Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-11-25 / nr. 45

2 LEI EXEMPLARUL Redacţia şi Administraţia: Târgu-Mureş, Piaţa Regele Ferdinand No. 38 etaj I, finul II. Nr. — Târgu-C­ureş, 25 Noem­bre 1923 ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL REDACTAT DE UN COMITET. Editor şi girant responsabil: NICOLAE VULCU. Abonamentul: Pe un an.....................80 Lei Pe jum. an .... 40 , Pe un sfert de an . . 25 „ Succesiunea la guvern este mai discutată astăzi ca ori şi când. Dl Ionel Brătianu, zis şi Dumnezeul Ro­mâniei,­­se bucură — zice-se — de atâta trecere în ţara româ­nească, încât prerogativele re­gale pe lângă cele ale sale sunt disparente. In virtutea drepturilor asigurate prin Con­stituţie, până acum cel puţin, re­gele desemna guvernele. Schim­­bându-se toate în lume, şi mai cu seamă în Ţara Românească, s’a schimbat şi acest obicei, astfel că se pare, că Dl Bră­tianu şi-a însuşit el acest drept. Numai bazat pe aceasta ar putea da asigurări în toate păr­ţile, că după Dsa va urma la guvern Averescu. Numele Regelui e târît iarăşi în noroiul luptelor din culise şi persoana Suveranului este re­tuşată şi apare ştearsă de tot pe lângă cea a lui Brătianu, întrucât se asigură, că atâta vreme cât acesta nu se va re­trage din politică, regele nu va trece niciodată peste cuvântul lui. Cine ştie? — Se prea poate. în orice caz, sfârşitul se a­­propie. După zvonuri din surse competente acest teribil domn Brătianu ar mai fi obţinut o prelungire pentru a putea trece prin parlament 2—3 proecte de legi mai importante, dar că a­­ceasta nu va depăşi termenul de 1—15 ianuarie 1924. In ce privește succesiunea, vom vedea cine e mai tare: regele ori Măria-Sa Brătianu. În legătură cu desvelirea monumen­tului Soldatului român, în ziua de 2 Decemvrie a. c. va avea loc cu toată ceremonia cuvenită desveli­rea monumentului „Soldatului român“. în vederea acestui important eveniment s’a sta-­ bilit programul serbărei și s’au ales oratorii, cari re­prezentând diferitele catego­rii de români, vor da expre­sie sentimentelor de admi­raţie faţă de aceia, care cu suprema­­ jertfă a pecetluit realizarea visului de veacuri. Spre marea noastră sur­prindere aflăm că printre o­­ratori a fost destinat aşa numitul profesor Sulică, în calitate de reprezentant al intelectualilor din acest oraş. Aşa s-a stabilit în urma do­rinţei exprese a Sf. Sale Protopopul Şt. Russu, atot­puternicul şi a toate dregă­torul în acest oraş. Protestăm cu toată energia împotriva acestui atac la con­ştiinţa naţională. Protestăm cu înverşunare, ca individul care, acum câţiva ani în Ga­zeta Transilvania, terfelea în chip neruşinat pe Soldatul român, să vină astăzi în nu­­mele intelectualilor şi să ridice osanale aceluiaşi soldat român, care atunci „în chip banditesc a încălcat ho­tarele patriei noastre mile­nare“. Atragem atenţiunea autori­tăţilor asupra acestui fapt, şi le pretindem să ia măsurile cuvenite, ca nu cumva apa­riţia la tribună a acestui ce­lebru Sulică să determine vreo manifestaţie din partea tineretului român, care ar putea să tulbure aerul aces­tei serbări, ce trebue să ră­mână așa de curat cum n’a fost nici­odată sufletul celui vândut dușmanilor. Pavel Brătăşanu. Figura sveltă şi plină de vi­aţă a acestui simpatic bătrân ne răsare în minte ori de câte­­ori auzim sau citim numele lui. Cu ochi vioi şi scrutători, cu un neastâmpăr nepotolit pentru binele mulţimii aleargă dintr’un loc într’altul şi din bogăţiile pământeşti ce i le-a hărăzit Dumnezeu împarte me­reu celor nevoiaşi, iar din a­­funzimea sufletului său izvo­­resc ca din cel mai curat izvor de munte: sfaturi şi îndemnuri, încurajări şi sprijin pentru cei slabi şi pentru cei lipsiţi. Aşa-1 cunoaştem noi cei de aici de vreo patru ani din faptele cari le-a făcut, aşa-l cunoaştem din purtarea vrednică şi plină de jertfe ce-a adus-o cauzei româ­neşti în timpul cât a stat la Paris şi aşa îl cunosc şi cei din Caracal. Numele lui e ros­tit cu veneraţie nu numai în judeţul care-i cunoaşte de de­cenii sufletul veşnic tineresc, ci şi la noi pe Mureş, unde văile în Dumineci şi sărbători duc departe ecoul dangătului mângăios al clopotelor ce El ni le-a readus în bisericii şi unde nu este comună ai cărei bătrâni şi tineri să nu se adape în clipele lor de repaus din cărţile înţelepte şi poveţele scrise ale cărturarilor pe cari el a avut grija să ni le procure şi el a jertfit mai mult pentru ele. De aceea succesul strălucit al adunării de la Caracal, noi îl vedem ca o aureolă a acti­vităţii desinteresate, plină de jertfe şi adusă cu atâta suflet de P- Brătăşanu. In ea vedem triumful ideilor partidului nostru care a ştiut să se însoţească cu atari boieri, de a căror cu­vânt ascultă un judeţ întreg şi la glasul căruia aleargă miile de ţărani. In ea vedem sufletu ţăranului, acelaş­­i acolo ca şi la noi, care ştie să deosi­­bească bine pe adevăraţii ei conducători. Terenul în acel judeţ, e bine pregătit şi numele lui Brătăşanu e o garanţă atâta timp cât nil va ţine Dumne­zeu, iar urmaşi vrednici cre­dem că va avea! Regretăm mult că nu putem da iubiţilor noştri cetitori în întregime şi discursul d-lui Bră­tăşanu, spre a se putea încălzi ca şi cei ce au avut plăcerea să-l asculte. Facem loc însă cu plăcere descrierii pe larg a acestei a­­dunări. ten-dl* cărți li­t­erare^i^^apefăr^e ; Librăria fiidealul Tg.-iUfeS Tratativele cu statele vecine Cu Ungurii Privitor la tratativele cu ungurii, guvernul s’a închis intr’un mutism ab­surd, căruia i se atribue, în cercurile diplomatice, nu numai semnificaţia de prudenţă diplomatică, dar şi o altă semnificaţie mult mai gravă. Astfel se afirmă că sunt multe chestiuni asupra cărora nu se poate ajunge la nici un rezultat, deoarece nu s’a eludat mai întâiu chestiunea politică dintre noi şi unguri. Se păs­trează discreţie asupra tratativelor, tocmai fiindcă guvernul ar fi pus într’o situaţie dificilă dacă s’ar anunţa dis­cuţii asupra anumitor chestiuni, foarte greu de rezolvit. Cu Bulgarii dri seara a sosit de la Sofia d. Min­­coff, secretar generala la ministrul de externe bulgar, care va avea azi o in­­trevedere cu d. Duca şi cu delegaţia mixtă care se află la Bucureşti, pen­tru a stabili data conferinţelor româno­­bulgare. Este vorba de scoaterea de sub sechestru a averilor supuşilor bul­gari şi de alte chestiuni de mai mică importanţă. Delegaţiile au fost de ase­menea stăruitor rugate să nu facă in­­discreţiuni până la sfârşitul discuţiuni­­lor. In ceea ce priveşte scoaterea de sub sechestru a averilor supuşilor ina­mici, se întâmplă un fenomen care dovedeşte că noua Constituţie a com­plicat relaţiunile României cu vecinii săi.

Next