Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-01-04 / nr. 1

4 Ianuarie 1923 Parlamentul muncii Iată o stranie împerechere de cuvinte! Suntem atât de obişnuiţi cu vacarmul steril din Dealul Mitropoliei, încât lu­minosul îndemn pe care-l schiţează „Ideea Europeana“, în Nr. său din 24 Dec. sub titlul „Parlamentul Muncii“ ni se pare un basm, o utopie. Găsim totuşi atât de frumos acest basm şi vai! atât de îndepărtat în sfera idealului, încât nu ne putem opri­­de a da ideile călăuzitoare din această poemă. Autorul, un profesor din Braşov, crede că cea mai mare plagă a vieţii noastre este politicianismul. Politici­anismul fără program real, jonglând lozince răsunătoare, ţinând seamă în toate acţiunile numai de interese de partid, mai bine zis căutănd să se că­­pătuiască servind partidul... Sumede­nie de oameni îşi neglijează sau pă­răsesc meseria lor şi se dedau poli­ticei, care le procură câştiguri şi situ­aţii mai frumoase, cu puţină muncă şi fără merit. Politica a devenit cel mai căutat mijloc de existenţă. Aci e răul, pentru că, în fapt, politica nu este o meserie. Politica ca mijloc de existenţă e o înşelătorie. Politicianii de meserie sunt cei mai primejdioşi oameni, pen­tru că deviza lor e numai succesul“ ... Iată cum ar trebui să fie parlamentul ideal, parlamentul competinţelor: „In maşina Statului rostul parlamen­tului e să fie un corp legislativ, care să cunoască şi să reprezinte ţara. Insă ţara nu e alcătuită din liberali, conser­vatori, averescani, ţărănişti, socialişti şi din toate grupările politice actuale şi viitoare. Ţara e tot poporul, care nun-:este împărţit în diferite clase ale mum- r­­ii: plugari, medici,­­dascăli, com­er- \ :ianţi, preoţi, magistraţi, lucrători de c­alerici, funcţionari, — aceştia sunt ţara. Parlamentele de până azi nu-i reprez­e­intă pe aceştia, ele reprezintă partidele­­ politice, care sunt numai nişte intoc- s miri vremelnice de interese — pe de-­ţ asupra tuturor. De aceea, în parlamen­t au întăetate interesele politice care l’au­­ ales, iar nu nevoile reale ale oamenilor muncitori, şi în discuţia legilor votu­rilor sunt hotărite preconceput, după indicaţiile şefilor politici. Cum vreţi ca parlamentarii să se simtă legaţi a apăra munca claselor j­e sociale, când cei mai mulţi sunt nişte­ declasaţi, aleşi de stări sociale străine ■ sufletului lor?, militari aleşi de lucră-4 tori, profesori reprezentanţi ai mahala-:: lei, boeri şi avocaţi aleşi de ţărănime, 11 doctori aleşi de făbrici, oameni cari!. nu muncesc cot la cot cu alegătorii­­ lor şi de cari nu se tem că le vor­ cere socoteală când vor fi trebuit să se reîntoarcă la muncă între dânşii. Un asemenea parlament, care nu­ reprezintă puterile de muncă ale ţării, ci numai­­ forţele numerice ale partidelor politice,­ este pus din capul locului pe o te­melie falsă, e un parlament al politi­cianismului, e o rătăcire care nu mai corespunde vremurilor de azi, când se cere un Parlament al Muncii. Parlamentul trebue să fie reprezentantul real al poporului, care trăeşte în gru­puri după mijloacele sale de existenţă. Fiecare clasă de muncă, şcoala, bise­rica, justiţia, finanţele, armata, comerţul să-şi aibă reprezentaţii ei în parla­ment, în număr proporţional cu im­portanţa şi locul fiecăreia în maşină­ria Statului. Ba mai mult. Fiecare parlamentar să fie ales numai intr’o asemenea grupare socială şi numai de clasa din care face el parte, cu mijloacele lui de trai. Deci doctorul să fie alesul numai al doctorilor, das­călul numai al şcolii, marele stat major şi generalii corp de armată să repre­zinte numai armata, (fără alegeri), avo­catul să fie alesul numai al justiţiei, pretutindeni să fie numai oameni de carieră, legaţi de alegătorii lor prin împărtăşirea nevoilor, a bucuriilor şi a muncii lor.“ D. Todirescu preîntâmpină şi obiec­­ţiunea care s’ar putea din faptul că acelaş sistem parlamentar pe care dân­sul îl osândeşte se practică şi în Apus.­ „Acolo evoluţia înceată de veacuri a­ încrustat în sufletul lor o conştiinţă na-­­­ţională, o disciplină şi însuşiri pe care noi nu le avem ... Noi nu putem nă­­zui la o democraţie disciplinată, fără a risca anarhia“. Mai ales în împrejurările creiate de războiul, care a sădit în sufletul mulţi­mii conştiinţa numărului, a forţei co­lective şi oarbe, o canalizare prin în­drumarea pricepută a competinţelor se impune cu atât mai mult cu cât mulţi­mile sunt mai puţin luminate. Parlamentele votului universal vor reprezenta din ce în ce mai mult mul­ţimea satelor şi plebea oraşelor şi vor contribui la hipertrofierea acestor clase, în dauna intelectualilor şi a funcţiona­­rilor. Se trece de la o extremă la alta. Vom ajunge iarăş la „panem et cir­­censes.“ Iată ideile Dlui Todirescu. Avea-vor ele darul să pue pă gânduri măcar pe cei mai buni din Parlamentul unde mi­şună o lume eterogenă şi unde se face policianism dar nu politică? Ar fi un început de bine. ŞTIRI. Tuturor cititorilor noştri le dorim f­­in inimă sărbători fericite. 5. — Organizarea foştilor voluntari­­ c­n judeţul Mureş-Turda. La 24 a. c. s’a f­ăcut organizaţia locală judeţană a „Uni­ i mei foştilori voluntari români“. Adu­larea a fost deschisă din partea d-lui I. Gr. I. Vescan, căpitan în reservă şi s’a­­­lies: 1. preşedinte al organizaţiei locale )r. I. Vescan, 2. Vicepreşedinte Eugen Zhiciudean, 2. Secretar: Dr. Ion Drecin, 1. Cassier, Ion Mălaiu, iar în comitet I­­’au ales următorii, foşti ofiţeri, gra­­taţi, şi soldaţi: Nic. Şuteu, Emil Dră­­i­zan, Ioan Roman, Teodor Mureşan, A­­urel Branea, Ioan Băndilă, Dr. Ioan­­ Pintican, Vasile Comanelea, Vasile Orzea , şi Ion Nemeş. Biroul Conducerii ju­deţene este în biroul advocaţial al pre­şedintelui organizării (Piaţa Regele Fer­dinand No. 38). — începând cu 1 ianuarie hârtia se scumpeşte cu 25 la sută, înregistrăm cu resemnare această nouă lovitură, pe care plăpânda noastră presă o încearcă.­­ Serbările pomului de crăciun se ţin lanţ la toate şcolile. Iari micii elevi de la şcoala primară „Principele Carol“ au sărbătorit în localul teatrului. In­­momentul în care încheim gazeta e rândul liceului de fete „Unirea“. Sunt atâtea dureri de alinat, atâtea lac­rimi de şters, încât o datorie de ele­mentară umanitate a da tot prinosul de ajutor pentru înfrumseţarea pomu­lui de crăciun de la care atâţia copilaşi săraci aşteaptă o haină caldă, o carte bună.... — Tulburările din Bulgaria iau proporţii. In ultimul timp prin încadrarea studenţilor, anarhia a dus la numeroase asasinate. In Sofia studenţi, anarhişti au întâmpinat cu focuri de revolver, pe poliţiştii trimişi să evacueze sala în care­­ urma să aibă loc o întrunire studenţească.­­ Se semnalează de asemenea asasinarea­ unor personalităţi politice marcante din partidul Stamboliiski. — Condamnarea la moarte a asa-­ sinului lui Narutovici. Niewadowski,­ asasinul preşedintelui Poloniei Naru­tovici a fost condamnat la moarte. In timpul procesului a declarat că a vrut mai întâi să omoare, pe mareşalul Pil­­sudski. — Aviz. Pe aceasta cale se face cunoscut în­ public românesc că în seara anului de crăciun un despărţă­mânt al „Corului meseriaşilor Români din Târgu-Mureş“ va umbla la colin­dat în favorul susţinerei sale. Despăr­ţământul acesta va avea permisiunea autorităţilor competente şi va fi condus de D-l E. Mesajos instructorul corului,­­ iar încasarea donaţiunilor ieste încre­, dinţată D-lui Gh. Vlasa administrato­rul corului prin o colectă deschisă. — Serata Musicală-Teatrală al „Societăţii Meseriaşilor Români din Re-­ ghin“, se va ţinea în 8 ianuarie 1923­­ (a doua zi de Crăciun) oarele 8 seara, în sala cea mare a hotelului orăşenesc­­ din Reghin, cu un bogat program. — O manifestaţie la Budapesta. Acolo a avut loc un congres al partidului social-democrat în prezenţa a numeroşi reprezentanţi străini. După congres, gru­pul de reprezentanţi străini, cu Van­­dervelde în frunte, s-au dus­­la cimitirul central unde au depus coroane, pe mor­mintele celor ucişi de­ teroarea albă. Pe mormântul ziaristului „Somogyi“, fost redactor la „Népszava“ şi a depus o coroană cu inscripţia: „Eroului so­­cial-democraţiei, Internaţionala“. Cu a­­ceastă ocazie Vandervelde a ţinut o cu­vântare în care spune că Somogyi este tot atât un martir al ideilor social-de­­mocrate, ca şi Jaures. „Sper, a spus fruntaşul socialist belgian, că ideile pentru cari s’a sacrificat Somogy, vor câştiga în curând izbânda în lumea întreagă“. Această manifestaţie a produs­­ o furie grozavă în presa hortistă, care­­ cere expulzarea lui Vandervelde din Budapesta.­­ „Crema Fantasia“ este cea mai bună. Farmacia Sabin Neagoş, Târgu- Mureş, Str. Călăraşilor 71. x CIORAPI mai ieftin la Mózeş. Telefon. 335. — Târgu-Mureş, Piaţa Regele Ferdinand 4. x Cele ma ieftine stofe pentru mo­bile, pentru costume, barchete, pân­zeturi, albituri, cravate şi ciorapi se pot găsi la Jeremias, Târgu-Mureş, vis-a­­vis de Primărie. „MUREŞUL“3 Cărţi literare pt. cadouri de sărbători, cărţi de poveşti ilustrate pentru copii, cărţi poştale ilustrate de Crăciun, decoruri pt. pom de Crăciun, se găsesc îa — — — Librăria „Ardealul“ teu««,­­ Tg.-Mureş, Piaţa Reg. Ferdinand 50. ~ 284~­ Noul primar şi „Székely Napló“ Confratele nostru din localitate con­stată cu nedumerire că la instalarea noului primar „cetăţenii oraşului n’au fost invitaţi.“ E vorba de cetăţenii unguri bine ’nţeles, car­ şi de data aceasta au fost, cum vedeţi grav nedreptăţiţi. Ne vor permite domnii de la „Székely Napló“ să le arătăm care este temeiul real al elegiei lor. Elegia asta este cam ipo­crită. Ştim prea bine că nu este o ser­bare românească la care ungurimea să nu fie invitată, întotdeauna însă conce­tăţenii noştri strălucesc prin absenţă. La sfinţirea capelei de la Liceul militar sau la serata dansantă dată pentru ajutorarea orfanilor de război au fost doi-trei unguri. Nu cumva crede „Szé­kely Napló“ că înainte de a îndrăzni să se instaleze D. Primar ar fi trebuit să viziteze pe toţi concetăţenii indig­naţi, cerându-le mii de scuze ?... * * * In acelaş articol, gazeta ungurească, făcând câteva aprecieri maliţioase şi... prudente — prudenţa, se ştie, este o virtute naţională — subliniază cu o vădită indignare o declaraţie a Dlui Primar în care acesta anunţă că va pretinde ca toţi funcţionarii de la pri­mărie să înveţe limba română. „Székely Napló“ uită că au trecut patru ani de zile şi totuşi sunt funcţionari care nici astăzi nu ştiu o boabă româneşte, că­­din pricina asta poţi rătăci prin trei­­patru birouri chiar la primărie până dai de un om cu care să te poţi în­ţelege. Nu crede „Székely Napló“ că am avea şi ăştia să întrebăm: Da bine bre, în ce ţară suntem ? JINDL DE CHINA FERUGINOS“ întăreşte, face poftă de mâncare. 4—26 Se capătă în Farmacia NEAGOŞ SABIN STg.-Mureş, Str. Călăraşilor Nr. 71. Q| [ aurier, ciasornicar, giuvaergiu j I P fj n K artistic, Târg­u-M u r e ş, Piaţa V Regele Ferdinand 41. 10—52 Cumpără cu cele mai urcate preţuri aur, argint şi briliante. ‡=­ Execută reparaţii. a Cel mai eftin, bine asortat şi solid / magazin de mode pen­tru domni şi dame este MAGAZINUL vis-a-vis CU Palatul Cultural TG.-MUREȘ 10­5­2 FONDAT 1897. • BANCA ROMÂNEASCĂ Sucursala Târgu-Mureș _s

Next