Munca, iulie-septembrie 1981 (Anul 37, nr. 8605-8617)

1981-07-03 / nr. 8605

ANUL XXXVII, nr. 8 605 3 iulie 1981, 12 pagini, 50 bani Proletari din toate țarile, unifi-vâ! • HOTĂRÎRILE MARELUI FORUM AL DEMOCRAȚIEI MUNCITOREȘTI - PROGRAME DE ACȚIUNE ALE SIN­DICATELOR, ALE TUTUROR OAME­NILOR MUNCII (pagina a 3-a) • PUTERNICĂ ANGAJARE, EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1981 (paginile 6—7) Planul național unic de dezvoltare eco­­nomico-socială a României în perioada 1981—1985, precum și Planul de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981—1985 au devenit, prin votul unanim din Marea Adunarea Națională, legi. Legi ce înfățișează devenirea țării în etapa celui de-al șaptelea cincinal și care asigură progresul neîntrerupt al vieții eco­­nomico-sociale și atingerea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea al partidului, de transformare a României dintr— o țară în curs de dezvoltare într-o țară socialistă mediu dezvoltată din punct de vedere economic. Adoptarea Legii Planului național unic de dezvoltare economico-socială, a Legii Planului de dezvoltare a agriculturii și in­dustriei alimentare încheie un proces com­plex de pregătire, de studii, de evaluare a potențialului economic atins și de la care trebuie să pornim, a necesităților de pers­pectivă in vederea asigurării condițiilor e­­conomice, sociale și de nivel de trai ma­terial și spiritual care să corespundă sta­diului strategic stabilit de partidul nostru. In acest proces de elaborare, un rol im­portant a revenit consultării oamenilor muncii, consultării lor permanente în con­sfătuiri de lucru, în adunările generale, precum și cu prilejul dialogului viu, per­manent și direct al tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cei ce muncesc în între­prinderi, unități agricole, în institute de cercetare, proiectare, cu întregul popor. Prevederile planurilor de dezvoltare au fost supuse, de asemenea, unor largi dez­bateri, la nivelul comunelor, orașelor, mu­nicipiilor, județelor, la Congresul consilii­lor populare și Congresul țărănimii, la Consiliul Național al Frontului Democra­ției și Unității Socialiste. Marele forum al democrației muncitorești, cel de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii, a analizat și aprobat proiectul de plan­ preziua deschiderii în plen a sesiunii I a treia a celei de-a opta legislaturi a Marii a Adunări Naționale, plenara Comitetului Central, prezidată de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a dezbătut și aprobat în unanimitate cele două proiecte de plan, aceste documente fiind analizate și de Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale. Ne sunt profund întipărite în conștiin­ța noastră momentele desfășurării celui de al II-lea Congres al consiliilor oameni­lor muncii în care participanții la cel mai reprezentativ forum democratic al clasei noastre muncitoare au aprobat cu însu­flețire și înalt spirit de răspundere planul de dezvoltare în viitorul cincinal, formu­­lînd numeroase propuneri ce vizează transpunerea în viață a prevederilor, creș­terea responsabilității muncitorești în rea­lizarea strălucitelor obiective ce ne stau în față. In mod deosebit, magistrala ex­punere­ a tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața marelui forum al democrației noastre muncitorești a constituit un model de a­­naliză științifică a stadiului actual și a perspectivelor de dezvoltare multilaterală a patriei, participanții la congres adoptînd, în unanimitate, expunerea drept un docu­ment programatic pentru realizarea mari­lor sarcini ale cincinalului, pentru confe­rirea unei calități noi, superioare în toate sectoarele economiei naționale. Pe drept cuvînt, adoptarea planului cin­cinal și a planului de dezvoltare a agri­culturii constituie, prin larga dezbatere in toate forurile democrației noastre socialis­te, cu toți oamenii muncii, o emanație co­lectivă a întregului popor, o creație colec­tivă tuturor celor chemați să le înfăp­tuiască, o ilustrare cum nu se poate mai elocventă a modului în care politica inter­nă și externă a partidului și statului nos­tru reprezintă unanimitatea de voință tuturor celor ce muncesc, a întregului nos­­­tru popor. Pe baza acestei democratice elaborări a planurilor, atât obiectivele fundamentale cât și prevederile lor concrete, reprezintă, de fapt, sarcini asumate de înșiși creatorii, de oamenii muncii din industrie, din agri­cultură, din celelalte domenii. Aceste sar­cini privesc, prin corelarea intereselor ge­nerale cu cele ale fiecăruia, implicarea tu­turor oamenilor muncii, a organelor și or­ganizațiilor de partid, a organizațiilor de masă și obștești, a sindicatelor, a organis­melor colective de conducere în efortul u­­nit de a ridica țara pe noi trepte de civili­zație, bunăstare și progres. Pornind chiar de la caracteristica gene­rală a actualului plan cincinal, de a trece de la dezvoltarea extensivă la cea inten­sivă, prin realizarea unei noi calități a muncii și a vieții­ superioare, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea de la Congresul consiliilor oame­ (Continuare în pagina a 2-a! PLANUL CINCINAL 1931-1935 și APĂ NOUĂ, CALITATIV SUPERIOARA, lM­PROMI­TĂRII ȘI BUIVĂSTAREA POPORULUI ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MAȘINI Detașament de frunte al clasei noastre muncitoare, cei peste un milion de constructori de mașini contribuie direct la dezvoltarea, înzestrarea și modernizarea întregii noastre industrii : mai mult de 80 la sută din dotarea tehnică a noilor obiective de investiții,­lor le aparține. Ziua de du­minică 5 iulie este dedicată colectivelor de muncitori și cadre tehnice din această importantă ramură a economiei națio­nale și reprezintă incă un prilej de angajare fermă în îndepli­nirea indicațiilor și sarcinilor izvorite din expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu la recentul Congres al consiliilor oamenilor muncii. Acum, în preajma Zilei con­structorilor de mașini, am po­posit la Timișoara, rîvnind să descopăr resorturile unei neega­late realizări : patru din cele zece Ordine ale Muncii confe­rite unităților din cadrul Minis­terului Construcțiilor de Mașini pentru rezultate deosebite în în­trecerea socialistă pe 1980 au re­venit unor întreprinderi din Ti­mișoara . Ordinul Muncii cla­sa I, pentru locul I a fost de­cernat întreprinderii de aparate electrice de măsurat ; Ordinul Muncii, clasa II-a pentru ocu­­­­parea locului II , întreprinderi­lor „Electromotor“ și „Tehnome­­tal“ ; Ordinul Muncii clasa III-a întreprinderii „Electrotimiș". Pentru prima dată în țara Ne aflăm la întreprinde­rea de aparate electrice de măsurat, unitate (din 1970) nouă în teritoriul căreia se fabrică anual mai mult de 20 milioane de produse. „Noi, ne spunea Vera Jivănescu, maistru, președinta comitetului sindicatu­lui, am realizat pentru prima dată în țară safire și rubine ar­tificiale care în desfășurarea procesului de producție, devin lagăre, garantînd „mersul“, pre­cizia și durata aparatelor elec­trice de măsurat. Anul acesta, preocupîndu-ne de diversificarea gamei de aparate, executăm pen­tru prima dată în țară mega­­­metre tranzistorizate portabile de tipul I—MTM, de 500 și 1000 volți“. „In întreprinderea noastră lu­crează oameni tineri (vîrsta me­die a colectivului — 24 de ani), neiertători cu rutina, care se zbat pentru a descoperi noul și se bat pentru a-l impune : pro­ducția la export (expediemi în 19 țări) conține integral inven­ții și inovații semnate de mun­citorii noștri“. Primul robot industrial românesc Știuți ? — economia de ener­gie făcută de întreprinderea Octavian NICA (Continuare in pag. a 2-a) Panoul de onoare • La uzina de preparare Săsar a atins parametrii proiec­tați o nouă linie tehnologică de flotare a minereurilor ne­feroase complexe, pe bază de celule de flotare de 0,6 mc. Noua linie tehnologică asigură creșterea randamentelor de extracție, scăderea costurilor de producție și economisirea de reactivi, obținerea unei producții suplimentare de metal — la nivelul unui an de 500 000 lei. • Oamenii muncii de la Fabrica de mobilă din Beiuș, ne informează ing. Ion Popa, director, și tovarășul Nica Tănase, președintele consiliului oamenilor muncii, au asimilat și au realizat, potrivit programului de autoutilaje, în atelierul m­e­­canoenergetic, un circular multiplu de croit PAL, care, dacă ar fi fost importat, ar fi costat peste 350 000 lei valută. Intre cei ce și-au adus o contribuție deosebită la realizarea acestei mașini se numără electricianul Viorel Hulboacă și sudorul loan Molnar, șeful atelierului — ing. Jean George Stanică. • La întreprinderea „Laminorul“ din Brăila a intrat funcțiune un nou obiectiv siderurgic: Cuptorul nr. 1 cu pro­mn­pulsie, cu o capacitate de 70 tone laminate pe oră. Prin aceasta laminorul de profile mijlocii a început să producă practic la întreaga capacitate proiectată. • întreprinderea mecanică Sadu a produs și livrat bene­ficiarilor din întreaga țară peste 5 000 panouri captatoare de energie solară pentru încălzirea aerului, destinate în special spațiilor pentru uscarea cerealelor, tutunului, altor utilizări in agricultură și silvicultură, pentru încălzirea apei in între­prinderile industriale și în gospodăriile populației. (Continuare in pag. 6—7)

Next