Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)
1923-11-25 / nr. 45
2 LEI EXEMPLARUL Redacţia şi Administraţia: Târgu-Mureş, Piaţa Regele Ferdinand No. 38 etaj I, finul II. Nr. — Târgu-Cureş, 25 Noembre 1923 ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL REDACTAT DE UN COMITET. Editor şi girant responsabil: NICOLAE VULCU. Abonamentul: Pe un an.....................80 Lei Pe jum. an .... 40 , Pe un sfert de an . . 25 „ Succesiunea la guvern este mai discutată astăzi ca ori şi când. Dl Ionel Brătianu, zis şi Dumnezeul României,se bucură — zice-se — de atâta trecere în ţara românească, încât prerogativele regale pe lângă cele ale sale sunt disparente. In virtutea drepturilor asigurate prin Constituţie, până acum cel puţin, regele desemna guvernele. Schimbându-se toate în lume, şi mai cu seamă în Ţara Românească, s’a schimbat şi acest obicei, astfel că se pare, că Dl Brătianu şi-a însuşit el acest drept. Numai bazat pe aceasta ar putea da asigurări în toate părţile, că după Dsa va urma la guvern Averescu. Numele Regelui e târît iarăşi în noroiul luptelor din culise şi persoana Suveranului este retuşată şi apare ştearsă de tot pe lângă cea a lui Brătianu, întrucât se asigură, că atâta vreme cât acesta nu se va retrage din politică, regele nu va trece niciodată peste cuvântul lui. Cine ştie? — Se prea poate. în orice caz, sfârşitul se apropie. După zvonuri din surse competente acest teribil domn Brătianu ar mai fi obţinut o prelungire pentru a putea trece prin parlament 2—3 proecte de legi mai importante, dar că aceasta nu va depăşi termenul de 1—15 ianuarie 1924. In ce privește succesiunea, vom vedea cine e mai tare: regele ori Măria-Sa Brătianu. În legătură cu desvelirea monumentului Soldatului român, în ziua de 2 Decemvrie a. c. va avea loc cu toată ceremonia cuvenită desvelirea monumentului „Soldatului român“. în vederea acestui important eveniment s’a sta- bilit programul serbărei și s’au ales oratorii, cari reprezentând diferitele categorii de români, vor da expresie sentimentelor de admiraţie faţă de aceia, care cu suprema jertfă a pecetluit realizarea visului de veacuri. Spre marea noastră surprindere aflăm că printre oratori a fost destinat aşa numitul profesor Sulică, în calitate de reprezentant al intelectualilor din acest oraş. Aşa s-a stabilit în urma dorinţei exprese a Sf. Sale Protopopul Şt. Russu, atotputernicul şi a toate dregătorul în acest oraş. Protestăm cu toată energia împotriva acestui atac la conştiinţa naţională. Protestăm cu înverşunare, ca individul care, acum câţiva ani în Gazeta Transilvania, terfelea în chip neruşinat pe Soldatul român, să vină astăzi în numele intelectualilor şi să ridice osanale aceluiaşi soldat român, care atunci „în chip banditesc a încălcat hotarele patriei noastre milenare“. Atragem atenţiunea autorităţilor asupra acestui fapt, şi le pretindem să ia măsurile cuvenite, ca nu cumva apariţia la tribună a acestui celebru Sulică să determine vreo manifestaţie din partea tineretului român, care ar putea să tulbure aerul acestei serbări, ce trebue să rămână așa de curat cum n’a fost niciodată sufletul celui vândut dușmanilor. Pavel Brătăşanu. Figura sveltă şi plină de viaţă a acestui simpatic bătrân ne răsare în minte ori de câteori auzim sau citim numele lui. Cu ochi vioi şi scrutători, cu un neastâmpăr nepotolit pentru binele mulţimii aleargă dintr’un loc într’altul şi din bogăţiile pământeşti ce i le-a hărăzit Dumnezeu împarte mereu celor nevoiaşi, iar din afunzimea sufletului său izvoresc ca din cel mai curat izvor de munte: sfaturi şi îndemnuri, încurajări şi sprijin pentru cei slabi şi pentru cei lipsiţi. Aşa-1 cunoaştem noi cei de aici de vreo patru ani din faptele cari le-a făcut, aşa-l cunoaştem din purtarea vrednică şi plină de jertfe ce-a adus-o cauzei româneşti în timpul cât a stat la Paris şi aşa îl cunosc şi cei din Caracal. Numele lui e rostit cu veneraţie nu numai în judeţul care-i cunoaşte de decenii sufletul veşnic tineresc, ci şi la noi pe Mureş, unde văile în Dumineci şi sărbători duc departe ecoul dangătului mângăios al clopotelor ce El ni le-a readus în bisericii şi unde nu este comună ai cărei bătrâni şi tineri să nu se adape în clipele lor de repaus din cărţile înţelepte şi poveţele scrise ale cărturarilor pe cari el a avut grija să ni le procure şi el a jertfit mai mult pentru ele. De aceea succesul strălucit al adunării de la Caracal, noi îl vedem ca o aureolă a activităţii desinteresate, plină de jertfe şi adusă cu atâta suflet de P- Brătăşanu. In ea vedem triumful ideilor partidului nostru care a ştiut să se însoţească cu atari boieri, de a căror cuvânt ascultă un judeţ întreg şi la glasul căruia aleargă miile de ţărani. In ea vedem sufletu ţăranului, acelaşi acolo ca şi la noi, care ştie să deosibească bine pe adevăraţii ei conducători. Terenul în acel judeţ, e bine pregătit şi numele lui Brătăşanu e o garanţă atâta timp cât nil va ţine Dumnezeu, iar urmaşi vrednici credem că va avea! Regretăm mult că nu putem da iubiţilor noştri cetitori în întregime şi discursul d-lui Brătăşanu, spre a se putea încălzi ca şi cei ce au avut plăcerea să-l asculte. Facem loc însă cu plăcere descrierii pe larg a acestei adunări. ten-dl* cărți literare^i^^apefăr^e ; Librăria fiidealul Tg.-iUfeS Tratativele cu statele vecine Cu Ungurii Privitor la tratativele cu ungurii, guvernul s’a închis intr’un mutism absurd, căruia i se atribue, în cercurile diplomatice, nu numai semnificaţia de prudenţă diplomatică, dar şi o altă semnificaţie mult mai gravă. Astfel se afirmă că sunt multe chestiuni asupra cărora nu se poate ajunge la nici un rezultat, deoarece nu s’a eludat mai întâiu chestiunea politică dintre noi şi unguri. Se păstrează discreţie asupra tratativelor, tocmai fiindcă guvernul ar fi pus într’o situaţie dificilă dacă s’ar anunţa discuţii asupra anumitor chestiuni, foarte greu de rezolvit. Cu Bulgarii dri seara a sosit de la Sofia d. Mincoff, secretar generala la ministrul de externe bulgar, care va avea azi o intrevedere cu d. Duca şi cu delegaţia mixtă care se află la Bucureşti, pentru a stabili data conferinţelor românobulgare. Este vorba de scoaterea de sub sechestru a averilor supuşilor bulgari şi de alte chestiuni de mai mică importanţă. Delegaţiile au fost de asemenea stăruitor rugate să nu facă indiscreţiuni până la sfârşitul discuţiunilor. In ceea ce priveşte scoaterea de sub sechestru a averilor supuşilor inamici, se întâmplă un fenomen care dovedeşte că noua Constituţie a complicat relaţiunile României cu vecinii săi.