Munca, octombrie-decembrie 1985 (Anul 41, nr. 8826-8838)
1985-10-04 / nr. 8826
în spiritul sarcinilor și indicațiilor SINDICATELE—angajate cu întreaga capacitate REALIZAREA EXEMPLARĂ A ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE MATERIAL RULANT DIN ROȘIORII DE VEDE Obiectiv principal: CREȘTEREA ACCENTUATA A PRODUCTIVITĂȚII MUNCII Creșterea accentuată a productivității muncii constituie unul dintre obiectivele prioritare, care se află permanent în centrul activității consiliului oamenilor muncii și comitetului sindicatului de la întreprinderea Mecanică de Material Rulant din Roșiorii de Vede. Din discuția avută cu ing. Constantin Crăsneanu, directorul unității, am desprins faptul că în „ acest scop se acționează amplu program de măsuri, pe baza unui bine alcătuit, care a fost dezbătut în toate grupele sindicale și aprobat în adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii, aducîndu-i-se îmbunătățiri, prin numeroasele propuneri făcute de muncitori, maiștri și ingineri. Așa cum ne informa economistul Ion Netefaru, șeful biroului plan, unul din capitolele programului se referă la promovarea largă a progresului tehnic, ca o pîrghie principală de creștere rapidă a productivității muncii, prin aplicarea unor tehnologii moderne de fabricație, mecanizarea și modernizarea proceselor de producție. Astfel, un colectiv condus de maistrul Miluță Clurban în colaborare cu specialiștii de la Institutul de Cercetări al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, s-a ocupat de reconditionarea osiilor montate pentru vagoane, prin metalizarea fusurilor, un procedeu neconvențional, cu eficiență deosebită in ceea ce privește reducerea consumului de metal și de manoperă. Un alt procedeu tehnologic, aplicat de formația condusă de ing. Ștefan Cristea, are la bază încărcarea, prin sudură, a bazei bandajului de la osia montată, ceea ce duce la creșterea duratei de exploatare a roților, cu cel puțin un ciclu. De asemenea, pînă acum au fost efectuate circa 15 programe de prelucrare pe mașini cu comandă numerică, ca, de pildă, cea a cutiilor de unsoare, inele de amortizor pentru cupla automată, diverse tipuri de flanșe, iar în momentul de față se lucrează la un program complex pentru prelucrarea membranei discurilor de la osii. La secția prelucrări, în cadrul sectorului sculărie, o formație condusă de maistrul Ștefan Vinătoru a confecționat două dispozitive de îndreptat șasiul vagonului acoperit pe patru osii, ducînd la o economie de forță de muncă relativă de circa 10 oameni. Totodată, a fost creat un dispozitiv de îndreptat boghiuri care a contribuit la sporirea producției cu 700 000 lei. Tot aici formația condusă de ing. Petre Giocarel a confecționat un dispozitiv hidraulic de îndreptat traverse frontale, contribuind la creșterea productivității muncii cu 0,02 la sută, față de cea planificată pe unitate ș a.m.d. Odată cu extinderea susținută în secții și ateliere a mecanizării și automatizării, autoutilării și înzestrării efort propriu cu mașini și instalații prin cu parametri tehnici și economici cât mai ridicați, consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului au acționat pentru organizarea superioară a producției, cu efecte in creșterea productivității muncii. în acest sens, ing. Florin Mancaș sublinia faptul că in cadrul secției prelucrări au fost luate măsuri de organizare a lucrului, astfel ca un om să lucreze la două mașini-unelte, crescînd productivitatea muncii cu 50 la sută. La secția vagoane nr. 2 au fost organizate două ateliere-model cu dotările tehnice corespunzătoare proceselor tehnologice de reparații arcuri în foi de la boghiuri, tampoane tracțiune-legare. Atelierele respective au fost reamplasate în cadrul fluxului tehnologic de reparare a vagoanelor, eliminîndu-se încrucișările din angrenajul producției și transportul intern. De asemenea, in urma studiului ergonomic efectuat la atelierul de reparații distribuitoare de aer pentru aparatajul de frînă al vagoanelor, spațiile de muncă de aici au fost dotate cu două linii de conveier pentru transportul distribuitoarelor de la un loc la altul, eliminîndu-se timpii morți. Exigențele actuale ale revoluției tehnico-științifice și ale organizării superioare a producției, pentru creșterea substanțială a productivității muncii, necesită, fără îndoială, oameni cu o inaltă pregătire profesională. în acest sens, consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului au pus un accent deosebit pe asigurarea și perfecționarea forței de muncă, în primul rînd prin grupul școlar (absolvenți ai cursurilor profesionale, liceale și de maiștri) patronat de întreprindere. Pentru ca acești tineri să se integreze mai rapid in procesul muncii, practica lor a fost organizată în ateliere unde execută reparații de material rulant și piese de schimb, aplicind aceleași tehnologii ca la producția de bază. „Noi avem un plan-program de perfecționare a pregătirii profesionale a întregului colectiv, indiferent de funcție — ne spune Ștefan Stuparu, președintele sindicatului. Tematicile cursurilor cuprind tehnologii noi de lucru, metode și procedee care să asigure un randament și consumuri reduse de materii prime materiale. Cursurile sunt conduse de cașiere tehnice cu pregătire superioară, care, la rîndul lor, sunt testate de comisia de perfecționare, condusă de directorul tehnic. Numai în acest an vor absolvi diversele forme de perfecționare aproape 700 de muncitori, maiștri, economiști, ingineri...“ Activitatea înalt simț al complexă, hotărîtă, cu un datoriei pentru creșterea productivității muncii, desfășurată de consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului, a dat rezultatele scontate. Acest indicator de bază a crescut cu 13,34 la sută pe am al muncii, față de aceeași perioadă a anului trecut, realizîndu-se o importantă producție suplimentară. Cele mai importante realizări le-au înregistrat formațiile din secția prelucrări, atelierul forjă, de la secția vagoane, de recondiționări rulmenți și cea de la atelierul de osii, conduse de maiștrii Aurică Gangu, Iulian Stoica, Paul Gugiu și Miluță Huiban, Mircea NOVAC Constantin Rotaru, șeful secției pentru șlefuit din cadrul întreprinderii „Marmura" București, schițează, succint, portretul de muncă a două din fruntașele în întrecerea socialistă — Angela Constantin (fotografia de sus) și Sofia Gruian (fotografia de jos). ......in realizarea, pînă acum, a planului, pe secție, la producția pentru export in proporție de 141 la sută, contribuția acestor două șlefuitoare, deținătoare, in ordine, ale locului I și II în întrecerea socialistă, a fost deosebit de importantă. Amîndouă sînt preocupate de perfecționarea lor profesională, fiind un exemplu permanent de răspundere muncitorească, ordine și disciplină, pentru întreg colectivul secției...“ Foto-text : STAN STANESCU ZILE, SĂPTĂMÎNI DE • Realizări ale minerilor din Cîmpulung — Argeș Acționînd pentru obținerea de producții record, oamenii muncii de la întreprinderea Minieră Cîmpulung-Argeș au extras, peste plan în această săptămînă, 1 000 tone cărbune. # Roadele aplicării inițiativelor muncitorești Oamenii muncii din județul Covasna au obținut, prin aplicarea unor inițiative muncitorești și organizarea unor zile de producții record, rezultate de seamă în realizarea sarcinilor de plan pe luna sep- PRODUCT» RECORD tembrie și pe întregul trimestru III. Astfel, la întreprinderea Mecanică Tirgu-Secuiesc s-a realizat o producție marfă industrială suplimentară în valoare de peste 2 milioane lei ; la secția confecții a întreprinderii Textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe produse pentru export, peste prevederile planului, in valoare de aproape 6 milioane lei, iar la Filatura de Lună din Covasna o producție marfă suplimentară de peste 700 000 lei. • în contul trimestrului IV Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de I’ompe „Aversa“ livrat, in devans, prima pompă de balasaturi în valoare de un milion lei, precum și 14 bucăți pompe tip DIV din cele 40 bucăți planificate în trimestrul IV a.c. întreprinderea de Autocamioane din Brașov, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de mașini, a beneficiat, în ultimele două decenii, de însemnate investiții. Pe această bază și datorită eforturilor colectivului atît valoarea fondurilor fixe cît și volumul producției sale au sporit de 2,5 și, respectiv, de 7,8 ori. De 4,5 ori a crescut, în aceeași perioadă, și productivitatea muncii. Preocupați să folosească mai bine capacitățile de producție, să satisfacă, la nivelul exigențelor, cerințele economiei naționale și să se afirme tot mai mult pe piața externă, oamenii muncii din întreprindere au stabilit și aplicat, an de an, numeroase măsuri pentru introducerea mai rapidă a progresului tehnic și organizarea mai judicioasă a activității, pentru diversificarea și modernizarea producției, îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor. Au fost optimizate majoritatea fluxurilor de fabricație, s-a extins poliservirea mașinilor, au fost concepute și realizate, cu forțe proprii, mașini-unelte agregat și linii automate pentru executarea complexelor piese ce intră in componența motoarelor. Cu contribuția cercetătorilor și proiectanților au fost asimilate noi și noi generații de autovehicule cu performanțe superioare. Cum însă, în același timp, a crescut și potențialul tehnic și uman al întreprinderii, nu se poate aprecia că rezultatele, inclusiv cele amintite, sunt la înălțimea așteptărilor, îndeosebi, în raport cu dotarea tehnică, în proporție de peste 60 la sută automatizată, de care dispune, întreprinderea poate să producă mai mult. Creșterea productivității muncii cu 11,8 la sută pe primele opt luni ale anului curent, față de perioada corespunzătoare a anului precedent, acoperă, bunăoară, doar 93,9 la sută din sarcina planificată. De ce ? Indiscutabil, dinamica, de la un an la altul, de la o lună la alta, fluctuantă a producției este, în bună parte, consecința și a neasigurării ritmice a materiei prime, materialelor, semifabricatelor, subansamblelor necesare, în condițiile in care întreprinderea colaborează cu peste 175 unități economice și unele dintre ele, cum sunt întreprinderea de Piese Auto Sibiu, întreprinderea Mecanică de Piese de Schimb Oradea, întreprinderea de Mecanică Fină Sinaia, întreprinderea „Electroprecizia“ Săcele ș.a., nu își onorează la scadență obligațiile contractuale, procesul de producție nu poate fi continuu, în aceste situații nu se mai poate vorbi de folosirea deplină a capacităților. Pe de altă parte însă neajunsurile amintite nu-s singurele. Dezbaterile din adunările lunare ale grupelor sindicale, din adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii, opiniile strungarului Petre Mureșan, Eroului Muncii Socialiste Carol Nagy, ale maiștrilor Gheorghe Manta și Alexandru Pop, ale altor oameni ai muncii din întreprindere, cu care am discutat în ancheta pe care am întreprins-o, statisticile sunt revelatoare. Sunt încă, am reținut din spusele interlocutorilor noștri, nesincronizări intre secțiile primare, cele de prelucrare și montaj. Sunt încă locuri de muncă unde se invocă deficit de forță de muncă calificată, deși, pe întreprindere, personalul muncitor existent depășește numărul mediu scriptic aprobat. Conducerea colectivă a întreprinderii și comitetul sindicatului, cadrele de conducere din secții cunosc, de bună seamă, toate acestea ; știu că indicele de utilizare a mașinilor-unelte este cu peste 5 procente sub cel planificat. E drept, s-a intensificat munca politico-educativă, grupele sindicale combat cu fermitate abaterile. Ba, mai mult, pentru a evita înscrierea unor măsuri formale în programele speciale supuse dezbaterii și aprobării adunării generale, pentru participarea nemijlocită a unui mai mare număr de specialiști și muncitori la elaborarea acestora, cu intenția, lăudabilă, de a asigura identificarea și evaluarea matematică a cit mai multor rezerve, soluții de creștere a productivității muncii, consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatulu au constituit la începutul anului colective de analiză in toate secțiile. Sumă a programelor întocmite de aceste colective, programul de creștere mai accentuată a productivității muncii, pe anul in curs, este cit se poate de riguros. CeL 343 de măsuri tehnico-organizatorice prevăzute, pot fi materializate. Măsurile din program asigură însă îndeplinirea doar în proporție de 65,7 la sută a sarcinii de creștere a productivității muncii. Directorul tehnic al întreprinderii, ing. Valeriu Diaconescu, motivează, exprimînd punctul de vedere al conducerii unității, că... „...Profilarea și specializarea întreprinderii pentru fabricația in exclusivitate de autovehicule de transport și piese de schimb, în serii mari și mijlocii, a impus ca, la asimilarea fiecărei generații de autovehicule, să se adopte soluții constructive, tehnologice și de organizare la nivelele de organizare de virf din întreprinderile similare din țările dezvoltate , că, în aceste condiții, întreprinderea este dotată cu mașini-unelte agregat și linii tehnologice automate și semiautomate de transfer, atit in sectoarele calde, cit și în cele prelucrătoare, care sunt din proiectare dimensionate să producă cu performanțe de eficiență și productivitate maximale ; că, în concurență cu firme cu vechi tradiții, pe piața externă, întreprinderea nu iși poate permite lansarea și programarea in fabricație a unor serii de autovehicule mari și omogene, pe termene de minimum 3—5 ani, care să justifice investirea unor noi și importante fonduri pentru introducerea pe scară mai largă a unor noi generații de automatizare, inclusiv a robotizării“. Ing. Ion Paisie, șeful serviciului plan din Centrala Industrială de Autovehicule de Transport , este de altă părere : „întreprinderea poate să-și realizeze sarcina de creștere a productivității muncii pe acest an. Mai cu seamă că producția fizică, în autovehicule echivalent, și valoarea producției marfă nu au înregistrat creșteri semnificative față de anul 1980, că s-au dezvoltat o serie de capacități și s-au introdus noi tehnologii, s-au perfecționat multe dintre tehnologiile aplicate. Dacă se vor face eforturi mai mari pentru ridicarea nivelului, tehnic și calitativ al produselor, celelalte greutăți pot fi depășite". Aceasta este și concluzia noastră ! Silviu IONAȘCU ÎNTREPRINDEREA DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV Esențială este ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor MUNCA - pag. 2-a Vineri, 4 octombrie 1985