Munca, aprilie-iunie 1979 (Anul 35, nr. 8486-8498)

1979-04-06 / nr. 8486

ANUL XXXV • nr. 8486 6 aprilie 1979 , 8 pagini, 50 bani Proletari din toate țarile, unitivá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Nicolae M­arcul Eseu, maistru jurnalist, Erou al Muncii Socialista, Combinatul siderurgic-Hunedoara NATALIA NTTA, muncitoare, întreprinderea agricolă de stat „Avicola“-Găești ECATERINA MUȘETOIU, confecționeză, întreprinderea de piese radio și semiconductor­-Bă­neasa BENCZE MIHÁLY, strungar, întreprinde, ca de și piese din fontă — matrițe Odorheiu -Secuiesc 50 de ani de la Congresul General al Sindicatelor Uni­tare din România . EVENIMENT IMPORTANT DIN LUPTEI ISTORIA PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE (n pag. a 2-a) FIECARE COLEC­TIV CU PLANUL ȘI TELE ANGAJAMEN­ÎNDEPLI­NITE EXEMPLAR­E (pag. a 3-a) „ClUTAREA RO­MÂNIEI“ — muncă, creație, conștiință revoluționară (In pag., a 4-a) ÎN SPIRITUL ȘI LITERA LEGII (in pag. a 5-a) Producții suplimentare în bilanțul primului trimestru . Laminoriștii din întreaga țară au încheiat primul trimestru al anului cu un bogat bilanț de realizări. Printr-o mai bună organizare a activității la fluxurile tehnologice, precum și prin folosirea unor tehnologii moderne și a utilajelor din dotare la parametri su­periori, ei au realizat, peste prevederile de plan, potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, mai mult de 98 000 tone laminate finite pline din oțel. La loc de frunte se situează co­lectivul de muncă al Combinatului si­derurgic de la Galați. Laminorul Sle­­bing, de pildă, a încheiat primele trei luni ale anului cu un plus de peste 28 000 tone sloburi. La rîndul lor, lami­noriștii de la Reșița au livrat un plus, de la începutul anului și pînă acum, în medie pe zi, aproape 250 tone laminate finite. Cu bune rezultate se prezintă in întrecere și oamenii muncii de la Hu­nedoara. Ei au realizat, suplimentar, în primele trei luni ale anului, o canti­tate de laminate finite din oțeluri aliate și înalt aliate echivalentă cu metalul necesar fabricării a mai mult de 2 400 tractoare. • Și colectivele Industriale din Ju­dețul Harghita au consemnat impor­tante sporuri de producție în bilanțul încheiat la finele primului trimestru. Astfel, constructorii de mașini de la întreprinderea de matrițe din Odorheiu Secuiesc și de la întreprinderea de producție industrială pentru căi ferate, au realizat peste plan o producție fi­zică de 20 milioane lei, în timp ce jur­­naliștii de la Vlăhița au obținut supli­mentar, la același indicator, o producție de peste 4 milioane lei. AGENDA POLITICĂ A SĂPTĂMÎNII Din peisajul politic deosebit de bogat al acestei săptămini reliefăm, in primul rind, două evenimente, de importanță larg cuprinzătoare și cu semnificații majore asupra vieții întregii țări. Ne referim la Ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân din 29 martie a.c. și la sesiunea Marii Adunări Naționale. Plenara C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidu­lui, a analizat și a adoptat hotărîri de mare însemnă­tate in legătură cu documentele supuse dezbaterii. Raportul prezentat, dezbaterile, precum și documen­tele adoptate în legătură cu efectivul, compoziția și structura organizatorică a partidului la 31 decem­brie 1978 au subliniat marea încredere a oamenilor muncii, a întregului popor, un partid, uriașa influență și prestigiul de care se bucură, adeziunea unanimă la politica internă și externă a Partidului Comunist Ro­mân, unitatea indisolubilă a tuturor celor ce muncesc, indiferent de naționalitate, în jurul partidului, al con­ducerii sale, al secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acestea reflectîndu-se in creșterea continuă a numărului membrilor de partid, în calitatea compo­ziției partidului nostru, in creșterea ponderii muncito­rilor in structura partidului. Documentul adoptat de plenară cu privire la activi­tatea desfășurată pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului a evidențiat orientarea justă a partidului in acest domeniu, contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu la conferirea unui caracter științific acestei activități, ceea ce a asigurat ca în toate sectoarele mun­cii de partid, în economie, în organele colective de con­ducere, să se promoveze cadre cu un larg orizont po­litic și profesional, angajate total în lupta pentru în­făptuirea politicii interne și externe a partidului. O latură semnificativă a democratismului orînduirii noastre socialiste este reflectată și de atenția deosebită pe care partidul nostru o acordă rezolvării scrisorilor, sesizărilor și cererilor oamenilor muncii. Conducerea partidului a analizat in mai multe rînduri aceste pro­bleme, au fost statornicite prin lege îndatoririle orga­nelor de partid, de stat și organizațiilor de masă în această direcție. Plenara a apreciat rezultatele bune obținute în rezolvarea scrisorilor, cererilor și reclama­­țiilor, considerîndu-le ca o manifestare a legăturilor cu masele, ca o expresie a adîncirii democrației socia­liste. Totodată, plenara a insistat să se respecte cu strictețe legea adoptată, să se acționeze cu promptitu­dine și solicitudine în rezolvarea tuturor problemelor cu care oamenii muncii se adresează organelor de partid și de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.R. a adoptat, de asemenea, o hotărîre cu privire la politica internațio­nală a partidului și statului nostru în care se dă o înaltă apreciere contribuției secretarului general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la elaborarea și înfăptuirea liniei politice generale, apreciind marea sa competență și marele prestigiu de care se bucură pe toate meridianele lumii. La punctul de pe ordinea de zi referitor la pro­bleme organizatorice, plenara a adoptat hotărîri pri­vind alegerea și desemnarea în înalte funcții de partid și de stat a unor tovarăși. In conformitate cu hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R., Marea Adunare Națională a dezbătut la ordinea de zi și unele probleme privitoare la modificări în compo­nența guvernului, in Consiliul de Stat, in componenta Consiliului pentru agricultură, silvicultură și gospodă­rirea apelor și a secretarilor Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională l-a eliberat, la cerere, pe . (Continuare în­ pag. a 2-a) RECUPERAREA ALUMINIULUI DIN ZGURA In sprijinul generalizării acestei tehnologii Interviu cu tovarășul ZÖLDÉ Nicolae, șeful turnătoriei de neferoase de la întreprinderea de autocamioane din Brașov PRIMII BENEFICIARI AI NOII TEHNOLOGII atestă eficiența acesteia prin economiile realizate — Ați început să aplicați procedeul de recupe­rare a aluminiului din zgură in primele zile ale acestui an. Ca prim beneficiar al acestei tehno­logii, ce ne puteți spune despre eficiența ei 7 — Turnătoria obține din surse considerate, pînă nu de mult, neutilizabile — aluminiu. Pot spune că rezultatele au fost bune încă de la primele șarje. — V-aș ruga și precizați în ce se măsoară aceste „rezultate bune“. — Să vă dau un exemplu. Lunar, noi obținem din zgură, pe care o trimiteam la haldă, metal din care turna... piese de mare complexi­tate — capace de chiulasă, băi de ulei, saboți de frină etc. In luna februarie, bunăoară, s-au turnat seturi de piese din aluminiu economisit a căror greutate este de aproape trei tone.­­ Metalul recuperat din resturile de la topi­rea aliajelor de aluminiu, prezintă aceleași ca­racteristici fizico-chimice ca și cel din lingou ? "■— Analiza chimică spectrală, pe care o facem cu ajutorul unui aparat de înaltă precizie la piesele turnate din metal recuperat, arată că ele nu pre­zintă nici o deosebire de ordin calitativ. — Aplicarea tehnologiei a generat greutăți in desfășurarea activității productive 7 — Nu ! Și asta, pentru că metoda de lucru nu implică o pregătire tehnologică deosebită. Nouă nu ne-au trebuit decit 5—6 zile pentru ca­proce­(Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR îndrăgostiții de frumos Dintotdeauna poeții au fost interesați să audă verdictul confraților, înainte ca opera lor să capete conturul defi­nitiv. Era aceasta o verificare uit­ă, uneori opera suferea retușuri capitale, așa cum deseori se intimplă cu toate marile proiecte ale civiliza­ției umane. Apropierea de perfecțiune nu se poate rea­liza decit prin nenumărate confruntări cu viața, cu is­toria. Poeții n-au evitat con­fruntările. Marile cenacluri de odinioară confirmă faptul acesta. Un ochi avizat n-are cum să dăuneze unei opere. Această ultim­ă­ privire asupra ansamblului poate fi asemă­nată, dacă vreți, cu privirea unui controlor de calitate. Don VERONA (Continuare în pag. a 2-a) Birladul contemporan își împlinește pe zi ce trece conturul unei urbe moderne

Next