Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-10-14 / nr. 39

rar s’a mai văzut în oraşul nostru, l-a petrecut la groapă Luni în 8 Oct. a. c. înmormântarea. S’a făcut din sala festivă a liceului şi cimiterul bisericei gr. cat. Prohodul a fost oficiat de protopopul Câmpeanu asistat de alţi 4 preoţi. Au luat parte delegaţii tuturor autorităţilor civile şi militare, me­dicii, advocaţii, magistraţii români şi unguri în număr foarte mare. Elevii liceelor: Papiu Marian, re­format, rom. catolic şi elevele liceului de fete l-au însoţit spre drumul veşniciei. Cortegiu lung şi impozant, a­­vând şi muzica militară. După coşciug rudeniile şi convoiul mare al damelor. Au depus multe cununi, jerbe şi flori, prietenii şi cunoscuţii de­functului. Cuvântări au rostit: protopopul Câmpeanu, în sala festivă a li­ceului, iar elevul Popovici, şi profe­sorii Bozdog, Antalffy şi Csergő la marginea sicriului. Cuvinte duioase la despărţirea de bunul lor pro­fesor şi coleg, în cari s’a remar­cat personalitatea şi golul ce-i lasă defunctul în acest oraş. Fie-i partea cu drepţii! complotat“ FASCIST. Ziarele de Capitală se ocu­pă pe larg cu descoperirea unui complot fascist. Cu tot comu­nicatul Ministerului de Interne publicat în „Lupta“ din 12 octomvrie a. c, proporţiile a­­tribuite mişcărei fasciste ni­ se par exagerate. Comunicatul este următorul: „Un complot cu scop de a asasina mai mulţi miniştri a fost descoperit în seara zilei de 8 octomvrie. „Vinovaţii, printre cari se găsesc Zelea-Codreanu - fiul şi Moţa, au fost arestaţi şi au făcut mărturisiri complecte. In­strucţia continuă. “ Nu este exclus ca un com­plot să fi fost constituit, însă este de necrezut că tinerii com­plotişti să fi urmărit astfel de scopuri. După toate cele apă­rute în presă în timpul din urmă, verosimil ar fi numai proectul unei acţiunei antisemite mai îndrăsneţe. In orice caz, credem că în câteva zile vom avea lămuriri precise. „ Dr. Adrian Popescu advocat şi-a mutat biroul în casa din Piaţa Unirii No. 8. (vis-a-vis de Palatul Oraşului). „MUREŞUL“ „Despre ce fac". Natural, oamenilor de bun simţ, le era greu să răscolească vraful de murdării sub cari s’a îngropat pentru români desmerdatul guvernelor un­gureşti şi omul distins a lui Mangra. Şi ar fi tăcut mulc om, deşi nu trebuia să tolereze printre ei pe acela care a fost scos cu unanimitatea hotărârii sfatului naţional din Bra­şov din Noemvrie 1918 din viaţa noastră publică, dacă nu ar fi aflat momentul oportun suratele maghiare din loc să ne insulte şi să-şi iea ae­rul de protectori ai acelora prin cari ne-au umilit şi în trecut. Fiindcă prin anumite apucături de samsar intelectual — asupra cărora vom reproduce în curând un intere­sant articol dintr’o gazeta româneas­că — s’a introdus şi in cercul câtorva oameni de absolută bună credinţă, dar încolo buni români, cari ar putea să ne privească de calomniatori, facem loc unor fragmente din voluminosul dosar al »martirului*. Ca ziarist n’a fost numai colabora­torul gazetei .Deșteptarea", cum se pare că vrea să prezinte lucrul »Hétfői Hirek*, delaBudapsta a cărui redactor era fratele său Dr. C. Sulica, ci a fost colaboratorul asiduu, iar mai târ­ziu redectorul »Gazetei* din Braşov, colaborator la „Ziua* din Bucureşti, care apărea sub conducerea lui I. Slavici. Acest lucru se vede din srisoarea episcopului V. Mangra din 9 Ianuar 1917, adresată lui Lázár Drasche cons, ministerial din Budapesta, în care între altele se spune (natural ungureşte). »Iau la cunoştinţă preţioasele in­formaţiuni ale Măriei Tale comunicate prin d-l profesor Nie. Sulica, referi­toare la planul de aranjare a părţii materiale ale celor două ziare. După cum am accentuat in memoriul înain­tat în acesta chestiune d-lui ministru preşedinte, asigurarea succesului aces­tei activităţi de presă o vâd în acea încredere deplină a mea, pe care o nutresc faţă de capabilitatea, ţinuta şi cinstea politică a acelora, cari au re­dactat şi până acum cu succes cores­punzător .Deşteptarea“ ce stă sub directa mea conducere. Aceşti doi redactori ai „Deşteptării“ sunt: Nie. Sulică, profesor din Braşov, prim-re­­dactor şi Dr. C. Sulică ... Tot pe ei i-am designat şi-l aflu mai potriviţi şi pentru cele două gaze­te luate în proiect, şi încă un aşa fel, ca ... cu redactarea şi conducerea .Gazeta Tr.* să fie încredinţat Nie. Şun­că. Accentuez încă odată, că mă leg între orice împrejurări de aceşti doi oameni de încredere ai mei, 1. pentru că aceştia au lucrat şi până acum cu deplin succes ca redactori ai Deşteptării şi ca colaboratori ai ziarului „Ziua", care apărea înainte de invaziunea română în Bucureşti sub conducerea lui I. Slavici şi apărând acolo interesele noastre; 2. dintre oamenii ce-mi stau la dispoziţie sin­gur aceştia doi prezintă cea mai deplină garanţa din toate punctele de vedere*. Rezultatul acestui raport favorabil, are răspunsul din 18 ian. 1917 dela Preşedinţia Ministeriul-Secţia presi­­dială către fişpanul din Braşov, cum şi aranjarea subvenţiei materiale din care o parte se şi ordonanţează. Spiritul patriotic al acestui organ se şi vede, căci iată cum scrie la 6/19 Mai 1917 un Nr. 50 din Gazeta un anumit­­ Făgărăşanu (?!). »Când am luat asupra-mi, fără orice hesitare, redactarea Gazetei Transilvaniei tunu­rile bubuiau pe dealurile din preajma Braşovului, cete năvalnice străbăteau oraşul înaintând spre Timiş şi isgo­nind pe inimic, care n’a lăsat după sine decât urmele murdare ale unei stăpâniri de teroare de 6 săptămâni şi ale unei lupte pierdute* »Toţi mem­brii Gazetei Transilvaniei din acest timp de ocupaţie duşmană se dove­diseră de neşte trădători păcătoşi de patrie : şi-au pus coloanele la dispo­ziţia duşmanului, care năvălise hoţeşte timp de cinci săptămâni şi au infi­­d­at cetitorii cu minciuni şi acum mâ­naţi de conştiinţa cea rea au trecut pe pământul duşmanului“. Dar nu mai reproducem căci ni­ se încleaştă pumnii să reproducem in­famiile acestea, — cari pe dreptul le pot apăra, aceia, cari şi acum ne văd prin aceeaş prizmă. Situata guvernului Tzancoff. Ca urmare la informaţiile d-lui Nedelcoff, fostul secretar al legaţiei bulgare din Bucu­reşti, sosit acum două zile din Bulgaria, d-sa dă şi următoa­rele detalii asupra situaţiei de peste Dunăre. Pot afirma că actualul gu­vern este astăzi stăpân pe si­tuaţie. Nu numai recenta lui victorie asupra comuniştilor îi dă dreptul la încrederea naţiu­nii bulgare, dar prin însăşi for­maţiunea lui politică, putem considera guvernul Tzancoff ca pe cel mai tare cabinet din câte s’au succedat în Bulgaria dela război încoace; mai tare chiar decât guvernul Stambo­­li­sky, care n’a putut rezista unei viguroase suflări de vânt revoluţionar. „Partidul politic pe care se sprijină guvernul Tzancoff e marele partid al „Unităţii na­ţionale“ (Democraficisky Zgo­­zor) creat din fuziunea urmă­toarelor partide: partidul na­ţional democrat, social-demo­crat, partidul radical, partidul progresist şi partidul liberal. Are deci baze extrem de so­lide pentru realizarea progra­mului de ordine şi de restabi­lire economică, cu care a venit la putere. 14 Octombrie 1923 întrunirile partidului naţional ro­mân din Dolj. Partidul naţional român a ţinut zilele trecute o mare în­trunire publică la Calafat, la care au participat numeroşi delegaţi din comunele înveci­nate. Sosirea d­lui Grigore Fili­­pescu, ca şi a fruntaşilor par­tidului a fost salutată la gară de un numeros public, care în frunte cu d. Gh. Constanti­­nescu, şeful partidului din Ca­lafat, venise în întâmpinarea oaspeţilor. De la gară fruntaşii­­partidu­lui au fost purtaţi în care or­nate cu flori până în oraş. După amiază a avut loc o mare întrunire publică, la care au luat parte câteva mii de cetăţeni. Au luat cuvântul d-nii Mur­­găşanu, Corianopol, Guran, Economu, V. Rucăreanu, Ghe­­ţeanu Mureşescu şi Gr. Fili­­pescu, care a anunţat înscrie­rea în partidul local a mai multor preoţi şi învăţători. # După amiază la orele 4 membrii partidului naţional din Craiova au fost convocaţi la club pentru alegerea comi­tetului. A răspuns o mare număr de membrii. Cu această ocazie d. Fili­­pescu a făcut următoarea de­claraţie, în numele partidului naţional: „Libertata absolută a comer­ţului în ceia ce priveşte grâul şi făina, cu acordarea expor­tului. Se va face un tip unic de făină, reîntorcându-se cartelele, iar restul de pâine şi grâu vor fi libere în ţară şi la export. In ce priveşte situaţia poli­tică, d-sa a declarat că pro­gramul de guvernare al parti­dului naţional va fi cetit de d. Maniu la întrunirea de la Iaşi. După aceia d. Filipescu a trecut la chestiunea organiză­rii partidului naţional în loca­­litate. S-a procedat apoi la alege­­gerea comitetului executiv al partidului,­­ Formulare de procură pentru advocaţi, contracte de vindere şi cum­părare, contracte de închiriere, ob­ligaţie pt. împrumut etc. se află de vânzare la Librăria Ardealul Târgu- Mureș. Cea mai bună cremă pentru faţă şi mâini este unde găseşti casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, — — crema Gold. Se găseşte în depozitul-------parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de m­m­HPDlRl F T­rir fotografiat, etc­, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit, ly l\OOrtL­ t\ltL1S 1 L 1» L 1 L() Pentru funcționari TO°/o reducere! 37—100 ____Telefon nr. 380.

Next