Ioan Kett Groza (Arad, 2002)
Ioan Kett Groza - între realitate şi vis -Pictura lui Ioan Kett Groza ne pune o întrebare incitantă: într-o epocă cuprinsă de febra globalizării, în care arta tinde să se internaţionalizeze, să fie de pretutindeni şi de nicăieri, mai este, oare, valabilă o formulă stilistică ce îşi are originea în trecut? Răspunsul implicat în creaţia lui Ioan Kett Groza este simplu: nu este importantă formula adoptată, important este ceea ce faci cu ea! După ce ţi-ai descoperit formula stilistică potrivită, nu-ţi rămâne decât să forezi în adâncime, cu toate forţele spiritului. Rezultatul final este opera, adică un tot unitar care poartă pecetea inconfundabilă a personalităţii tale. Joan Kett Groza şi-a elaborat de mult timp o formulă stilistică adecvată structurii sale psihice. Lucrările sale denotă un tip cerebral care reuşeşte să îmbine şi să împace, într-o sinteză personală, reflecţia dramatică asupra realităţilor lumii contemporane, cu visul. în mod firesc, pictura lui se revendică deopotrivă de la suprarealism şi onirism. în compoziţiile sale descoperim motivele obişnuite în arsenalul suprarealist, motivele devenite "clasice" (statui, elemente de arhitectură, pendule, etc.) Pe lângă acestea, Joan Kett Groza şi-a creat un repertoriu foarte bogat de motive proprii. Imaginaţia lui găseşte semnificaţii ascunse în obiectele şi lucrurile cele mai indiferente din lumea înconjurătoare. Transpuse pe pânză, acestea se transformă în metafore şi simboluri care ne conduc gândul dincolo de aparenţele oferite de contactele noastre directe cu realitatea percepută prin simţuri.