Munca, aprilie-iunie 1979 (Anul 35, nr. 8486-8498)
1979-04-06 / nr. 8486
ANUL XXXV • nr. 8486 6 aprilie 1979 , 8 pagini, 50 bani Proletari din toate țarile, unitivá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Nicolae Marcul Eseu, maistru jurnalist, Erou al Muncii Socialista, Combinatul siderurgic-Hunedoara NATALIA NTTA, muncitoare, întreprinderea agricolă de stat „Avicola“-Găești ECATERINA MUȘETOIU, confecționeză, întreprinderea de piese radio și semiconductor-Băneasa BENCZE MIHÁLY, strungar, întreprinde, ca de și piese din fontă — matrițe Odorheiu -Secuiesc 50 de ani de la Congresul General al Sindicatelor Unitare din România . EVENIMENT IMPORTANT DIN LUPTEI ISTORIA PENTRU UNITATEA CLASEI MUNCITOARE (n pag. a 2-a) FIECARE COLECTIV CU PLANUL ȘI TELE ANGAJAMENÎNDEPLINITE EXEMPLARE (pag. a 3-a) „ClUTAREA ROMÂNIEI“ — muncă, creație, conștiință revoluționară (In pag., a 4-a) ÎN SPIRITUL ȘI LITERA LEGII (in pag. a 5-a) Producții suplimentare în bilanțul primului trimestru . Laminoriștii din întreaga țară au încheiat primul trimestru al anului cu un bogat bilanț de realizări. Printr-o mai bună organizare a activității la fluxurile tehnologice, precum și prin folosirea unor tehnologii moderne și a utilajelor din dotare la parametri superiori, ei au realizat, peste prevederile de plan, potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, mai mult de 98 000 tone laminate finite pline din oțel. La loc de frunte se situează colectivul de muncă al Combinatului siderurgic de la Galați. Laminorul Slebing, de pildă, a încheiat primele trei luni ale anului cu un plus de peste 28 000 tone sloburi. La rîndul lor, laminoriștii de la Reșița au livrat un plus, de la începutul anului și pînă acum, în medie pe zi, aproape 250 tone laminate finite. Cu bune rezultate se prezintă in întrecere și oamenii muncii de la Hunedoara. Ei au realizat, suplimentar, în primele trei luni ale anului, o cantitate de laminate finite din oțeluri aliate și înalt aliate echivalentă cu metalul necesar fabricării a mai mult de 2 400 tractoare. • Și colectivele Industriale din Județul Harghita au consemnat importante sporuri de producție în bilanțul încheiat la finele primului trimestru. Astfel, constructorii de mașini de la întreprinderea de matrițe din Odorheiu Secuiesc și de la întreprinderea de producție industrială pentru căi ferate, au realizat peste plan o producție fizică de 20 milioane lei, în timp ce jurnaliștii de la Vlăhița au obținut suplimentar, la același indicator, o producție de peste 4 milioane lei. AGENDA POLITICĂ A SĂPTĂMÎNII Din peisajul politic deosebit de bogat al acestei săptămini reliefăm, in primul rind, două evenimente, de importanță larg cuprinzătoare și cu semnificații majore asupra vieții întregii țări. Ne referim la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 29 martie a.c. și la sesiunea Marii Adunări Naționale. Plenara C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, a analizat și a adoptat hotărîri de mare însemnătate in legătură cu documentele supuse dezbaterii. Raportul prezentat, dezbaterile, precum și documentele adoptate în legătură cu efectivul, compoziția și structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1978 au subliniat marea încredere a oamenilor muncii, a întregului popor, un partid, uriașa influență și prestigiul de care se bucură, adeziunea unanimă la politica internă și externă a Partidului Comunist Român, unitatea indisolubilă a tuturor celor ce muncesc, indiferent de naționalitate, în jurul partidului, al conducerii sale, al secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acestea reflectîndu-se in creșterea continuă a numărului membrilor de partid, în calitatea compoziției partidului nostru, in creșterea ponderii muncitorilor in structura partidului. Documentul adoptat de plenară cu privire la activitatea desfășurată pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului a evidențiat orientarea justă a partidului in acest domeniu, contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu la conferirea unui caracter științific acestei activități, ceea ce a asigurat ca în toate sectoarele muncii de partid, în economie, în organele colective de conducere, să se promoveze cadre cu un larg orizont politic și profesional, angajate total în lupta pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului. O latură semnificativă a democratismului orînduirii noastre socialiste este reflectată și de atenția deosebită pe care partidul nostru o acordă rezolvării scrisorilor, sesizărilor și cererilor oamenilor muncii. Conducerea partidului a analizat in mai multe rînduri aceste probleme, au fost statornicite prin lege îndatoririle organelor de partid, de stat și organizațiilor de masă în această direcție. Plenara a apreciat rezultatele bune obținute în rezolvarea scrisorilor, cererilor și reclamațiilor, considerîndu-le ca o manifestare a legăturilor cu masele, ca o expresie a adîncirii democrației socialiste. Totodată, plenara a insistat să se respecte cu strictețe legea adoptată, să se acționeze cu promptitudine și solicitudine în rezolvarea tuturor problemelor cu care oamenii muncii se adresează organelor de partid și de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.R. a adoptat, de asemenea, o hotărîre cu privire la politica internațională a partidului și statului nostru în care se dă o înaltă apreciere contribuției secretarului general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la elaborarea și înfăptuirea liniei politice generale, apreciind marea sa competență și marele prestigiu de care se bucură pe toate meridianele lumii. La punctul de pe ordinea de zi referitor la probleme organizatorice, plenara a adoptat hotărîri privind alegerea și desemnarea în înalte funcții de partid și de stat a unor tovarăși. In conformitate cu hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R., Marea Adunare Națională a dezbătut la ordinea de zi și unele probleme privitoare la modificări în componența guvernului, in Consiliul de Stat, in componenta Consiliului pentru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor și a secretarilor Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională l-a eliberat, la cerere, pe . (Continuare în pag. a 2-a) RECUPERAREA ALUMINIULUI DIN ZGURA In sprijinul generalizării acestei tehnologii Interviu cu tovarășul ZÖLDÉ Nicolae, șeful turnătoriei de neferoase de la întreprinderea de autocamioane din Brașov PRIMII BENEFICIARI AI NOII TEHNOLOGII atestă eficiența acesteia prin economiile realizate — Ați început să aplicați procedeul de recuperare a aluminiului din zgură in primele zile ale acestui an. Ca prim beneficiar al acestei tehnologii, ce ne puteți spune despre eficiența ei 7 — Turnătoria obține din surse considerate, pînă nu de mult, neutilizabile — aluminiu. Pot spune că rezultatele au fost bune încă de la primele șarje. — V-aș ruga și precizați în ce se măsoară aceste „rezultate bune“. — Să vă dau un exemplu. Lunar, noi obținem din zgură, pe care o trimiteam la haldă, metal din care turna... piese de mare complexitate — capace de chiulasă, băi de ulei, saboți de frină etc. In luna februarie, bunăoară, s-au turnat seturi de piese din aluminiu economisit a căror greutate este de aproape trei tone. Metalul recuperat din resturile de la topirea aliajelor de aluminiu, prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice ca și cel din lingou ? "■— Analiza chimică spectrală, pe care o facem cu ajutorul unui aparat de înaltă precizie la piesele turnate din metal recuperat, arată că ele nu prezintă nici o deosebire de ordin calitativ. — Aplicarea tehnologiei a generat greutăți in desfășurarea activității productive 7 — Nu ! Și asta, pentru că metoda de lucru nu implică o pregătire tehnologică deosebită. Nouă nu ne-au trebuit decit 5—6 zile pentru caproce(Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR îndrăgostiții de frumos Dintotdeauna poeții au fost interesați să audă verdictul confraților, înainte ca opera lor să capete conturul definitiv. Era aceasta o verificare uită, uneori opera suferea retușuri capitale, așa cum deseori se intimplă cu toate marile proiecte ale civilizației umane. Apropierea de perfecțiune nu se poate realiza decit prin nenumărate confruntări cu viața, cu istoria. Poeții n-au evitat confruntările. Marile cenacluri de odinioară confirmă faptul acesta. Un ochi avizat n-are cum să dăuneze unei opere. Această ultimă privire asupra ansamblului poate fi asemănată, dacă vreți, cu privirea unui controlor de calitate. Don VERONA (Continuare în pag. a 2-a) Birladul contemporan își împlinește pe zi ce trece conturul unei urbe moderne