Mureşul, 1926 (Anul 6, nr. 1-18)

1926-01-24 / nr. 4

2 LEI EXEMPLARUL Anul V. Nr. 4. — Tg-Mureş, 24. Ianuarie 1926. Redacţia şi Administraţia: |j ORGAN AL PARTIDULUI N. .F inAL ' Pe M ' Târgu-Mu­reş, Str. Mihai Viteazul 27. . REDACTAT DE UN COMITET. Pe jum. an . ... 50 „ s ’ Editor şi girant responsabil: NICOLAE VULCU. Pe un sfert de an . . 25 „_____ Pe povârniş. Anul n­u, chiar din prima lui zi ne-a sosit cu surprize şi continuă aproape zilnic cu lucruri tot mai noui şi mai neobişnuite. Ne-a despărţit de un tăt frumos al visurilor noastre, ne a făcut să trăim în curs de 24 ore decenii din istorie şi ne a făcut să vedem o minune a veacului: un dic­ator biruit de o pana. Desigur el va continua şi cu realizarea dorinţelor noastre de bine, căci nu ni-l putem închipui chiar atât de extraordinar şi de caprinos să nu împlinească şi dor­nţele bine ale unei ţări întregi. Clipa realizării acestei schimbări e aproape, mult mai aproape decât credem noi. Putrezuirea sistemului de stăpânire s’a vădit în săptămâna trecută, când s’a întrodus cenzura militară a între­­gei prese din Capitală. La aceste mijloace drastice se re­curge numai atunci când Interesele ţârii şi ale Dinastiei sunt în primejdie, când ziar le aţâţă şi răscolesc patimi josnice şi dăunătoare ţării. Atunci, pentru a le curma şi pentru a îndruma pe căi sănătoase pe cei vinovaţi îi pui sub curatelă. Ori nefiind acest caz, lucrul se explică pe temeiu psihologic. Omul bolnav are vizuini, criminalul se teme, şi fantazia lui îi zugrăveşte cele mai ciudate şi îngrozitoare situaţii şi tablouri. Creerul zdruncinat şi sufletul desechilibrat, când vrea să pună la cale lovituri noui, pentru a se linişti pe sine, face să amuţească totul în jurul său. Am auzit de nenorociţi, cari spre a-şi putea linişti creerul inferbântat şi muncit de griji şi patimi, au ferecat uşi şi fereştri, au zăvorit porţile casei, au oprit ceasornicul din mers şi au interzis orice mişcare în casă şi jur, numai să nu poată fi conturbaţi de cineva în preocupările lor. Aşa a fost săptămâna trecută s’a închis graniţele pentru scrisul ţărilor învecinate, s’a pus pază la frontieră să nu pătrundă nici un ziar strein în ţară, aparatul telefonic şi telegrafic a fost legat de urechea censorului, iar foarfecă Comi­sarului Militar a fost supremul arbitru al gândurilor şi dorinţelor inimii ţării noastre, a Capitalei. S’a pregătit o nouă lovitură pentru ţară, din fericire, de astădată neizbu­tită. Presa însă a simţit ac­et plan diabolic, a stat la datorie, a rezistat şi a biruiţi de aceea rezultatul ajuns e o mângâiere pentru ţara ce suferă şi e indicaţii zorilor zilelor frumoase ce se apropie. Dacă apuci pe povârniş numai o întoarcere ci te scufunzi în abiz, în întu­neric, dispreţ şi în uitare. Aşa s’a întâmplat şi cu sistemul de guvernare de azi: a lunecat dela început, s’a scufundat şi îngropat în mocirla urîtă a or­ori­lor sale păcate. Înseşi organele oficiale, neoficiale şi clandestine ale guvernului recunosc acest trist şi dureros fiasco. De aceea de câteva z­le aceste înşiră mereu „opera vastă“ a reaizărilor pe toate terenele vieţii sociale. Sunt înşirate în ordine cr­no­lgică şi în serii. Un I­cru se uită a se spune însă: furturile şi l­a panamalele, bacşişurile şi falslirile. Acesta e punctul prim şi cel mai de frunte al programului realizat paşte prevederile bugetare spre secătuir­ea,, şi compromitarea ţării 11 adaugem noi la opera realizărilor. Milioanele de flămânziţi şi sărăciţi ai ţării, cetele zdrenţoase şi condam­nate la lipsuri ale funcţionarilor, criza economică şi financiară, toate sunt spinii cestăşie în carnea şi viaţa ţării! Acesta e bilanţul adevărat şi fundul povârnişului în care s-a îngrop­t gu­vernul de azi. Ziua de mâine, marea zi a răspunderilor, ne va da dreptate, hârtia de 1000 lei, îi dădea o hârtie veche de 100 lei, care seam­ănă­ de minune cu cele de **L000 lei. In chipul acesta, au fost traşi pe sfoară mai mulţi ţărani, cari au denunţat cazul poliţiei. In vreme ce, cumpărătorii în­şelaţi umblau pe la poliţie, cerând să li să facă dreptate, evreul işi mută şatra in alt colţ de piaţă. După multă căutare, şiretlicul comerciant este prins şi inchis. Această păţanie să slujască de pildă tuturor sătenilor noştri dela sate cari, umblând pela toate şatrele ca să cumpere mai ieftin, adeseori, cad in cursă. Cel mai cuminte lucru este ca fiecare ţăran să-şi facă târguelile trebuincioase de la comercianţii cunoscuţi din oraş, cari nu-şi poartă marfa in spinare ca mel­cul desfăcându-o azi, aici, mâine in alt colţ de ţară unde nu-l cunoaşte nimeni. Un comerciant vechiu, cu rădă­cini in oraşul nostru nu-şi înşală aşa de uşor cumpărătorii, cu cari voeşte să se­ întâlnească şi altă dată , un comerciant cu casa şi masa mai tare se teme de lege decât un vântură ţară, care n’are nimic de­cât sufletul din oase. Să ne deschidem ochii şi­ să învăţăm din păţania altora! Protestul Opoziţiei Unite contra Cenzurii şi stării de asediu.­­ " * După o vacanţă de 0 lună Parlamentul s’a redeschis Miercuri în 20­1­ c. Opoziţia, de care îşi bate joc guvernul şi încearcă să o discre­diteze şi să o prezinte oloagă a fost şi de data aceasta la locul său. A infierat fără cruţare ţinuta dictatorială a şefului guvernului şi a protestat cu toată energia împotriva înstituirii fără nici un rezon cen­zurii şi stării de asediu. Şefii opoziţiei reale d-nii Iuliu Maniu şi Ion Mihalache au ţinut înainte de deschiderea Parlamentului stat cu comitetele executive ale partidelor lor, apoi de comun acord au formulat şi citit urmă­torul protest:­rice şi căzută de fapt în desuetu­dine, guvernul Brădanu a reînoit cenzura presei în timpul vacanţei parlamentare. „Deşi guvernul nu a putut să persiste în nelegiuita măsură luată, opoziţia unită nu poate lăsa pri­lejul deschiderii oamenilor, fără a protesta de la această tribună, în au­zul ţării, cu cea mai profundă indi­gnare faţă de asemenea acte nesoco­tite şi împotriva acestei nouă insulte aduse unui popor blând şi cuminte. Dar care se află totuş la extrema li­mită a răbdării sale“. „Guvernul prezidat de d. Ion I. C. Brătianu, inaugurat prin fraudă electo­rală, menţinut pentru, nenorocirea ţării timp de 4 ani, prin­­eroare şi falsuri îşi termină zilele cu desăvâr­şire compromis. „Pentru a şi prelungi agonia, el nu se dă înapoi nici de la călcarea flagrantă a instituţiunii ce singur a votat. Sub pretextul stării de ase­diu, pe care nici un eveniment nu o justifică, stare de asediu perimată în drept de­oarece n’a fost procla­mată şi nu poate fi menţinu­t în ciuda prescripţiunilor legale catego­ Să învăţăm din păţania altora! In zilele trecute, s’a desbătut un proces interesant la judecăto­ria din Târgu-Mureş. In fiecare joi, ziua târgului de săptămână, un evreu îşi desfăcea şatra cu marfă puţină şi proastă în piaţa oraşului nostru. Ţerani satelor noastre, ademeniţi de stri­gătele evreului, care-şi lăuda marfa, in gura mare, alergau să facă diferite cumpărături. Dar ce să vezi ? Evreul naibi cerea să-şi inşele cumpărătorii naivi de la sate. De se Întâmpla ca cineva să plătiască cu o h­ârtie de 1000 Lei, evreul lua binişor banii, îi strecura in tejghea şi peste puţină vreme, ii scotea iarăşi şi-i dădea inapoi cumpărătorului, spunându-i că nu-i poate schimba. In loc de Intabulaţi-ne totul... I Se scrie şi se vorbeşte, adu­­cându-ni-se învinuiri, că noi ţă­ranii nu ne muncim pământul, din care cauză ţara sufere de alimente; dar nimeni nu-şi dă seama, care e cauza adevărată a acestui regres in economie. Ni s’a dat pământ, mult puţin cât a ajuns, dar in fiecare an ni se ia, ca să ni se dea un alt loc primind mai puţin şi mai slab, pentru că mai trebuie împărţit: şefilor de gări, agronomilor, jan­­darmariei, pentru sport etc. şi încă mai trebuie lăsate rezerve de stat, cam­ de sine inţeles in cele mai multe cazuri se dau ca IM PRIMATE "'S.’.Sf* TIP0BB8FIM „ARDELEANA“ Tg.-Mureş Piaţa Regele Ferdinand 25. — Telefon 15. 1 ' - ,■ . .... - ... .T„—.„„i... Fi,—, i—i--------------- iii---------------------------------------------------i

Next