Munca, aprilie-iunie 1986 (Anul 42, nr. 8852-8864)
1986-04-04 / nr. 8852
RĂSPUNZÂND MOBILIZATOARELOR CHEMĂRI PUTERNICĂ ANGAJARE K REPLIK EXEMPLARĂ Ne aflăm la Schela de producție petrolieră Băicoi, județul Prahova, unitate fruntașă a Trustului de foraj-extracție Boldești. „Țelul muncii noastre nu poate fi altul decit unirea tuturor forțelor creatoare pentru a smulge din adîncuri cu mai mult titei“ — ne spun organizatorii de grupă sindicală Constantin Cioflică, maistru la brigada 2 Mislea, Gheorghe Enăchescu, maistru la formația de intervenții Băicoi, Aurel Pirvulescu, maistru la formația de reparații capitale Țintea și Vasile Horia, maistru la formația de intervenții Cîmpina. Gînduri însoțite de fapte de muncă remarcabile. Au trecut trei luni din acest an. Inginerul Gheorghe Iliescu, directorul întreprinderii, și maistrul Ion Nicoloiu, președintele consiliului oamenilor muncii, apreciază că primul trimestru a constituit un examen trecut cu succes. Colectivul acestei schele, acționând cu maximă eficiență și responsabilitate muncitorească, a livrat, suplimentar, în această perioadă, pentru nevoile economiei naționale, peste 200 tone țiței, 2,5 milioane metri cubi gaze utilizabile și 330 tone gazolină. Tot prin valorificarea superioară a inteligenței tehnice și a experienței înaintate, sarcina de creștere a productivității muncii a fost depășită cu 8,8 la sută, cheltuielile materiale la o mie lei producție-marfă s-au redus cu 11,3 la sută, iar valoarea producției nete înregistrată, peste prevederi, este de 6,4 milioane lei. Aceste rezultate, a completat tehnicianul principal Nicolae Bîrligă, președintele sindicatului, confirmă că la nivelul brigăzilor, atelierelor și grupelor sindicale se depun eforturi susținute pentru introducerea unor procedee moderne, de mare randament care să permită exploatarea sondelor la parametrii maximali. Printre cei care nu au precupețit nici un efort pentru extinderea metodelor eficiente de exploatare și întreținere a sondelor, pentru organizarea mai temeinică a muncii brigăzilor de producție petrolieră, pentru introducerea unui riguros regim de ordine și disciplină în îndeplinirea obligațiilor de serviciu se numără fruntașii în întrecerea socialistă Ion Bocioacă și Mihai Olteanu, operatori de extracție, Gheorghe Vintilă, șef de echipă, Vasile Popescu, mecanic, șoferii Ion Niță, Constantin Finichiu și Liviu Coroiu, lăcătușii Aurel ■ Valorificarea superioară a inteligenței tehnice și a experienței înaintate ■ Extinderea procedeelor avansate de extracție — obiectiv prioritar al brigăzilor și grupelor sindicale ■ Angajamentul asumat în întrecerea socialistă pe 1986 — 500 tone țiței peste plan Bengea, Ion P. Scarlat și Gheorghe Păunescu și alții. In același timp, ei și numeroși alți oameni ai muncii se află in rîndul celor care au înțeles valoarea aplicării și generalizării inițiativelor muncitorești : „Fiecare sondă folosită la potențialul maxim“, „Sonda — locul de acțiune comună a sondorilor și cadrelor tehnico-inginerești“, „Contul de economii al grupei sindicale“ și „Prietenul noului încadrat in muncă“. Aplicarea de către cele 32 de grupe sindicale ale schelei a inițiativelor menționate, s-a soldat, in ultimul an, cu o eficientă economică de 2,5 milioane lei. Petroliștii băicoieni și-au propus ca, în 1986, la suma respectivă să mai adauge un milion de lei. Sub îndrumarea organizației de partid, comitetul sindicatului și consiliul oamenilor muncii urmăresc creșterea productivității muncii la fiecare formație de lucru și ridicarea pe această cale a factorului de recuperare a țițeiului din strat. Astfel, pe baza unui program riguros, stabilit nu numai la nivelul unității, ci și al fiecărei brigăzi, s-a trecut la transpunerea în practică a 177 de măsuri tehnico-geologice pentru acoperirea deficitului natural de producție la sondele vechi. La fiecare din sondele care au fost supuse la acest tratament, producția zilnică a crescut cu 10—12 tone. Prin scurtarea duratei de efectuare a reparațiilor capitale la sondele 100 Aricești, 604 Cîmpina și 8 Sospiru, prin punerea în funcțiune cu trei săptămîni mai devreme a sondelor 505 și 521 Băicoi și extinderea la noi brigăzi a procesului de injecție cu abur, s-a reușit să se aducă la suprafață o cantitate mai mare de țiței. Pînă în prezent, realizările sînt frumoase. După cum arătam, s-a trecut cu succes un examen. Sesiunea rămîne însă deschisă. „Firesc — ne spune președintele sindicatului — succesele ne obligă să tindem spre altele și mai mari, întrucît suntem conștienți de faptul că există încă posibilități pentru depășirea și mai substanțială a indicatorilor de plan“. în acest spirit s-au formulat, in cadrul recentelor adunări de grupe sindicale, propuneri concrete pentru îndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe 1986 , obținerea unei producții suplimentare de țiței de 500 tone, în condițiile reducerii cheltuielilor materiale și energetice cu 3,7 milioane lei. Gheorghe AGIU PRODUCȚIA FIZICĂ 200 TONE TITEI PESTE PLAN Reținusem cifra : intr-un singur schimb, la secția laminor continuu, de la întreprinderea de țevi din Zalău, au fost realizate, peste plan, 126 tone de țevi. Și ceea ce este mai important — întreaga cantitate s-a înscris în cerințele pentru export de astfel de produse. Dincolo de date, asociez : țevi — export. Două noțiuni care în urmă cu numai două cincinale nu se puteau asocia pe aceste locuri. Cînd au învățat oamenii acestor locuri să facă levi ? Și nu de orice fel, ci din cele căutate, cerute la export... — Nu le-a trebuit prea mult — spune Mihai Mărcuț, președintele sindicatului — pentru că, totdeauna au știut să muncească. Cu atît mai mult pun suflet în tot ceea ce fac acum cînd nu mai trebuie să plece să caute de lucru prin alte locuri. Acum, la ei acasă, lingă poalele munților lor de piatră, se grăbesc să intre în marele ritm al muncii industriale a țării. — Și, totuși, 126 tone de țeavă, peste plan, intr-un singur schimb, reprezintă foarte mult, dacă ținem seama că angajamentul, anual, asumat în întrecerea socialistă, de întreaga secție, este de 306 tone ! Ce s-a întîmplat ? — Nu-i nici o întîmplare, mă întrerupe Mărcut. Este o consecință fi- Record... „deocamdată“ rească a tot ceea ce s-a întreprins pentru mai buna organizare a muncii. Ci despre angajament, o să-l majorăm, cum se cuvine. Revenind la organizare — in grupa sindicală a schimbului care a realizat această producție record deocamdată, luminatorul Ioan Birtiș, organizatorul grutăsi sindicale, a stabilit un grafic de atribuții pe om si post, astfel incit fiecare să știe ce are de făcut pe parcursul întregului schimb. Cu alte cuvinte, încărcătura maximă pe om și oră, în condițiile unei pregătiri minuțioase atît a liniei de laminare, cit și a asigurării unei cantități corespunzătoare de materie primă pentru prelucrat, astfel nncit să nu existe nici un ..gol“ de producție. — Mi s-a părut, sau ai zis : „producție record deocamdată“ ? — Asa am zis: „Deocamdată“ ! Comitetul sindicatului și-a propus ca, printr-un schimb de experiență, să generalizeze modul de organizare pus la punct in grupa sindicală a lui Birtis, astfel incit „recordul“ obtinut să devină un nivel obișnuit de producție. Cu atît mai mult cu cit este vorba de produse cerute la export. Este ambiția noastră... Are o frumusețe aparte această ambiție. Mihai COLEȘIU O trăsătură comună in biografia de muncă a celor doi fruntași în întrecerea socialistă din atelierul de marochinărie al Întreprinderii „Dîmbovița“ București : depășirea zilnică a normei cu 7 la sută. Se cuvin două completări : Gheorghița Rădulescu, pregătitoare piese marochinărie : „...dincolo de preocuparea pentru mai buna organizare a muncii in scopul îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan, acord cea mai mare atenție folosirii cit mai judicioase a materiei prime“. Traian Dudiș, croitor, fruntaș în întrecerea socialistă pe cincinal : ....principala mea grijă este să încadrez cit mai exact șabloanele pe suprafața de croit pentru a nu se pierde nici un centimetru de material ce poate fi folosit...“. Foto : Stan STANESCU Conferința județeană a sindicatelor Brașov a stabilit, prin hotărîrea adoptată, ca una din direcțiile prioritare de acțiune ale sindicatelor în mobilizarea colectivelor templară a muncitorești la realizarea eplanului pe acest an și a sarcinilor din Programul suplimentar de producție industrială pe 1986 se constituie stimularea largă a interesului și a eforturilor convergente ale cadrelor tehnico-inginerești, muncitorilor cu înaltă calificare, ale tuturor grupelor sindicale pentru înfăptuirea cu înaltă eficiență a programelor de perfecționare a organizării și modernizării producției. Cum s-a trecut la materializarea acestui obiectiv de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea intensivă a industriei noastre socialiste ? Stau de vorbă, la întreprinderea de autocamioane din Brașov, cu subinginerul Teodor Drăghici, președintele sindicatului, îmi spune că programul de modernizare a producției cuprinde 181 de măsuri tehnice, organizatorice și politicoeducative, din care 52 au termene scadente în prima etapă. El a fost dezbătut și îmbunătățit în recenta adunare generală a oamenilor muncii, în spiritul însuflețitoarelor îndemnuri și orientări, al indicațiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Plenara Consiliului Național al Oamenilor Muncii din decembrie 1985. „Avem astfel la îndemînă, precizează președintele sindicatului, un valoros instrument de lucru ce ne permite să punem în valoare gîndirea înaintată, potențialul de muncă și creație al colectivului nostru, care pune la inimă interesul pentru creșterea continuă a prestigiului autocamionului românesc în țară și peste hotare“. De la inginerul Nicolae Dănilă, șeful atelierului proiectare-dezvoltare, afla că, trecînd la fabricarea noii generații de autocamioane echipate cu motoare de 320—360 CP, constructorii acestora pun accentul pe sporirea gradului de mecanizare, automatizare și robotizare a producției, pe ridicarea nivelului tehnic, calitativ al proceselor tehnologice, în condițiile grijii deosebite pentru creșterea productivității muncii cu peste 10 la sută in acest an și reducerea hotărîtă a consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibil și energie. Dovadă este faptul că automatizarea proceselor complexe, cu un mare volum de muncă, începe, in concepția colectivului uzinei, prin introducerea roboților industriali la liniile tehnologice din sectoarele calde, respectiv turnătorie și forjă. Primul robot a și fost realizat în secția de proiectare mașini-unelte-agregat, de un colectiv condus de inginerul Vasile Enache. Acesta are șase grade de libertate și a fost denumit „Autobrav“. Lui ii urmează o altă premieră tehnică de prestigiu pentru faima uzinei brașovene : celula flexibilă RENT-3. Aceasta este formată din trei strunguri cu comandăprogram și o mașină de găurit, comandate de un robot. Avantajul ? Celula flexibilă permite schimbarea reglajului pentru diferite repere, păstrînd sistemul de automatizare a producției. In curînd, 40 de celule flexibile vor fi montate în mai toate secțiile de fabricație. Deci, constructorii autocamionului românesc accelerează procesul înnoirilor pe spirala noii calități, hotărîți să facă din uzina lor un adevărat laborator al noului în tehnică și tehnologie, o redută a tehnicii de vîrf. Evident, nu în orice condiții, ci cu efecte vizibile nu numai în promovarea fermă a progresului tehnic, dar și în ceea ce privește asigurarea unei înalte eficiențe a muncii. Efortul propriu al sindicatului în acest proces este particularizat și prin obiectivele programului-angajament adoptat de recenta conferință de dare de seamă și alegeri. „Ne-am propus, îmi mărturisea Ștefan Enache, secretarul comitetului sindicatului, ca în paralel cu acțiunile inițiate pentru organizarea științifică a liniilor tehnologice, care vor avea fluxuri de fabricație raționale, optimizate, începînd cu aprovizionarea tehnico-materială și terminînd cu controlul final de calitate al pieselor, să îmbogățim în acest an „Contul de economii al grupei sindicale“ cu 30 181 000 lei. Acestea se vor obține prin reducerea consumurilor normate cu 1 253 000 lei, recuperarea, recondiționarea și refolosirea unor piese, subansamble și S.D.V.-uri în valoare de 16 000 000 lei și colectarea și valorificarea unor materiale refolosibile, in valoare de 17 253 000 lei. Cadrele tehnice implicate în modernizarea producției au, de asemenea, în vedere să adopte soluții care să ducă deopotrivă la progres tehnic, dar și la o îmbunătățire sistematică a condițiilor de muncă. Așa este, de pildă, acțiunea de larg interes inițiată de consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului privind extinderea procedeului de prelucrare a reperelor prin extrudare la rece. Acum se aplică la 46 de repere, dar prin programul de modernizare a producției se va extinde, încă în prima etapă, la 600 de repere. Iată cum, in întîmpinarea celei de-a 65-a aniversări a partidului, in cîmpul fertil al autoconducerii muncitorești se nasc și se finalizează acțiuni de înaltă eficiență economico-socială care au drept Stimuli răspunderea, dăruirea patriotică și revoluționară ce caracterizează constructorii autocamionului românesc. Gheorghe CHIRIAC PRODUCTIVITATEA MUNCII Modernizare prin efort propriu de gîndire și creație MUNCA - pag. a 2-a Joi, 3 aprilie 1986