. 8460-8472)

1978-10-06 / nr. 8460

ANUL XXXIV • nr. 8 460 6 octombrie 1978 #12 pagini, 50 bani Proletari din toate serile, unifi-vá! în lumina sarcinilor subliniate în Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU­­. Consfătuirea de lucru de la C.C al P.C.R. TOATE FORȚELE PENTRU ÎNFĂPTUIREA­­ EXEMPLARĂ A PLANULUI PE 1978 ȘI PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ■ » ANULUI VIITOR Recenta consfătuire de lucru, ce a avut loc la C.C. al P.C.R., sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, cu primii secretari ai comitetelor județene de partid, mi­niștrii, alți conducători de organe centrale de stat, se înscrie ca un eveniment de importanță deosebită în viața economică și politică a țării noastre. Reliefînd cu pregnanță stilul de muncă revoluționar, înalta ținută științifică, cunoașterea realităților și indicarea soluțiilor optime adecvate etapei în care ne aflăm. Cuvîntarea rostită de secre­tarul general al partidului la încheierea consfătuirii de lucru constituie un amplu și mobilizator program de acțiune pentru toți oamenii mun­cii, pentru toate organizațiile obștești care, sub conducerea partidului, trebuie să acționeze cu mai multă hotărîre și fermitate în vederea rea­lizării exemplare a planului, îmbunătățind activitatea în toate dome­niile. Stabilind obiectivele prioritare, pîrghiile decisive și măsurile practice, concrete, menite să asigure înfăptuirea exemplară a hotăriri­­lor Congresului al XI-lea și Conferinței Naționale ale partidului, în cuvîntare sînt subliniate rolul și atribuțiile încredințate de partid sindi­catelor în ce privește unirea eforturilor și mobilizarea tuturor colecti­velor de oameni ai muncii pentru realizarea în cele mai bune condiții a planului în următoarele luni și pregătirea optimă a producției anului viitor. „Este evident — se arată în cuvîntare — aceasta presupune și îmbunătățirea activității... sindicatelor... Ceea ce am discutat pină acum privește deopotrivă pe comuniști, precum și conducerile organizațiilor de masă ; fiecare trebuie să tragă concluziile corespunzătoare și să acționeze pentru a contribui, sub conducerea organizațiilor de partid, la ridicarea pe o treaptă superioară a activității economice și sociale“. Sindicatele sunt părtașe atât la ceea ce se realizează bun, cit și la lipsuri, purtînd răspunderea pentru deficiențele ce apar în întreaga ac­tivitate. Dacă pe ansamblu, pianul în industrie s-a realizat cu o anu­mită depășire, in aceasta se regăsește și activitatea celor peste șase milioane de membri ai sindicatelor, a miilor de activiști ai sindicatelor care, sub conducerea organizațiilor de partid, organizează și urmăresc modul cum se desfășoară întrecerea socialistă în întreprinderi, al cărui obiectiv principal îl constituie, după cum se cunoaște, realizarea exem­plară a planului și angajamentelor la toți indicatorii. Sindicatele, fiind reprezentate în toate organele colective de conducere, inclusiv în guvern, sunt părtașe, împreună cu consiliile oamenilor mun­cii, la lipsurile existente în ce privește mai buna organizare a pro­ducției și a muncii, a utilizării depline a capacităților de producție și a timpului de lucru, care, așa cum se sublinia, pe bună dreptate, în cuvîntare, ne-au privat de posibilitatea de a obține producții­ mult mai mari cu capacitățile de care dispunem. Imperativul îndeplinirii planu­lui la producția fizică, la fiecare sortiment planificat și cu desfacere asigurată, realizarea și depășirea producției nete, a planului la toți indicatorii, de fiecare unitate, centrală, minister și județ, impune per­fecționarea activității organelor și organizațiilor sindicale în ce privește desfășurarea largă a întrecerii socialiste, mobilizarea tuturor celor ce muncesc pentru depășirea angajamentelor asumate. In investiții între­ (Continuare în pag. 6—7) # Acțiunea gazetei „Munca“ în cadrul Festivalului național „Cîntarea României" - „ARTELE - FE­REASTRA DESCHISĂ SPRE OM" (Pag. a 5-a) ---------------------------------1 # In ajutorul propagandiștilor și cursanților de la învățămîntul politico­­ideologic de masă : Măsurile stabilite de Conferința Națională a partidului cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economico-financiare # în­tărirea autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, ce­rință obiectivă a dezvoltării și perfecțio­nării relațiilor de producție socialiste, a adincirii democratismului economic. (pag. 3-a) Moment de seamă în evoluția și colaborare dintre România Vizita întreprinsă, săptămîna aceasta, la invitația președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Republicii Popu­lare Bangladesh. Ziaur Rahman, împreună cu doamna Ziaur Rahman, a dat o nouă expresie mo­dului exemplar în care partidul și statul nostru transpun în viață una din orientările principale ale politicii externe românești — adîncirea cola­borării cu țările în curs de dezvoltare, cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială, mărime sau grad de dezvoltare. In acest cadru, re­lațiile dintre România și Bangladesh au cunoscut o evoluție pozitivă, ascendentă. „Vizita dumneavoastră — declara tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — este o expresie a bune­lor raporturi de prietenie și colaborare statorni­cite între România și Republica Bangladesh, a (Continuare în pag. 2­ a) relațiilor de prietenie și Bangladesh ÎNTRECEREA SOCIALISTA ’78 • La Petroșani a intrat în producție, inainte de termen, Fabrica de tricotaje, primul din cele 6 obiective industriale ce se vor realiza în Valea Jiului în urma indicațiilor date de secre­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul vizitei de lucru efectua­te în acest municipiu în toamna anului trecut. Noua fabrică va produce anual, în prima etapă, 700 000 bucăți tricotaje tip lină pentru femei, bărbați și copii, iar în final 1 200 000 bucăți tri­cotaje tip lină. In această unita­te economică își vor desfășura activitatea soții și fiice de mi­neri din Valea Jiului. • La încheierea primelor trei trimestre ale anului, colectivul întreprinderii mecanice de mar­ rE LA ANGAJAMENT LA FAPTĂ serial rulant „Grivița roșie“ din Capitală a consemnat la capito­lul producție netă o depășire de 9 682 000 lei și o reducere cheltuielilor la 1 000 lei produc­a­ție marfă de 30,9 lei. Importante succese au fost obținute, de ase­menea, în ce privește realizarea în întreprindere a pieselor de schimb pentru material rulant. • Și colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al între­prinderii „Electrocentrale“ — Cluj-Napoca, deținătorul locului întîi în întrecerea socialistă pe 1977 — a înscris în luna septem­brie o nouă filă de hărnicie in cartea de onoare a muncii, produ­­cînd, peste prevederi, 1 500 000 kWh. · Personalul muncitor de la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg. Mureș a realizat și pus suplimentar la dispoziția unor unități ale industriei ușoare, de la începutul anului și pină în prezent, 200 mașini de cusut in­dustrial, 130 mașini automate de tricotat rectiliniu, precum și piese de schimb pentru acest sector. La rîndul lor, construc­torii de mașini de la o altă uni­tate învecinată, IMATEX — consemnează un spor de pro­ (Continuare în pag. 2-a) ZIUA PETROLISTULUI TIN Mereu de partea noului Sărbătorim duminică „Ziua petrolistului“, prilej de evoca­r a tradițiilor de luptă revoluționare ca și a izbinzilor de muncă obținute de acest harnic detașament al clasei noastre muncitoare în anii construcției socialiste. Conștienți de vial­­ta răspundere ce le revine pentru exploatarea rațională a zăcămintelor de hidrocarburi și valorificarea superioa­ă a ți­țeiului, colectivele din schelele de foraj-extracție și rafinării muncesc cu abnegație și inițiativă creatoare pentru îndepli­nirea exemplară a planului și a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă pentru acest an și pe întregul cincinal. Felicitindu-i călduros, din inimă, de Ziua lor, facem petro­liștilor urarea să adauge împlinirilor de pîna acum noi și mari succese, pentru a-și aduce, astfel, o contribuție de pres­tigiu la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea și ale Conferinței Naționale ale partidului. Tălmăcitori ai unor vise în izbînzi de lumină îmi par ei, pe­troliștii. Oameni care demult (încă la 1­440, ne asigură docu­mentele, se exploatau aici nu­meroase­­ „ochiuri“ de păcură) au scormonit pămîntul ca să scoată un „sfîrlac“ de țiței pen­tru leac și trebuințe casnice : să ungă osia carului și hamu­rile și... Petroliștii, — emblemă de muncă și viață ce se îndatorează doar acestor oameni, capabili de răbdător efort și imaginație de gindire în nealipita luptă cu veacurile adincurilor : „Ne-am angajat să obținem în plus 500 tone de țiței, 2 500 mii metri cubi de gaze utilizabile și 200 tone gazolină“. „Sonda 469 ?“ „Gata !“ „160 Plouase mult, neîndurător și în ceața dealurilor s-au ivit, brusc, vîrfuri singuratice de pia­tră. O sălbatecă alunecare de teren fulgerase din rădăcini pă­durea. Și, odată cu supunerea taberei de fagi a încetat să mai bată și inima cîtorva sonde : 469, 160, 465, 588. „în mod obiș­nuit, chiar trei luni ar fi fost Octavian MICA (Continuare în pag. 2-a)

Next