Munca, octombrie-decembrie 1984 (Anul 40, nr. 8774-8786)

1984-10-05 / nr. 8774

%{ Proletari din toate tarile, unifi-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA «k Al LII-lea Con­­gres al I­.C.N­. Proiectul de Directive ale Congresului al Xlll-lea al P.C.R luminoasa proiecție a viitorului comunist al patriei Asigurarea independenței energetice a țării — obiectiv strategic fundamental Țara noastră, cu o economie industrial-agrarăf în plin avînt și puternic ancorată în schimburile internațio­nale de valori, a fost și este preocupată să se adap­teze în chip corespunzător și avantajos tendințelor și proceselor care au loc pe plan mondial, să le ia în considerare în orientarea propriei dezvoltări. Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU au sesizat din vreme implica­țiile problemelor energetice, cu mult înainte de de­clanșarea crizei mondiale în acest domeniu. încă la Congresul al IX-lea al P.C.R. din 1965 s-a conturat ideea independenței energetice. Ea va reveni mai apoi, înce­­pînd cu cel de-al XII-lea Congres, obiectiv strategic al dezvoltării țării. Pornind de la marile­­ realizări obținute de poporul român în cele patru decenii de la eliberarea țării și cu deosebire în ultimii douăzeci de ani, de la reali­tățile specifice societății socialiste românești contem­porane, proiectul de Directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului prefigurează cu vigoare și clar­viziune științifică o nouă și strălucită etapă de ascen­siune a țării pe calea progresului și civilizației socia­liste. Creșterea în ritm susținut a forțelor de produc­ție, dezvoltarea armonioasă, echilibrată și eficientă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, ridicarea nivelului de trai al întregului popor, întărirea forței materiale și spirituale a statului nostru, a indepen­denței și suveranității României socialiste, așa cum se arată în proiectul de Directive, este indisolubil legată, alături de o serie de alte obiective majore, de lărgi­prof. univ. dr. Ivanciu Nicolae VĂLEANU, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice (Continuare în pag. a 2-a­ if . Producția de lignit și cărbune brun, de 84—89 milioane tone, se va realiza in proporție de peste două treimi în cariere. La huilă, întreaga producție brută va fi supusă spălării în vederea creșterii in continuare a cantității de cărbune cocsificabil. Se va dezvolta extracția de șisturi bituminoase, cariera de la Anina atingînd capacitatea de profil. Anul XL nr 40/ 8774 5 octombrie 1984 12 pagini, 1,50 lei • * * fn spiritul indicațiilor și sarcinilor stabilite de tovarășul NI­COLAE CEAUȘESCU în centrul preocupării sindicatelor PUTERNICĂ MOBILIZARE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI §1 A ANGAJAMENTELOR PE 1984 ÎN INDUSTRIE # La fiecare­ loc de muncă — măsuri efi­ciente, pentru realizarea integrală a produc­ției fizice, la fiecare produs, la fiecare sor­timent. # Producția destinată exportului să fie realizată cu prioritate, la termenele și în condițiile de calitate stipulate în contractele încheiate cu partenerii străini. # Să se acționeze pentru creșterea mai accentuată a productivității muncii prin fo­losirea cu înalt randament a capacităților de producție și a timpului de lucru, mărirea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor de fabricație, perfecționarea pre­gătirii profesionale. • La fiecare loc de muncă — măsuri ferme, eficiente care să ducă la ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, la reducerea mai substanțială a consumurilor materiale, economisirea severă a materiilor prime, combustibilului și energiei; • în toate unitățile industriale să fie te­meinic pregătită producția pe 1985, ultimul an al actualului cincinal. ÎN AGRICULTURĂ . Folosirea fiecărei ore bune de muncă pentru recoltarea la timp și fără pierderi a produselor, pentru intensificarea însămînță­­rilor. # Să fie recoltate cu prioritate și elibera­te de resturi vegetale suprafețele prevăzute a fi însămînțate în această toamnă. # Peste tot trebuie să crească viteza zilni­că de lucru la semănat, astfel încît să fie recuperate intîrzierile la executarea acestei lucrări. # Activitatea mecanizatorilor să fie or­ganizată în schimburi prelungite, de zi și de noapte. # Efectuarea tuturor lucrărilor la un ni­vel agrotehnic înalt, respectarea întocmai a densităților stabilite. AGENDA POLITICĂ A SĂPTÂMÎNII Toamnă bogată.. Ne stringem­ roadele, de peste an, ale ogoarelor și chibzuim, de pe acum, ca buni gospodari la modul în care să ne facem munca mai spornică pentru a ne ridica la nivelul cerințeloir obținerii unor producții agricole sigure și stabile în anul viitor și la cotele superioare ale prevederilor înscrise in proiectul de Directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului pentru cincinalul care ur­mează. Sub semnul acestei preocupări, inscriindu-se în cadrul dialogului permanent și rodnic pe care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, președinte al Republicii, îl poartă ne­mijlocit cu făuritorii bunurilor materiale, vizita de lucru a conducătorului iubit al partidului și statu­lui in unități de cercetare și producție agricolă și ale industriei alimentare din județul Călărași și din vecinătatea Bucureștiului a constituit încă un prilej de analiză aprofundată, la fața locului, a po­sibilităților de care dispune agricultura noastră so­cialistă pentru a-și aduce o contribuție sporită, pe măsura potențialului său uman și material, la pro­gresul neîntrerupt al economiei naționale. La ridi­carea bunăstării poporului Noul dialog s-a desfășurat în atmosfera entu­ziastă și de deplină adeziune a tuturor comuniști­lor, a întregului popor la hotărîrea Plenarei­ Comi­tetului Central cu privire la realegerea, de către Congresul al Xlll-lea a tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcția supremă de secretar general al Partidului Comunist Român. In același gînd și (Continuare în pag. a 10-a) FAPTELE dascălul cel mare Ziua de muncă din cinci mai 193? începuse la în­treprinderea Mecanică Ro­man in nota obișnuită au­tor altor zile. Toți s­nt de acord că a fost totuși o dimineață de primăvară neobișnuit de caldă umedă. încolo, fiecare - și reconstituie mai mult prin­­ accentele și impresiile de ordin personal. Maistrul Gheorghe Bejenaru venit „la pas“, prin parc, a după ce s-a asigurat de rezerva sa de timp — o jumătate de oră înainte de începerea schimbului. Spre prînz voia să treacă pe la prelucrări să se mai inte­reseze de „ăl mic“. Fiul său lucra în schimbul doi. Lăcătușul Paul Tălmășel era în ultima zi înainte de concediu. Nu va mai ple­ca. Va ponta in „noua zi de lucru“, lungă de cnci luni, pină la 17 septembrie, cînd va reveni de la Târgul Internațional București. Utilajul pentru care pri­miseră comanda în aceia zi de mai va fi la T.I.B. unul dintre punctele Stelian DOROBANȚII (Continuare in pag. a 5-a)

Next