Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-07-22 / nr. 29

LEU EXEMPLARUL Organ POLIT­IC SĂPTĂMÂNAL­­ REDACTAT DE UN COMITET - EDITOR ŞI GIRANT RESP. : NI­COL­A­E VULCU Anul II. Nr. 29 —­­ Tg.-Mureş, 22 Iulie 1923 ABONAMENTUL PE UN AN 50 L. PE JU­MĂTATE AN 25 LEI. REDACŢIA ŞI ADM. Piața REGELE FER­DINAND 38- ETAJ I Asociaţiunea. Asociaţiunea pentru literatura şi cul­tura poporului Român a rămas şi după unirea tuturor Românilor una din cele mai înalte instituţiuni culturale ale neamului românesc, înfiinţată în epoca de renaştere a neamului, a fost o­­Alma mater“, a Românilor din decedata împărăţie a Habsburgilor, la a cărei sin s’au nutrit şi însufleţit atâţia bărbaţi de seamă ai neamului cari eu călcat dru­mul sfânt şi sublim al culturei româ­neşti şi al intelectualităţii omeneşti. „Puterea minţii şi a geniului, ştiin­ţele şi artele sunt, cari in zilele noastre dau popoarelor tărie şi le asigură viitorul", a zis, la prima ei adunare marele Mitrop. Şaguna. Pentru această desvoltere a puterii, a geniului creator, a ştiinţelor şi artelor s’au fă­cut sforţări considerabile în cadrele acestei Asocieţiuni şi dacă rezultatele la cari au dus aceste sforţări n’au fost totdeauna cele mai strălucite, aceasta se datoreşte în mare parte piedecilor jignitoare care se puneau în cale de către asupritorii noştri de ieri şi apoi şi răcelei cu care erau întâmpinate la noi mişcările culturale. Mulţi dintre Români au o admiraţie bolnavă pentru tot ce-i strein şi un condamnabil indiferentism faţă de tot ce este al nostru Alţii — tot da ai noştri — în in­teresul culturei româneşti al naţiona­lismului şi al binelui patriei, săvârşesc cele mai grosolane greşeli. Batem de regulă două căi extreme şi nu apucăm adevărata cale. Nu ne ştim încălzi pentru adevărata cultură, prin prizma căreia vom vedea apoi şi adevăratele interese ale neamului. Este timpul suprem ca în aceste timpuri de criză morală să luptăm din toate puterile pentru o reculegere, pentru o regenerare morală a socie­tăţii noastre. Pentru a reuşi însă în această luptă va trebui să ne fixăm un ideal şi să luptăm pentru acest ideal, pe calea asocierei care ne va uşura mult lupta ce avem să ducem. Până la Răsboiul mondial idealul care a însufleţit generaţiile neamului a fost unirea Românilor într’un stat naţional. Idealul generaţiei de după unire trebue să fie: păstrarea unităţii na­ţionale, crearea unităţii sufleteşti şi desvoltarea calităţilor alese cu cari este înzestrat neamul nostru Dacă până la unire ne aflasem mai mult într’o fază negativă, de apărare, astăzi trebue să intrăm în faza constructivă, într’o fază de contribuţie la civilizaţia şi cultura omenească. Acesta este un ideal pentru al cărui popularizare trebue să luptăm cu toată energia. Fiecare Român trebue să spriji­­nească aşezămintele noastre culturale şi in special Asociaţiunea. In cad­rele acestei Asociaţiuni se poate desvolta cea mai rodnică activitate pentru propăşirea neamului românesc. Dar, în epoca capitalismului de azi, chiar în mişcările cu tendinţă ideală, — cari tind, totuşi, şi la crearea de bunuri materiale — în cazul de faţă case naţionale biblioteci etc. — pe lângă capitalul ideal, pe lângă partea sufletească ce se pune în mişcare, mai avem nevoe şi de capitalul ma­terial, de bani, cu care vom crea bu­nurile materiale de care era vorba mai sus, cari bunuri vor fi apoi numai formele sub cari se înfăţişează sufle­tul nostru naţional. Toată suflarea românească trebue să-şi dea seamă de rolul important al aşezămintelor culturale şi să se gru­peze în jurul acestor aşezăminte. Orice român ar trebui să-şi ţină de o datorinţă pioasă să fie membru al Asociaţiunei. O mişcare puternică în acest sens se impune pentru a deştepta interesul pentru cultura neamului. Să ne închipuim ce fonduri fru­moase s’ar putea aduna, dacă fiecare Român s’ar înscrie ca membru al Asociaţiunei şi iarăş­i dacă cu oca­ziunea adunărilor generale fiecare ar contribui cu obolul său pentru cultura naţională. In Germania, de ex. se fac minuni, pe calea ostorfel de asocieri Să ne pătrundem şi noi de însem­nătatea mare ce o poate avea Aso­­cieţiunea noastră, pe drumul sacru al cultural noastre, dacă va fi sprijinită cu inimă caldă de toţi Românii. Să căutăm în sufletul nostru şi al neamului întreg acel colţ, neprihănit, acel izvor nesecat de reculegere şi energie morală, să aprindem în acel colţ facla culturei şi să luminăm dru­mul întunecat azi de materialismul vulgar şi hidos şi de pornirea desfrâ­nată de parvenism. Să muncim deci şi în cadrele Aso­ciaţiunei pentru desvoltarea culturei noastre naţionale, energia de existenţă şi valoare etică a unui popor. Să muncim pentru a ne apropia de acea zi, când vom contribui şi noi la munca ce îndeplineşte omenirea pentru deslegarea problemei destinului ome­nesc, a existenţei. E. P. dată şi comisarul băilor, anunţă acest eveniment balnear. E de notat însă că până azi Direcţiunea băilor n’a primit nici un aviz în acest sens, aşa că nu se poate şti precis data când M Sa va sosi. Printre nenumăraţii oaspeţi de aici am putut remarca pe d. Romallo me­dic al Curţii Regale, d. Tzigara-Sa­murcaş, d. Tib. Brediceanu şi familia, d. Const Bucşan şi familia, d. Insp al învăţământului primar Gr. Popescu din Braşov, d. N. Popovici fost pre­fect al jud. Mureş-Turda, d. deputat de Bistriţă Victor Moldovan şi d-na, d . director general al justiţiei Ioan Pop din Cluj, d. Luca consilier la Curtea de Apel din Târgu-Mureş d. dep. de Gi­ău Perdea şi familia, dnii profesori din Târgu Mureş 1. Chinezu şi Oştea cu familiile, d. director al Casei Cercuale din Târgu Mureş V. Al George şi familia, precum şi alţii foarte mulţi, al căror nume ne scapă. Special anunţăm că zilele trecute a sosit în localitate şi tenoristul Operei române din Cluj Indrieş, care va da act un mare concert In sal® Hotelului Ştefan Vrednic de remarcat mai e faptul că publicul vizitator e foarte mulţumit, fiind bine servit, iar preţurile în ge­neral fiind moderate. Bodega şi cofetăria dlor Brâtfăleanu şi Vlaicu, cari se află pe malul lacului Ursu, sunt totdeauna foarte bine cercetate, ceia­ ce dovedeşte că pu­blicul găseşte aici pe lângă un serviciu prompt o marfă totdeauna bună. Coresp. Conferinţa Micei An­tante la Sinaia. In zilele de 28, 29 şi 30 Iulie va avea loc la Sinaia o conferinţă a mi­niştrilor de externe ai României, Ceho­slovaciei şi Iugoslaviei, state cari com­pun Mica Antantă Conferinţa va cerceta chestiunile cari interesează interesele comune ale acestor trei ţări aliate. Impozitul d­evocaţilor. Comisia specială de impunere de pe lângă Administraţia financiară din Târgu-Mureş şi-a început deja lucră­rile sub prezidenţia d­lui consilier Csipkes. Prima categorie de impozabili cu a căror impunere comisia şi-a în­ceput lucrările, au fost advocaţii, cari n’au prea fost cruţaţi din partea comi­siei. Advocaţii susţin că­­­se face nedreptate, deoarece între venitele lor advocăţeşti şi sumele cu cari au fost impuşi nu există proporţionalitate. Administraţia financiară susţine însă că unii advocaţi câştigă sume fabuloase, deci nu se pot plânge împotriva im­punerii. Noi car­ înregistrăm doar acest fapt, nu avem căderea de-a lua apă­rarea nici unora, nici altora. Aflăm însă că advocații își pun toată nădejdea în comisia de apel, care va aprecia din nou lucrările comisiei de impunere. Viaţa la Sovata (De la corespondentul nostru ) Din 15 i. c. îndreptându-se vremea, viaţa la Sovata devine tot mai animată. Oaspeţi aleşi sosesc din toate părţile ţării. Acum se aşteaptă sosirea Maj. Sale Regina. O telegramă primită de d . prim-pretor Codarcea, care este toto­ Câţi copii de ţăran au cercetat anul acesta şco­lile Blajului. .Unirea Poporului* din Blaj publică în numărul său din urmă o statistică în care arată câţi copii de ţăran au cercetat anul acesta şcolile din Blaj. lată ce ne spun numeric: La Academia teologică au fost insc­rişi teologi . . 118 dintre cari copii de ţăran . 45 La Liceul de băieţi . 662 copii de ţăran . .­­. 354 La Liceul de fete . 337 copile de ţăran ... 84 La Şcoala Normală de învă­ţători . . . 146 copii de ţăran ... 51 La Şcoala de aplicaţie 49 copii de ţăran . . . 16 La Şcoala primară de fete 29 copile de ţăran . . . La Şcoala de meserii : 165 copii de ţăran . .____ 123 Laolaltă înscrişi: 1506 dintre cari copii de ţăran: 677 Numerii arată aşaderâ, că 45 la sută dintre elevii şcolilor din Blaj sunt copii de ţăran, ceea ce numai spre faii ţăranilor ardeleni poate servi. Aviz. Comisiunea specială de pe lângă Administraţia financiară insărcinantă cu stabilirea impozitelor, Luni în 16­1­9. şi a început deja lucrările cu d­nii advocaţi. Publicul este avizat în înte­resul său propriu, ca atun­ci când va primi citaţie spre a se prezenta în faţa comisiei, să ducă cu sine dovezile ce se posedă fiecare despre venitul din anul precedent (1922), precum şi cele referitoare la sarcinile familiare, îm­prumuturi etc. — Administraţia fi­nanciară Tg. Mureş. Primele avioane ro­mâneşti construite în ţara. Zilele trecute au avut loc pe aero­dromul aviaţiei de la Arad câteva in­teresante experienţe cu un avion ro­mânesc conceput şi lucrat în ţară la uzinele societăţii „Astra" din A­rad. Avionul care este un tip „Seselski No. 1", este biplan. Din experienţele făcute de delegatul ministerului de războiu, reese că aparatul, poate de­veni un bun aparat militar de recu­noaştere. De notat cât acesta este pri­mul avion românesc conceput şi lucrat în întregime la noi în ţară, ceea ce dela Aurel Vlaicu nu s’a mai făcut. După toate probabilităţile ministerul de războiu va face o comandă de aparate de la susnumita uzină pentru trebuinţele aviaţiei noastre. ŞTIRI. — Politice. Comitetul par­tidului naţional a luat hotă­rârea de­ a organiza în de­cursul verii mai multe întruniri în centrele mai mari din Ve­chiul Regat şi Basarabia. In provincia de peste Prut, după cum suntem informaţi, vor pleca pentru organizarea întrunirilor d-nii Mihai Popovici fost mi­nistru, d-l secretar al parti­dului Sever Dan, Părintele Manu şi alţi parlamentari. — Personale Sâmbătă 14 Iulie, fiind în drum spre Bistriţă, a trecut prin oraşul nostru de fost prim mi­nistru Al. Vaida Voivod, însoţit de d-nii deputaţi Sever Dan şi Păr Manu. — Pacea încheiată la Lausanne După îndelungate tratative şi multe întreruperi, pacea între Turcia şi ţările aliate se va încheia în fine. Prin tra­tatul de pace Turcia iese cu prestigiu mărit şi cu situaţie foarte bună faţă de trecut. — Mulţumire. Asociaţia „Amicii Muzeului Etnografic şi Archeologic* din Tg Mureş î­şi face o elementară datorie de a mulţumi Băncii Naţionale şi Băncii Româneşti care înbrâţişând cu căldură ideia înfiinţării unu­i Muzeu în acest oraş, ne-au acordat un larg sprijin bănesc de câte 10 —10.000 Lei pentru a ne putea procura un vehi­cul cu care să se transporte pe teren cei dornici de a contribui cu munca lor la îmbogăţirea Muzeului proiectat. Aceleaşi mulţumiri se convin şi Băncii Marmorosch Blanc, care tot in acelaşi scop a dăruit cu toată voia bună suma de 2000 lei. Tg.-Mureş la 6 Iulie 1923. Vladimir Mavrodineanu, delegat al Asociaţiei. Aurel Filimon, secretar ad­ministrativ. x Formulare de procură pentru advocaţi, contracte de vindere şi cum­părare, contracte de închiriere, ob­ligaţie pt împrumut etc. se află de vânzare la Librăria Ardealul Târgu- Mureş. x Am onoare a incunoştiinţa on­ public că am obţinut licenţa pentru tutungerie principală in Târgu-Mureş. In mod provizor vânzarea se va face In prăvălia Dlui Holbach, Piaţa Reg. Ford No 15. — Cu stimă: Ştefan Pop. „ 1­5 x „Crema Fantasia“ este cea mai bună. Farmacia Sabin Neagoş, Târgu- Mureş, Str. Călăraşilor 71. Cea mai bună cremă pentru faţă şi maim este unde găseşti casete pt piepteni modelul cel mai nou, garnituri de mameur, __ __ crema Gold. Se găseşte tn depozitul — — parfumuri apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de m­Ar­UC niPI o FT II? rP ET fotografiat, etc, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit. L/ rv Vj Cj ti L K1L» 1 I L­ L* 1 L. Pentru funcționari 10% reducere 1­27—100 Telefon nr. 580.

Next