Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-08-15 / nr. 31

1 LEU EXEMPLARUL Organ POLITIC SĂPTĂMÂNAL­­ REDACTAT DE UN COMITET - EDITOR ŞI GIRANT RESP.: NICOLAE VULCU Anul II, Nr. 31 — Tg.-Mureş,­5 August 1923 ABONAMENTUL PE UN AN 50 L. PE JU­MĂTATE AN 25 LEI. REDACŢIA ŞI ADM. Piaţa REGELE FER­DINAND 38-ETAJ I Să luăm aminte! Departe de noi gândul de-a sămâna ura între neamurile conlocuitoare în acest binecuvântat de Dumnezeu culţ de ţară Românul din fire e indulgent şi iertător. Să vrem şi nu putem fi răzbunători pentru umilirile ce le-am suferit sute de ani sub dominaţia ma­ghiară. De aceia azi, când am ajuns a fi stăpânii pe destinele noastre, mai degrabă ne certăm noi între noi şi trecem cu vederea ura neîmpăcată ce nu o poartă aceia cari în ruptul ca­pului nu se pot împăca cu noua întocmire. Până la un punct înţelegem chiar tânguelile şi supărarea mănun­chiului de naţionalităţi de la noi, cari nemaiputând exploata munca mili­oanelor de români batjocoriţi, sunt avi­zaţi a munci ei spre a se putea men­ţine. Observăm însă cum în timpul din urmă acei cari în primii ani după unire, înspăimântaţi, tăceau chitic, văzând că în ţara românească totul se uită, şi-au recăpătat piuitul şi aroganţa tradiţională. Nu vorbim de mentalitatea predominătoare în familii şi’n socie­tatea ungurească, conform căreia stările de azi n’ar fi pentru ei decât un scurt provizorat, după care va veni iarăşi stăpânirea lor. Liber e fiecine a crede ce-i convie şi dacă credinţa aceasta ii mângie, fie le de bine. Vedem însă cum chiar presa maghiară fără excep­ţie să dedă tot mai mult la manifestări cari nu pot fi trecute cu vederea şi merită a fi relevate. Citiţi ori­care ga­zetă ungurească din Târgu-Mureş şi veţi vedea câtă răutate, cătă perfidie şi câtă ură se desprinde din fie­care rând tipărit faţă de dominaţia ro­mânească şi crede pe drept cuvânt că gazetele acestea nici nu apar în România, ci undeva în vre­un orăşel din pusta Ungariei. Una dintre aceste gazete a mers zilele trecute atât de departe încât ne batjocorea chiar limba, probabil comparând-o cu so­nora limbă ungurească. De altă parte se cunoaşte campania neîntreruptă ce această presă o duce împotriva actualului primar al oraşului, cam­panie izvorâtă iarăşi din resentimente naţionale. E bine să luăm seamă şi atacurile acestea sâ le punem la punct, hoţii sâ prăvălesc până la uşa puşcăriei, tot hatârul fixează şi ză­voreşte uşa că nu cumva sâ-i sca­pe înlăuntru. De la umila primărie a unui sărăcăcios sătuc, trecând prin toate şcolile de toate gradele, prin în­treaga erarhie bisericească şi până la imensele palate ministeriale, ha­târul domneşte nesupărat în toate şi peste toţi, deschide cele mai ză­vorâte uşi în faţa tuturor neispră­viţilor şi se izbeşte în nasul celor naivi cari nădăjduesc sâ răzbată prin muncă şi merit. Şi se mai găsesc imbecili cari să se minuneze că hoţii nu ajung la puşcărie, criminalii se plimbă în automobile şi prostia stăpâneşte ne­supărata în Belgia orientului. Vladimir Nicoară. Obiceiuri pământene. Hatârul. Cuvânt magic in faţa căruia ade­vărul moare, dreptatea fuge, legea îngenunchiază, minciuna învie, nu­lităţile parvin şi... ţara se bucură. Cuvânt, barbar, rămas din timpul stăpânirei turceşti şi împământenit cu drepturi nelimitate, a ajuns să producă o imensă muşama naţională, care se întinde cenuşie şi uniformă acoperind atâtea panamale, atâtea focuri, atâtea crime şi atâtea ne­dreptăţi, că nimeni n-are curajul să-i ridice măcar un colţişor, de­oarece ne-am face de râs în faţa lumei civilizate. Hatârul, cheia de boltă a orga­nizaţiei politice de la noi învinge cele mai grele dificultăţi şi aruncă, — întocmai ca o imensă trambu­lină, — din noroiul imund, pe cea mai înaltă treaptă a erarhiei poli­tice şi sociale, oameni cari nici nu visau sâ ajungă altceva decât târâtori trepăduşi electorali. Şi când, după săvârșirea unor complicate Din isprăvile jandar­milor. Spre­ a atrage atenţia forurilor su­perioare asupra ilegalităţilor ce unii jandarmi le săvârşesc pe sate, publi­cam mai jos două întâmplări caracte­ristice. Un plutonier ce jandarmi dintro co­mună din judeţului nostru află la un ţăran din comuna vecină o maşină de tăiat tutun. Imediat confiscă maşina şi amendează pe ţăran cu 4000 de lei, sumă pe care bietul om — temân­­du se de bătaie — o şi plăteşte jan­darmului, care foloseşte el azi maşi­na de tăiat tutun. Tot in această comună s’a întâmplat şi cazul următor: Ajungând plutonierul în comună şi fiindu i foame, întră la un ţăran şi cere ceva de mâncare. Omul mai avea din iarnă doi câr­­naţi afumaţi; pune unul pe masă plu­tonierului, care mănâncă bine şi se satură. Când să plece întreabă însă pe ţăran că nu cumva mai are din cârnaţ, căci — fiind foarte gustos —­­ ar duce şi nevestii sale. Ţăranul, ce era să facă, îi dă şi ul­timul cârnaţ ce­­ mai avea. După câteva zile, având plutonierul de lucru în comuna cu pricina, merge iar la ţăranul darnic şi-i spune că din pricina cârnaţului, care era stricat, i­ s’a îmbolnăvit nevasta, iar medicul l'a costat 600 de lei, deci îl pedepsește cu 5000 de lei, obligându-l să plătească imediat. Omul, temându-se să nu fie purtat pe la post și bătut, a plătit. Faptele acestea nu mai au nevoie de nici un comentar. Sfaturi pentru săteni, falnică şi cruţare ! Noi românii şi în ziua de azi mai ţinem la zicala că: Cum au trăit mo­şii şi strămoşii noştri, vom trăi şi noi. Şi barem dacă ne-am ţine de zi­cala asta, dar noi aşa nu voim să trăim. Moşii şi strămoşii noştrii se încăl­­ţau cu opinci argăsite, croite şi făcute de ei. Astăzi se poartă păpuci şi cisme. Să îmbrăcaui atât bărbaţii cât şi femeile cu haine ţesute de casă din lână şi cânepă. Astăzi cu postavuri, barşoane şi alte pestriţituri cumpărate scump din târg. Şi dacă ar fi trainice, dar purtate puţin timp, le vedem sparte în coate. In genunchi şi în fund, iar cele femeieşti spălate odată ! Şi pierd faţa şi apoi în ladă cu ele, că nu le mai poate purta. Dacă se întâmplă, de cutare om In stare mai bună din sat, care voieşte ca fata lui să fie mai aleasă în îm­brăcăminte dintre celelalte, o îmbracă cu mai mari podoabe, îndată ce le-a luat pe ea şi e văzută de celelalte fete, astea stau grapă pe lângă mama lor, să le cumpere şi lor la feliu, iar mama la rândul ei Ii toacă tot In­­tr’una bărbatului, ca să facă ce va face şi să-i cumpere şi la fata lor haină ca a cutăruia, că doar nu-şi va lăsa fata mai prejos de cât altele. Puiul mamei cum să fie de râs la altele. Şi Ii tot toacă până când bărbatul sătul de atâta meliţat, vrând nevrând­­şi prinde vaca de corn şi haid la târg sâ cumpere la fată haine. Apoi femeile sunt ca oile: dacă sare una, sar toate şi în scurt timp mai toate fetele au îmbrăcăminte la feliu. Şi ce se întâmplă? Le aruncă In fundul lăzii, că doară nu vor purta hai­ne de care are şi sărăntoaca cutăruia. Şi acum ce ai făcut omule? Ţi-ai vân­dut vaca din jug, ţi-ai pus plugul în pod şi preţul ei lai dat hrană mo­liilor de pe fundul lăzii-Ei, dar vine toamna. Să apropie iarna. Le trebuie cisme, haine de pos­tav, călcat de barşon şi năframă de iarnă- Ce te faci omule? . . . Mai zi­ceţi şi dvoastră, că mie mi e groază să mai zic... La tot cazul atâta pot să vă spun că mergem ca racul Ne sărăcim şi ne umplem de datorii. Apoi strigăm în gura mare că­­ trăim vremuri grele, cu o viaţă nemai­pomenit de scumpă. Da! E scumpă viaţa pentru aceia cari merg orbeşte spre povâr­niş cu fundun­a, cu mândreţa şi cu fala. Dar dacă ne-am întoarce puţin la moşii şi strămoşii noştrii şi am pregăti îmbrăcămintea noastră din ma­terie ţesută de casă Şi numai ce e neapărat de lipsă am cumpăra din prăvălie, ne-am trezi că suntem îmbră­caţi curat româneşte cu îmbrăcăminte trainică de casă­ Şi ar fi un lucru mai cuminte, mai cinstit, mai frumos şi mai vrednic de un român în portul său. Vor zice multe femei că cine are vreme să ţese şi să coase atâta, că doară avem şi lucrul câmpului ! Le răspund cu strămoaşele, cam­ 4 zile lucrau la domnii pe seama curţi din noapte în noapte şi numai 2 zile lucrau pe seama lor şi totuşi aveau vreme să coasă ciupaguri, pomnişori la că­maşă, funduri de perini şi alte multe cusături la crătinţă şi altele. Cum? Aşa că până popasau bărbaţii de amiazi, ele coseau, seara la opai­­ţiu coseau, dimineaţa des de dimi­neaţă coseau Apoi lucrul de căpete­nie este că, dacă lucrau o îmbrăcă­minte de Duminecă şi una de toate zilele, atât la bărbaţi, cât şi la femei, apoi li­e era pe 5 — 6 ani. Astăzi? Cu îmbrăcămintea ce o avem, natural că dacă şi-a trăit traiul o aruncăm în ladă sau la anul e ruptă ori spartă Astăzi ! Azi şi feţe de ma°ă Şi co­­poperitoare-lepedea de pat vezi la unii cumpărate din prăvălii. Noroc că nu să vând In prăvălii şi feţe de pe­rine gata, că am scăpa de lucru, dar aşa vrând nevrând trebuie să se pre­gătească la casă. Datorinţa noastră ca capi de familie este ca să convingem şi să înbărbătăm familia la muncă şi prin ea la cruţare în privinţa îmbrăcămintei noastre, care prima dată ne-ar scuti de atâta risipă de bani şi a doua ar fi spre fata şi mândria neamului din care facem parte. Teofil Moldovan înv. ŞTIRI. — In atenţiunea publicului românesc. Dna Văd. Rosa Pre­­cup şi-a deschis prăvălie de tutungerie în Piaţa Regele Fer­dinand Nr. 16. — E o datorie elementară a fiecărui român să-şi cumpăre tutunul şi ţiga­retele necesare din tutungeria aceasta românească. — Decoraţie. Aflăm în Monitorul Oficial No. 82 din 15 iulie că d. in­giner Victor Wolff şeful secţiei de întreţinere I­. de la C. F. R. din loc a fost decorat din prilejul încoronării cu ordul de cavaler cu insigniile Co­roana României. — Ştiri şcolare. La 1 Sept. se va deschide şcoala normală de boeţi din Târgu-Mureş, prevăzută cu 6 clase, după modelul şcolilor din vechiul re­gat. Pentru fiecare clasă sunt câte 50 locuri din cari 35 bursa şi 15 salve. Se primesc elevi de liceu, cum şi elevi normalişti prin transferare. In­­scrierele au început dela 15 Iulie. Do­ritorii vor adresa cererile lor însoţite de următoarele acte: 1. Extrasul de Naştere. 2 Certif. de vaccină. 3. Certif de absol­virea cursului primar. 4. Certif. de naţi­onali­ate. 5. Certif. de imp. pe avere. 6 Certif. de numărul copiilor. Pentru orice informaţiuni, a se adresa dlui Dr. N. Creţu, directorul Şcolii Nor­male, Tg.-Mureş — Invitare. Senatul şcolar al şcolii gr. cat. române împreună cu socie­tatea tinerimei române din Reghin şi jur vă invită cu toată dragostea la petrecerea de vară ce se va aranja în ziua de 10 August 1923 în pavilio­nul promenadei din Reghin. — înce­putul la orele 8 la seara. Preţul bile­telor de întrare sunt de persoană 20 lei şi de familie 50 lei. Suprasolviri se primesc cu mulţămită. Damele sunt rugate a se prezenta In costume na­ţionale In cursul dansului: bătaie cu flori, serpentine şi confetii. — Bile­tele să vând numai la cassă — Toţi aceia cari eventual nu ar fi primit In­vitări speciale, să se considere Invitaţi prin aceasta — Comitetul aranjator. — Congresul Camerelor de Co­merţ ?i industrie din Ardeal şi Ba­nat în ziua de 5 August a. c. la ora 4 p. m. va avea loc In sala mare a Camerei de comerţ din Cluj (Calea Victoriei 51.) marele congres de pro­testare al Cernerilor de Comerţ şi Industrie din Ardeal şi Banat precum şi a reprezentanţilor de interes din le­gătură, cu care ocaziune se vor pune la ordinea zilei: 1. Demersul faţă cu nouă lege a speculei. 2 Demersul faţă cu nouile impuneri actuale prea exa­gerate. 3. Demersul în contra aplicării legei asupra maximalului taxelor şi contribuţiunilor comunale. 4. Demersul în contra legei asupra lichidărei bu­nurilor etc. străine. x Formulare de procură pentru advocaţi, contracte de vindere şi cum­părare, contracte de închiriere,­ ob­ligaţie pt. împrumut etc. se află de vânzare la Librăria Ardealul Târgu- Mureş. * Dr. Heinrich Goldglanz specialist In boalele de nas, gât şi urechi şi a în­ceput consultaţiile In Piaţa Calvin No. 6. — A apărut No. 6—7 din revista „Stu­­păritul* redactată de d. apicultor loan Lupan. Revista apare dealtfel lunar, cuprinzând in­strucţiuni folositoare pentru toţi acei cari se ocupă cu apicultura. Redacţia şi Administraţia: Alba-Iulia cetate. Cea mai bună cremă pentru faţă şi mâini este Unde găseşti casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, — — crema Gold. Se găseşte tn depozitul —­ — parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de nDOrîHFDIFl ppi/ F» Hr P fotografiat, etc, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit. b L^^^Cr|^^^^Pentru^uncJionarilO®/o reducere!­29—100 Telefon nr 380.

Next