Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)
1923-06-10 / nr. 23
1 LEUEXEMPLARUL Organ POLITIC SĂPTĂMÂNAL REDACTAT DE UN COMITET - EDITOR Şl GIRANT RESP.: NICOLAE VULCU Anul IL Nr. 23 — Tg.-Mureş ' HHlarte 1923 ABONAMENTUL PE UN AN 50 L, PE JUMATATE AN 25 LEI. REDACŢIA Şl ADM. Piaţa REGELE FERDINAND 38 - EJ AJ / Vechile principii. In România-Mare parodia sinistră a parlamentarismului a dat un lamentabil faliment. Din frământările masselor răscolite de votul universal, — care pentru o clipă zăpăcise pe vechii politiciani deprinşi a manevra cu colegii cenzitare şi reduse, — au răsărit principii şi oameni noi, cari nu mai puteau fi ecoul unor combinaţii de culise, mincinoase şi murdare. In adevărul aruncat cu viociune şi dispreţ de la înălţimea tribunei parlamentare, a cutremurat de groază cohorta parazitară a vechilor partide aşa zise istorice, care 50 de ani au jucat imorala comedie a constituţionalităţei într’o ţară unde domnia bunului plac era atotputernică Minciuna electorală a colegiilor cenzitare atât de bine acoperită cu demagogismul elegant şi plat, s’a pomenit de mascată în faţa votului universal. Şi de unde mai înainte schimbul celor două partide la guvernarea ţării se făcea fără zguduiri şi fără murmur, la un simplu gest al suveranului care numea guvernul, şi guvernul la rândul său, numea parlamentul, deodată cu votul universal, s’a văzut cu spaimă că „suveica“ e impotentă şi că pătrund în parlament oameni cari nu se lasă traşi de sforile dintre culise, ba mai mult, — lucru extrem de periculos, — se ridică oameni cari au curajul de a spune lucrurile pe adevăratul lor nume, denunţând tâlhăriile şi clamând fără frică adevărul. Se afirma o palidă lupta de principii. Luptă de principii în România?! Dezastru! „Săriţi că murim, strigă cu desperare oligarhia. Luptă de principii?! Dar bine, când s’a mai pomenit la noi asemenea măgărie! Slavă Domnului şi mai pe urmă Regelui, cele două partide de guvernământ nu s’au diferenţiat niciodată pe chestiune de principii şi tot au guvernat ţara atâtea decenii. Aveam, nu-i vorbă, liberali şi conservatori, cari se perindau la putere, dar nu pe luptă de principii, căci Petre Carp era tot atât de liberal ca şi Ion Brătianu, deşi Ion Brătianu era numit mai conservator ca Petre Carp Şi când conservatorul Lascar Catargiu i a spus lui Vodă Carol: „Aiasta nu se poate Măria Ta“, a dovedit că i mai liberal de cât D. A. Sturza care toată viaţa a sărutat cu supunere mâna defunctului rege. Lupta de principii la vechiie partide?! Da de unde! Atunci nu s’ar fi stat la tocmeală ca în târgul moşilor pentru scaunele de deputat date opoziţiei, care primea supusă această pomană electorală. Şi dacă ar fi fost o diferenţiare de principii atunci, n am fi avut atâţia voiajori politici cari schimbau partidele odată cu cămaşa. Dacă ar fi fost deosebire de principii nu s’ar fi putut pecetlui cu o simplă sărutare a şefilor de partide omorârea celor 11 mii de ţărani în parlamentul odiosului 1907, când massele înnebunite de foame şi nedreptate au scuturat uriaşul lor spate, făcând să se cutremure întregul edificiu clădit pe minciună şi tâlhărie. Ah! Vechile principii a bătrânelor partide! Să nu mai vorbim de ele că mireasă a hoit. Democrat. Obiceiuri pământene. Cheia. Iniţiativa privată sub influenţa civilizaţiei moderne a scos la iveală un nou fel de cerşetorie, care, deşi făcută cu gesturi graţioase, cu surâsuri "irezistibile, cu mişcări mai mult sau mai puţin fline, nu încetează însă o clipă de a nu fi o cerşetorie meschină şi periculoasă la cafenea, în mirosul acru de băuturi, după ce „primeştii“ ţi a sfâşiat nervii cu opintelile sale gimnastice, vezi că ţi se prezintă o tablă pe care, dacă vrei atunci un leu. E cheia muzicei. La aşa zisul cabaret după ce ,artista", — care până ori a fost spălătoreasă, — te-a enervat cu goliciunea gesturilor, cari uneori ţi arată ce nu trebue, se apropie cu un surâs văpsit ce-i descopere dinţii falşi şi-ţi prezintă farfurioara cucheta artistei*. E respingător gestul, fără îndoială, dar poţi să nu dai. Şi apoi dacă vii să asculţi arta de cafenea, trebue să te conformezi obiceiurilor Dar această chetă a celor nenorociţi şi nevoiaşi, în ultimul timp s’a transformat într’o altfel de chetă făcută de oamenii serioşi, a părăsit localurile şi s’a transplantat pe trotuar, ,unde atacul direct şi făţiş de multe ori te tâmpeşte în aşa hal încât scoţi portmoneu! şi dai pe un petec de hârtie, nu cât vrei, ci cât ţi se impune. Cică aceasta e manifestaţia iniţiativei private pentru a colecta diferite sume pentru diferitele şi variatele specii de nenorociţi din ţara supranumită .Belgia Orientului. Doamne şi domnişoare serioase, înarmate cu hârtiuţe de diferite culori şi dimensiuni şi cu enorme cutii de tinichea, mişună pe strazile cele mai frequentate şi atacă pe trecători în numele cine ştie cărei instituţii, pe caresfatul n’o poate susţine. Departe de noi gândul de a pune la îndoială buna credinţă a celor ce colectează, dar nu ne pot eşi din minte dureroasele constatări din trecut şi regretăm că noi, contribuabilii, nu avem nici un mijloc de control, că acolo sus ,la centru", aceste sume ating scopul propus. Dar aceastăcerşetorie naţională* este extrem de jenantă- Este jenantă pentru cele ce colectează căci de multeori trebue să sufere refuzuri categorice de la necunoscuţi, din care pricină sunt nevoite să atace numai cunoştinţele; şi este jenantă pentru cei ce trebue să se execute în toată ziua cu achitarea diverselor chete, cari în ultimul timp au ajuns foarte frequente. Cheta pentru orfani, cheta pentru invalizi, cheta pentru tuberculoşi, cheta pentru eroul necunoscut, şi mare-i Dumnezeu, ne vom pomeni cu cheta pentru văduvele inconsolabile, cheta pentru fetele bătrâne, deşi cea mai indicată chetă ar fi aceia pentru funcţionari, căci ei şi numai ei suportă greutatea acestor chete. „A ne slăbi* cu chetele, vorba lui Caragiale, Vladimir Nicoară. Cum a fost ales episcopul de Argeş. , Lupta din 9 iunie vorbind despre alegerea părintelui Duma din Reghin de episcop al Argeşului, arată căliberalii au procedat şi aici ca laghiu sau în alte alegeri parlamentare, unde s'au furat urnele sau au fost umplute cu voturi false" Afirmaţia aceasta şi-o întemeiază numita gazetă, pe următoarea socoteală . Au votat de toţi 232 membrii ai Marelui Colegiu. Faţă de numărul acesta au întrunit părintele Duma 234 voturi, iar toţi ceilalţi candidaţi împreună 98 de voturi. In total 332 de voturi, la un total de 232 votanţi. E clar, deci, că s’a aruncat în urna un plus da 100 voturi. Astfel s'a ales cel mai proaspăt episcop liberal. Pământ ardelenesc la Budapesta. Din Budapesta se anunţă că ungurii şi saşii ardeleni cari au optat pentru cetăţenia maghiară, au organizat Duminecă o serbare iredentistă. La locul serbării s’a adus o ladă de fer în care se pusese pământ, din toate judeţele Ardealului. După ce episcopul Ravass a sfinţit pământul, lada a fost îngropată, pe când cei prezenţi cântau .Crezul maghiar". Din partea saşilor, a vorbit dr. Peter Jeckel, care a spus că acel Ioc unde a fost unit pământul Ardealului răpit cu pământul patriei mume, va fi pe viitor un loc de pelerinaj al saşilor din Ardeal — Preluarea de către stat a şcolilor orăşeneşti din Târgu-Mureş. Joi au fost în localitate diii Pteanca şi ieni reprezentanţi ai Ministerului Instrucţiunii, cari au luat în primire de la oraş Şcoala superioară comercială şi liceul de fete cari vor deveni în viitor instituţii de stat. Pe lângă ambele şcoli va funcţiona şi câte o secţie maghiară. Expoziţia de animale din Târgu-Mureş. Sâmbătă în 2 iunie a. c. s’a ţinut expoziţia de animale organizată de Comisiunea Zooteehnică a judeţului. Deşi prin expoziţia ţinută s’a urmărit mai mult cunoaşterea calităţii animalelor din localitate şi încurajarea micilor crescători prin premierea exemplarelor celor mai frumoase, totuşi s’au văzut prezentându-se la expoziţie multe vite şi din judeţele vecine. Ţinând seamă de scopul urmărit şi având în vedere timpul scurt în care s’a aranjat această expoziţie putem spune dela început că răuşita ei a întrecut aşteptările tuturor vizitatorilor. S’au văzut exemplare de vite simental şi podolice, armăsari, epe şi mânzi de pur sânge şi jumătate sânge din cele mai frumoase. Mai puţin s’au prezentat râmătorii şi oile din motivul explicabil că fiiind sezonul înaintat, oile au fost tunse, şi cea mai mare parte din ele duse la păşune în munţi. Selecţionarea animalelor pentru premieri s-a făcut de 4 comisiuni formate pe secţiuni şi alcătuite din cei mai buni cunoscători. Astfel a fost secţia cailor, secţia bovinelor şi mental, secţia bovinelor podolice şi secţia oilor şi râmătorilor. Ministerul Agriculturei şi Domeniilor a fost reprezentat prin Dl Achil Constantinescu Inspector General Zootehnc şi Pavel Cristea Director Regional Zootehnic. Au mai luat parte cu caracter oficial Dnii Dr. Gh. K. Constantinescu profesor de Zootehnie la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, Dl. D. Stamatescu Director Regional Zootehnic Brăila, C. Ţânţăreanu Inspector General Sanitar Veterinar, Orbán Balázs Directorul Asociaţiunei Agricultorilor Unguri din Mureş- Turda etc. S-a distribuit 41 premii în valoare de 20.000 Lei, 18 Diplome de onoare şi 32 diplome de încurajare. Ministerul Agriculturi şi Domeniilor a contribuit la prenii cu 8000 Lei, restul din partea judeţul... • Din iniţiativa Dlui Inspector General Zootehnic Achil Constantinescu, cele mai frumoase vite cornute premiate s-au şi fotografiat. De remarcat este că, deşi au lipsit de la expoziţie întreagă plasa Reghinul de sus şi aproape întreagă Valea Nirajului, totuşi materialul prezentat a fost suficient pentru ca, vizitatorii ei să rămână cu totul satisfăcuţi şi să plece cu cele mai frumoase impresii. Este un semn bun în munca ce o depune Comisiunea Zootehnică Judeţeană pentru refacerea şi înbunătăţirea animalelor din judeţ, şi-i dorim, că scopul urmărit să-l poată realiza cât mai curând, pentru binele comun şi recunoştinţa ce o va avea din partea tuturor. Expoziţia a luat sfârşit cu un banchet la restaurantul „Transilvania” unde s’au ţinut toasturi de mulţumire pentru reuşita expoziţiei şi îndemn la muncă. Din partea Comisiunei Zootehnică Judeţeană a luat cuvântul Dl. SeptimiuTureşanu Inspector General Administrativ Prefect Delegat şi preşedinte al Comisiunei Zootehnică judeţeană, Dl. Petru Raşca Subprefectul judeţului, Victor Maior primpretor, Pavel Cristea Director Reg. Zootehnic, şi Victor Tatulea Medic Veterinar primar al judeţului care arătând chemarea Comisiunei Zootehnică judeţeană dă asigurări de sprijinul ei neîncetat. ŞTIRI. — Semicentenarul morţii lui Andrei Şaguna. In ziua de 16/29 iunie se împlinesc 50 de ani de la moartea nemuritorului mare român care a fost Mitropolitul Andrei Şaguna. Din acest prilej guvernul, Biserica ortodoxă Asociaţiunea din Sibiu al cărei prim preşedinte a fost, vor organiza la Sibiu mari serbari de comemorare — Un criminal se prezintă singur la închisoare. — La închisoarea din Aiud s’a prezentat singur Alexandru Job, originar din Teiuș, care a evadat în mod misterios din închisoarea dela Alba-Iulia, unde era condamnat la 3 ani pentru asasinarea directorului de la banca Sima din Teiuș. Job a fost transportat la Alba-lulia și predat închisoarei. Cea mai bună cremă pentru faţă şi mâini este unde găseşti casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, — — crema Gold. Se găseşte în depozitul------- parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de I I A r' U r n i C i C1 E? 1/ ST TP ET fotografiat, etc, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit. L/I\ vJ vT îl L* HI i ÎL/1 1 IL, l\ L- 1 r:; Pentru funcționari 10% reducere!23—100 Telefon nr 380. ^