Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)
1923-08-15 / nr. 31
1 LEU EXEMPLARUL Organ POLITIC SĂPTĂMÂNAL REDACTAT DE UN COMITET - EDITOR ŞI GIRANT RESP.: NICOLAE VULCU Anul II, Nr. 31 — Tg.-Mureş,5 August 1923 ABONAMENTUL PE UN AN 50 L. PE JUMĂTATE AN 25 LEI. REDACŢIA ŞI ADM. Piaţa REGELE FERDINAND 38-ETAJ I Să luăm aminte! Departe de noi gândul de-a sămâna ura între neamurile conlocuitoare în acest binecuvântat de Dumnezeu culţ de ţară Românul din fire e indulgent şi iertător. Să vrem şi nu putem fi răzbunători pentru umilirile ce le-am suferit sute de ani sub dominaţia maghiară. De aceia azi, când am ajuns a fi stăpânii pe destinele noastre, mai degrabă ne certăm noi între noi şi trecem cu vederea ura neîmpăcată ce nu o poartă aceia cari în ruptul capului nu se pot împăca cu noua întocmire. Până la un punct înţelegem chiar tânguelile şi supărarea mănunchiului de naţionalităţi de la noi, cari nemaiputând exploata munca milioanelor de români batjocoriţi, sunt avizaţi a munci ei spre a se putea menţine. Observăm însă cum în timpul din urmă acei cari în primii ani după unire, înspăimântaţi, tăceau chitic, văzând că în ţara românească totul se uită, şi-au recăpătat piuitul şi aroganţa tradiţională. Nu vorbim de mentalitatea predominătoare în familii şi’n societatea ungurească, conform căreia stările de azi n’ar fi pentru ei decât un scurt provizorat, după care va veni iarăşi stăpânirea lor. Liber e fiecine a crede ce-i convie şi dacă credinţa aceasta ii mângie, fie le de bine. Vedem însă cum chiar presa maghiară fără excepţie să dedă tot mai mult la manifestări cari nu pot fi trecute cu vederea şi merită a fi relevate. Citiţi oricare gazetă ungurească din Târgu-Mureş şi veţi vedea câtă răutate, cătă perfidie şi câtă ură se desprinde din fiecare rând tipărit faţă de dominaţia românească şi crede pe drept cuvânt că gazetele acestea nici nu apar în România, ci undeva în vreun orăşel din pusta Ungariei. Una dintre aceste gazete a mers zilele trecute atât de departe încât ne batjocorea chiar limba, probabil comparând-o cu sonora limbă ungurească. De altă parte se cunoaşte campania neîntreruptă ce această presă o duce împotriva actualului primar al oraşului, campanie izvorâtă iarăşi din resentimente naţionale. E bine să luăm seamă şi atacurile acestea sâ le punem la punct, hoţii sâ prăvălesc până la uşa puşcăriei, tot hatârul fixează şi zăvoreşte uşa că nu cumva sâ-i scape înlăuntru. De la umila primărie a unui sărăcăcios sătuc, trecând prin toate şcolile de toate gradele, prin întreaga erarhie bisericească şi până la imensele palate ministeriale, hatârul domneşte nesupărat în toate şi peste toţi, deschide cele mai zăvorâte uşi în faţa tuturor neisprăviţilor şi se izbeşte în nasul celor naivi cari nădăjduesc sâ răzbată prin muncă şi merit. Şi se mai găsesc imbecili cari să se minuneze că hoţii nu ajung la puşcărie, criminalii se plimbă în automobile şi prostia stăpâneşte nesupărata în Belgia orientului. Vladimir Nicoară. Obiceiuri pământene. Hatârul. Cuvânt magic in faţa căruia adevărul moare, dreptatea fuge, legea îngenunchiază, minciuna învie, nulităţile parvin şi... ţara se bucură. Cuvânt, barbar, rămas din timpul stăpânirei turceşti şi împământenit cu drepturi nelimitate, a ajuns să producă o imensă muşama naţională, care se întinde cenuşie şi uniformă acoperind atâtea panamale, atâtea focuri, atâtea crime şi atâtea nedreptăţi, că nimeni n-are curajul să-i ridice măcar un colţişor, deoarece ne-am face de râs în faţa lumei civilizate. Hatârul, cheia de boltă a organizaţiei politice de la noi învinge cele mai grele dificultăţi şi aruncă, — întocmai ca o imensă trambulină, — din noroiul imund, pe cea mai înaltă treaptă a erarhiei politice şi sociale, oameni cari nici nu visau sâ ajungă altceva decât târâtori trepăduşi electorali. Şi când, după săvârșirea unor complicate Din isprăvile jandarmilor. Spre a atrage atenţia forurilor superioare asupra ilegalităţilor ce unii jandarmi le săvârşesc pe sate, publicam mai jos două întâmplări caracteristice. Un plutonier ce jandarmi dintro comună din judeţului nostru află la un ţăran din comuna vecină o maşină de tăiat tutun. Imediat confiscă maşina şi amendează pe ţăran cu 4000 de lei, sumă pe care bietul om — temându se de bătaie — o şi plăteşte jandarmului, care foloseşte el azi maşina de tăiat tutun. Tot in această comună s’a întâmplat şi cazul următor: Ajungând plutonierul în comună şi fiindu i foame, întră la un ţăran şi cere ceva de mâncare. Omul mai avea din iarnă doi cârnaţi afumaţi; pune unul pe masă plutonierului, care mănâncă bine şi se satură. Când să plece întreabă însă pe ţăran că nu cumva mai are din cârnaţ, căci — fiind foarte gustos — ar duce şi nevestii sale. Ţăranul, ce era să facă, îi dă şi ultimul cârnaţ ce mai avea. După câteva zile, având plutonierul de lucru în comuna cu pricina, merge iar la ţăranul darnic şi-i spune că din pricina cârnaţului, care era stricat, i s’a îmbolnăvit nevasta, iar medicul l'a costat 600 de lei, deci îl pedepsește cu 5000 de lei, obligându-l să plătească imediat. Omul, temându-se să nu fie purtat pe la post și bătut, a plătit. Faptele acestea nu mai au nevoie de nici un comentar. Sfaturi pentru săteni, falnică şi cruţare ! Noi românii şi în ziua de azi mai ţinem la zicala că: Cum au trăit moşii şi strămoşii noştri, vom trăi şi noi. Şi barem dacă ne-am ţine de zicala asta, dar noi aşa nu voim să trăim. Moşii şi strămoşii noştrii se încălţau cu opinci argăsite, croite şi făcute de ei. Astăzi se poartă păpuci şi cisme. Să îmbrăcaui atât bărbaţii cât şi femeile cu haine ţesute de casă din lână şi cânepă. Astăzi cu postavuri, barşoane şi alte pestriţituri cumpărate scump din târg. Şi dacă ar fi trainice, dar purtate puţin timp, le vedem sparte în coate. In genunchi şi în fund, iar cele femeieşti spălate odată ! Şi pierd faţa şi apoi în ladă cu ele, că nu le mai poate purta. Dacă se întâmplă, de cutare om In stare mai bună din sat, care voieşte ca fata lui să fie mai aleasă în îmbrăcăminte dintre celelalte, o îmbracă cu mai mari podoabe, îndată ce le-a luat pe ea şi e văzută de celelalte fete, astea stau grapă pe lângă mama lor, să le cumpere şi lor la feliu, iar mama la rândul ei Ii toacă tot Intr’una bărbatului, ca să facă ce va face şi să-i cumpere şi la fata lor haină ca a cutăruia, că doar nu-şi va lăsa fata mai prejos de cât altele. Puiul mamei cum să fie de râs la altele. Şi Ii tot toacă până când bărbatul sătul de atâta meliţat, vrând nevrândşi prinde vaca de corn şi haid la târg sâ cumpere la fată haine. Apoi femeile sunt ca oile: dacă sare una, sar toate şi în scurt timp mai toate fetele au îmbrăcăminte la feliu. Şi ce se întâmplă? Le aruncă In fundul lăzii, că doară nu vor purta haine de care are şi sărăntoaca cutăruia. Şi acum ce ai făcut omule? Ţi-ai vândut vaca din jug, ţi-ai pus plugul în pod şi preţul ei lai dat hrană moliilor de pe fundul lăzii-Ei, dar vine toamna. Să apropie iarna. Le trebuie cisme, haine de postav, călcat de barşon şi năframă de iarnă- Ce te faci omule? . . . Mai ziceţi şi dvoastră, că mie mi e groază să mai zic... La tot cazul atâta pot să vă spun că mergem ca racul Ne sărăcim şi ne umplem de datorii. Apoi strigăm în gura mare că trăim vremuri grele, cu o viaţă nemaipomenit de scumpă. Da! E scumpă viaţa pentru aceia cari merg orbeşte spre povârniş cu funduna, cu mândreţa şi cu fala. Dar dacă ne-am întoarce puţin la moşii şi strămoşii noştrii şi am pregăti îmbrăcămintea noastră din materie ţesută de casă Şi numai ce e neapărat de lipsă am cumpăra din prăvălie, ne-am trezi că suntem îmbrăcaţi curat româneşte cu îmbrăcăminte trainică de casă Şi ar fi un lucru mai cuminte, mai cinstit, mai frumos şi mai vrednic de un român în portul său. Vor zice multe femei că cine are vreme să ţese şi să coase atâta, că doară avem şi lucrul câmpului ! Le răspund cu strămoaşele, cam 4 zile lucrau la domnii pe seama curţi din noapte în noapte şi numai 2 zile lucrau pe seama lor şi totuşi aveau vreme să coasă ciupaguri, pomnişori la cămaşă, funduri de perini şi alte multe cusături la crătinţă şi altele. Cum? Aşa că până popasau bărbaţii de amiazi, ele coseau, seara la opaiţiu coseau, dimineaţa des de dimineaţă coseau Apoi lucrul de căpetenie este că, dacă lucrau o îmbrăcăminte de Duminecă şi una de toate zilele, atât la bărbaţi, cât şi la femei, apoi lie era pe 5 — 6 ani. Astăzi? Cu îmbrăcămintea ce o avem, natural că dacă şi-a trăit traiul o aruncăm în ladă sau la anul e ruptă ori spartă Astăzi ! Azi şi feţe de ma°ă Şi copoperitoare-lepedea de pat vezi la unii cumpărate din prăvălii. Noroc că nu să vând In prăvălii şi feţe de perine gata, că am scăpa de lucru, dar aşa vrând nevrând trebuie să se pregătească la casă. Datorinţa noastră ca capi de familie este ca să convingem şi să înbărbătăm familia la muncă şi prin ea la cruţare în privinţa îmbrăcămintei noastre, care prima dată ne-ar scuti de atâta risipă de bani şi a doua ar fi spre fata şi mândria neamului din care facem parte. Teofil Moldovan înv. ŞTIRI. — In atenţiunea publicului românesc. Dna Văd. Rosa Precup şi-a deschis prăvălie de tutungerie în Piaţa Regele Ferdinand Nr. 16. — E o datorie elementară a fiecărui român să-şi cumpăre tutunul şi ţigaretele necesare din tutungeria aceasta românească. — Decoraţie. Aflăm în Monitorul Oficial No. 82 din 15 iulie că d. inginer Victor Wolff şeful secţiei de întreţinere I. de la C. F. R. din loc a fost decorat din prilejul încoronării cu ordul de cavaler cu insigniile Coroana României. — Ştiri şcolare. La 1 Sept. se va deschide şcoala normală de boeţi din Târgu-Mureş, prevăzută cu 6 clase, după modelul şcolilor din vechiul regat. Pentru fiecare clasă sunt câte 50 locuri din cari 35 bursa şi 15 salve. Se primesc elevi de liceu, cum şi elevi normalişti prin transferare. Inscrierele au început dela 15 Iulie. Doritorii vor adresa cererile lor însoţite de următoarele acte: 1. Extrasul de Naştere. 2 Certif. de vaccină. 3. Certif de absolvirea cursului primar. 4. Certif. de naţionaliate. 5. Certif. de imp. pe avere. 6 Certif. de numărul copiilor. Pentru orice informaţiuni, a se adresa dlui Dr. N. Creţu, directorul Şcolii Normale, Tg.-Mureş — Invitare. Senatul şcolar al şcolii gr. cat. române împreună cu societatea tinerimei române din Reghin şi jur vă invită cu toată dragostea la petrecerea de vară ce se va aranja în ziua de 10 August 1923 în pavilionul promenadei din Reghin. — începutul la orele 8 la seara. Preţul biletelor de întrare sunt de persoană 20 lei şi de familie 50 lei. Suprasolviri se primesc cu mulţămită. Damele sunt rugate a se prezenta In costume naţionale In cursul dansului: bătaie cu flori, serpentine şi confetii. — Biletele să vând numai la cassă — Toţi aceia cari eventual nu ar fi primit Invitări speciale, să se considere Invitaţi prin aceasta — Comitetul aranjator. — Congresul Camerelor de Comerţ ?i industrie din Ardeal şi Banat în ziua de 5 August a. c. la ora 4 p. m. va avea loc In sala mare a Camerei de comerţ din Cluj (Calea Victoriei 51.) marele congres de protestare al Cernerilor de Comerţ şi Industrie din Ardeal şi Banat precum şi a reprezentanţilor de interes din legătură, cu care ocaziune se vor pune la ordinea zilei: 1. Demersul faţă cu nouă lege a speculei. 2 Demersul faţă cu nouile impuneri actuale prea exagerate. 3. Demersul în contra aplicării legei asupra maximalului taxelor şi contribuţiunilor comunale. 4. Demersul în contra legei asupra lichidărei bunurilor etc. străine. x Formulare de procură pentru advocaţi, contracte de vindere şi cumpărare, contracte de închiriere, obligaţie pt. împrumut etc. se află de vânzare la Librăria Ardealul Târgu- Mureş. * Dr. Heinrich Goldglanz specialist In boalele de nas, gât şi urechi şi a început consultaţiile In Piaţa Calvin No. 6. — A apărut No. 6—7 din revista „Stupăritul* redactată de d. apicultor loan Lupan. Revista apare dealtfel lunar, cuprinzând instrucţiuni folositoare pentru toţi acei cari se ocupă cu apicultura. Redacţia şi Administraţia: Alba-Iulia cetate. Cea mai bună cremă pentru faţă şi mâini este Unde găseşti casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, — — crema Gold. Se găseşte tn depozitul — — parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de nDOrîHFDIFl ppi/ F» Hr P fotografiat, etc, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit. b L^^^Cr|^^^^Pentru^uncJionarilO®/o reducere!29—100 Telefon nr 380.