Mureşul, 1925 (Anul 4, nr. 1-4)
1925-02-22 / nr. 1
22 Februarie 1925 Anunţăm cu plăcere că, Duminecă, 22 Februarie, se va celebra cununia D-şoarei Elvira Vulcu, fiica directorului nostru, cu Dl Dr. V. Ghibu, în biserica gr.-ort. din loc. Felicitările noastre!Q4QJQ 2/QdQstQ4QsivtAQ/IQ/)2/iQ4QslQ2JQsiQs1 La Cinematograful Orăşenesc se va reprezenta Duminecă in 22 Februariei. c: Deşteptarea primaverei, dramă amoroasă în 7 acte. Luni în 23 Februarie: Femeea şi apaşul. Iar Mercuri în 24 Feb.: Flăcări pe mare. Ministerul Justiţei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege : Domnule Preşedinte! Subsemnatul domiciliat In Tg.-Mureş Str. Ec. Varga No. 3, depunănd alăturatele acte pe cari îmi sprijin cererea vă rog să dispuneţi a mi se acorda naturalizarea. (ss) Stefan Varga. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoareacerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege : Domnule Preşedinte! Subsemnatul Ludovic Tordai în anul 1913 am început studiile de architectură in Budapesta, unde am şi studiat până la finea anului 1916, când am fost chemat la Regimentul 62 Austro-Ungar şi trimis pe câmpul de luptă. Revoluţia m’a ajuns la Odesa şi în 18 Decembrie 1918 am ajuns la Budapesta unde n-am deşertat şi am voit să mă înscriu la Politechnică de acolo însă cum a izbucnit revoluţia de loc am venit la acasa părintească din Tg .-Mureş şi aci am stat până în luna Septembrie 1920, când văzând că din studiile mele am pierdut 4 ani pe câmpul de luptă şi fiindcă aveam deja trei ani şi jumătate făcuţi din studii şi fiind ca şcoală de politechnică nu era în România trebuia să fac ceva pentru a-mi termina studiile şi să nu rămân pe străzii şi astfel dat fiind faptul că pe timpurile acele nu puteam ajunge la paşaport am fost silit de a mă repatria dar nu cu acel scop ca să mi părăsesc părinţii şi ţara, ci numai in scopul de a-mi termina studiile. — De fapt am şi terminat studiile în Germania şi după terminarea studiilor m’am reîntors în Ţară la vatra părintească pentru ca să mă aşez aici în România în mod definitiv. Purtarea mea este clară şi fără nici o dificultate în toată privinţa, au în toată viaţa mea nu m’am ocupat cu politica ci numai cu studiile mele şi nu voesc a trăi şi a muri altundeva decât la cassa părintească, în ţara mea de naştere in România. Jur pe Dumnezeu că voi fi cel mai bun patriot al României. Pentru dovadă anexez aici sub A) paşaportul provizoriu cu care am intrat în Ţară, cu certificatul anexat sub B) dovedesc că am terminat în Budapesta cursul de architectură şi sunt declarat de architect. Cu certificatul anexat sub C) dovedesc că la şcoala superioară de Politechnică din Breslau (Germania) am ascultat trei semestre. Observ, că când m'am repatriat pentru studii la Oficiul de Repatriere am fost mângâiat cu acea, ca să merg numai şi să studiez şi că dacă nu vor trece doi ani de la repatriere totdeauna voi avea drept de a mă cere îndată. Anexez, sub D) actul de naştere din care reese, că am vârsta de 21 ani împiliniţi, sub E) declaraţiunea autentificată prin care manifestez şi din care reese, că am bune purtări, sub C) certificatul din care reese, că am mijloace suficiente pentru întreţinerea mea, în baza acestora în virtutea legii privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, promulgată prin Inatu! Decret Regal No. 724 în Monitorul Oficial No. 41 din 24 Februarie 1924 cu onoare mă rog: Binevoiţi a pune în curgere faţă de mine procedura pentru dobândirea naţionalităţii române, iar după trecerea statului prevăzut de lege a contesta condiţiunile naturalizării şi a supune cazul înaltului Consiliului de Miniştri spre a lua hotărârea cuvenită. Primiţi Domnule Preşedinte expresiunea deosebitelor mele consideraţiuni. Pentru Ludovic Tordai Dr Adrian Popescu advocat în Tg.-Mureș, Piața Unirei. taur, care se dă la toate femeile ce-i ies în cale, ba încă le spune cu amănunte, în gura mare, ce-o să se întâmple dacă l-or primi, noaptea, în odaia lor, pe fereastră! Dar să terminăm, căci reproducând, fără să vrem cădem în aceeași trivialitate de care am făcut haz, la 11 Februarie, fără să ne dăm bine seama. Dacă cu dnii Arnold şi Bach, nu avem nimic, avem însă cu domnii „Bulandra-Manolescu-Storin“. * Domnilor, cu asemenea piese nu se vine la Tg.-Mureş. „Viteazul înotător“, se poate foarte bine reprezenta, în oraşele mari, unde sunt multe şi felurite scene, cu reputaţia şi genul lor consacrat. Acolo, fiecare se duce unde vrea, alege. Cine vrea să audă pe scenă, vorbindu-se de nunta câinilor, se duce la teatrul unde ştie că se va da asemenea piese. Cine însă, vede în teatru, un altar de înălţare sufletească, de educaţie, de cultură, ori de veselie care însănătoşeşte, se duce la teatrul cu astfel de reputaţie. Dar la Tg.-Mureş, unde teatrul românesc trebue să fie în primul rând, un element de cultură naţională, de propagandă, chiar pentru românii noştrii Transilvăneni, care nu cunosc bine pe cei de dincolo, şi sunt intoxicaţi de pretinsa „Kultur“ ungurească, — nu se vine cu asemenea piese. Jucaţi-le în Bucureşti, lăsaţi-le să se joace pe scenele altor oraşe mari, dar nu veniţi cu ele la Tg.-Mureş, unde pretindeţi ca să asiste şi copii de şcoală. * * * Aşi fi nedrept, dacă a-şi termina fără să vorbesc despre interpretare. Maximilian şi aproape întreaga lui trupă, a jucat cu atâta vervă încât trivialitatea piesii, a fost mult îndulcită şi aproape nu a jicnit. Cea ce ne-a bucurat mai mult a fost că şi în celelalte roluri, actorii, au secondat cu acelaş brio, pe protagonist, pe Maximilian. De obicei, în trupele care se deplasează, figurează câte un nume de actor sau actriţă mare, iar restul, umplătură. Dacă şi logodnicul fetii care trebuia să se mărite cu bătrânul nepotrivit, ar fi fost mai simpatic, am fi avut o unitate artistică ireproşabilă. Dacă piesa ne-a decepționat, actorii ne-au încântat. CENZOR. „MUREŞUL §*1 S’a deschis croitoria lui M. RADU Piaţa Reg. Ferdinand 18 TÂRGU-MUREŞ Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări * 12 Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publici următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi sa facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art.23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul şi aci numit Miclos Rezső Ioan, de profesiune dogar actualmente domiciliat în comuna Mureşeni, plasa Mureş de jos, judeţul Mureş-Turda, am venit din Ungaria ca cetăţean ungur cu paşaportul No. 100292 cu scopul de a deveni cetăţean român şi supus acestei ţări. Alăturat cu respect înaintez pe lângă celelalte documente declaraţia de opţiune pentru cetăţenia română. Cererea o motivez cu următoarele documente: 1. Extrasul de naştere din care rezultă că m-am născut în Budepesta în Ungaria. 2. Extrasul de naştere a soţiei meie din care rezultă că dânsa este născută din Comuna Mureşeni, este de origină română, născută din părinţi români. 3 Extrasul de căsătorie de la Ofiţerul stărei civile din care rezultă că şi câsătoria am încheiat-o pe teritorul acestei ţări unde am trăit multă vreme şi numai soartea vitreaga ne-a silit să mergem în Ungaria spre a ne câştiga pâinea de toate zilele. Deoarece soţia mea are rudenii apropriate în comuna Mureşeni, dorim a ne stabili în această comună pentru totdeauna. In speranţa deci că cererea noastră va fi rezolvată favorabil am rămas Mureşeni la 15 Sept 1924 Cu deosebită stimă şi respect (ss) Miclos Rezső loan. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege, în conformitate cu legea pentru dobândirea naţionalităţii române şi în baza alăturatelor acte, am onoarea va rugă să binevoiţi a mi acorda mnpământenirea : 1. Declaraţia de renunţare la supuşenia străină autentificată de Notarul Public. 2- Certificatul de bună purtare precum şi mijloacele suficiente pentru întreţinere, eliberat de Primăria Oraşului, Târgu-Mureş. 3. Extrasul de botez. Rugându vă să binevoiţi a dispune să mi se elibereze un certificat prin care să se constate că am făcut cerere pentru mnpământenire. Depun şi coala de 50 (cincizeci) lei. Cu stimă : (ss) Iosif Nagy 3 Nr. 1460 execuţional 1924. Publicaţiune de licitaţie. Subsemnatul executor judiciar aduc la cunoştinţa publică in senzul legii articul LX din 1881 § 102 respective XLI din 908 § 19 cum că lucrurile următoare s. a. execvat mărfuri de Coloniile diferite şi alte care in urma decisului Nr. 3739 din anul 1924 al Tribunalului din Tg.-Mureş s-au execvat în 11 Noemv. 1924 în favorul execvetorilor firmei Lanczett M. şi fiul repr. prin advocat Dr. Adrian Popescu împotrivaţilor locuitori din Tg-Mureş pentru incassarea capitalului de 14412 Lei şi acces, prin execuţie de acoperire şi cari s’au preţuit în 11595 Lei se vor vinde prin licitaţie publică Pentru efeptuirea acestei licitaţiuni, pe baza decisului Nr. G. 7893/1924 al judecătoriei de ocol din Tg.-Mureş se fixează terminul pe 9 Martie anul 1925 la orele 3 p. m. In Tg.-Mureş Str. Budiului Nr 5 pă presentarea şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt invitaţi prin acest edict cu observarea aceia, că lucrurile susamintite vor fi vândute în senzul legii XL din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă solvirea în bani gata şi in Caz necesar şi sub preţul de strigare. Pretenziunea care e de încassat face 14412 Lei capital, dobânzile cu 6°/o socotind din 15 Oct. 1924 iar Bpeşele până acum stavenite de 1652 Lei. întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţi şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonanța și în favorul acestora în sensul articolului LX din 1881 § 120 Dat în Tg-Mureș la 13 Febr. 1925. Ioan Fogarassy executor judecătoresc de ocol. încercaţi întâi a prepara cafeaua cu o mică cantitate de „VERITABIL FRANCK“.* şi vă veţi convinge în curând, ce gust bun, ce mireasmă fină şi ce spornicie poseda el. * cu râşniţa de cafea