Román Nyelvű Katolikus Gimnázium, Naszód, 1882
A. Educatiunea si Instructiunea in gimnasiu. I. Educafiunea. (Continuare la reportulu alu XIII-lea din 1881;2.) 6. Formele speciali ale educatiunii gimnasiali. In notiunea pedagogiei not’a fundamentale este, ca dens’a se fie sciinti’a despre mijlocele educatiunei. — Scopulu educatiunei l’am aflatu a fi acel’a, care este totodata si scopu alu omului: perfectiunea. (A se vedé reportulu din anulu trecutu pet. 3.) Idei’a perfectiunei este compusa din elementele: bunu, frumosu, adeveru. Deci pentru ca elevulu gimnasiale se pota fi condusu catra idealulu seu, catra idei’a perfectiunei, pre carea va avea o realisa in person’a sa: asia educatiunea gimnasiale va trebui se insuiesca intr’acolo, ca se faca elevului posibile calea spre acel’a. Aceea care este cultur’a, ca acelu procesu, prin care scotiendu-se omulu din stadiulu minorenitätii psichice, se conduce spre cele a alu majorenitatii. Obiectele culturei insa suntu totu acelea, cari suntu si elemente constitutive ale ideiei perfectiunei. Deci in elevulu gimnasiale voru fi a se produce, fie prin influintie mijlocite, fie nemijlocite, atari stari sufletesci, pre cum le pretinde scopulu educatiunei, anume: luminarea mintii, pentru cunoscerea adeverului, determinarea vointiei pentru lucrarea bunului si cultivarea simtiementului (animei)«pentru gustulu frumosului. —