Naţiunea, iulie-septembrie 1931 (Anul 5, nr. 141-213)

1931-07-22 / nr. 158

Ami! V JVr. 15Ä /f^&W 2 lei exenunlarul Miercuri, 22 iulie 1931 liien. * ____ ^ÊÊ^K­ ^ . .­­ . *v _ __ |H9 |­­ Sfek» Ml.mr ^^^n^^p^BuHS^aful SHKn HHI ^^bhbbb b^^ redacția fl H ^ • Cluj. Piața uniri 21. Telefon 3-111 Director politic : I Pe co «o 600 lei, pe V. an 300 lei,­pe V. an ISO le administrația: I C. I- CodCUT Cea I Pont#t *trelnA*ate 1 *>00 1*3 Strada Iul­iu Man­iu 3. Te­efon 630 | _____________|____________Pentru strelna+ate OX> lei Apel către intelectuali Se știe care sunt, în general, „ca­litățile" în baza cărora demagogul își dețiine locul de cinste, în multe partide. Ele sunt mai mult... fizice, ca de pildă, torță mușchiulară apreciabilă, ținută impunătoare de „majur* rean* igajat și, mai presus de toate, o voce tunătoare de stentor. Partidele aven­turiere, sau lipsite de o înțelegere superioară a îndatoririlor față de tată, socot că tăria lor principală și esențială, nu poate fi decât falanga aceasta de demagogi cari — cred ele — pot întră cu mai multă facili­tate în „gratiile" poporului, ale căror cuvântări storc uralele cele mai asur­zitoare și îndrăsnesc să recurgă dacă e nevoe, chiar și la supremul argu­ment politic, ciomagul și bătaia. Nu avem de gând să ne războim aici cu această domestică tagmă de oameni — în fond necăjiți și deci, dornici de parvenire. Fiecare își câștigă pâinea cum poate. Și până când va exista „cerere", să nu ne mirăm prea mult, nici de „ofertă". Tipul electorului demagog va trăi probabil cât... votul universal. Și, cu cât un partid va avea temelii morale mai șubrede, cu atât acest element al vieții noastre democratice va fi t mai­ indispensabil,­­ iar intelectualii mai disprețuiți, considerați ca bagaj inutil și având pe conștiință păcatul­­ de moarte de a nu prezenta suficient­­ aport electoral". Partidul national liberal ca partid de muncă constructivă și înfăptuiri­­ istorice, a înțeles dela început că ar fi și primejdios și absurd a ignora forțele spirituale ale unui popor. Sta­tul, națiunea, au probleme grele de rezolvat și e nevoe deci, și de o ar­mată de intelectuali bine pregătiți pentru diversele chestiuni de stat și înțelegerea relelor de pe urma cărora suferă cei mulți și nevoiași. Victoriile electorale sunt eloc­vente, dar numai prin ele nu se re­­rezolvă de obiceiu, multiplele neajun­suri de la ordinea zilei. Se confirmă popularitatea unui partid, a unui om, sau a unei lozinci, sau, în alte cazuri, superba naivitate a celor cari se lasă păcăliți și îmbătați cu apă rece. Ne­cazurile, realitățile însă , rămân. Și, sarcina cea mare, sarcina adevărată, cade tot în cârca omului de speciali­tate, de cultură superioară, priceput să vină cu soluțiuni practice și obiș­nuit să vadă legătura dintre cauzele și efectele diferitelor fenomene so­ciale. Și fată de exercițiul mai mult... mușchiular al demagogului, avem­­ munca celebrată, trudnică și de fie­care zi a celor chemați să aducă prin munca lor pricepută, o amelio­rare a suferințelor comune. Din prilejul vizitei dlui I. G. Duca la Cluj, am avut satisfacția unui ini­mos apel la adresa mult disprețuiți­lor intelectuali. „Intelectualii — a spus șeful partidului național-liberal — pot avea încredere în partidul național­­liberal. Ei știu ce a făcut acest par­tid pentru promovarea culturei româ­nești și știu cu câtă râvnă partidul nostru urmărește realizarea programu­­lui său cultural. Dar e ceva mai mult , astăzi, când omenirea este adânc fră­mântată de curente subversive, când societatea noastră se sbate între de­magogia unora și regionalismul vino­vat al altora, judecata sănătoasă a Intelectualității române, simțul ei înăs­­cut de măsură și de armonie, repul­siunea ei firească față de inestetismul tuturor exagerărilor și tuturor tendin­țelor dizolvante, stabilesc între ea și partidul național-liberal o organică comunitate sufletească pe care noi avem menirea de a o încuraja și de la care ea are datoria de a nu se sustrage. — In mine intelectualii din Ardeal vor avea apărătorul cel mai devotat pentru cauza partidului nostru, care în concepția mea se confundă cu propria lor cauză:" Iată cuvinte răspicate, ce vor avea, desigur, cuvenitul răsunet în mijlocul intelectualilor din Ardeal. Deci, nu numai calități electorale, — ci și cultură, și judecata sănătoasă și demnă a intelectualului și valorile lui adevă­rate. După război, am avut, e adevă­rat, o eclipsă dureroasă a intelectua­lității, însăși intelectualii, întorși din tranșee, abrutizat­ și sub influența propriei decăderi în care și-a împins războiul, pledau împotriva oricărei spiritualități. Se propovăduia cu ar­doare, cel mai cras materialism, sin­gurul ideal demn de urmat fiind îm­bogățirea rapidă și cu orice preț. Am văzut unde am ajuns datorită acestei psihoze bolnave. La surparea întrecrei ierarhii morale, la o complectă es­­trăbălare. Iar, în politică, la subordo­narea valorii intelectualului, savantu­lui, specialistului, omului de acțiune rodnică, a calităților... fizice ale de­magogului (mușchi impunători, voce tunătoare, etc.) considerat indispen­sabil și ridicat în al nouălea cer. Un partid ca acela national-liberal, nu poate urma calea aceasta. Tot­deauna în acest partid a primat cali­tatea. Non multa sed multum. Iar in­telectualul este și astăzi invitat — cum a făcut-o deunăzi dl I. G. Duce — la locul ce i se cuvine, căci în pregătirea, sacrificiul și priceperea și forța lui morală este salvarea țării Firește, dacă intelectualul mai este și om de mase și cuvântul lui poate cuceri și fără demagogie în straturile largi ale poporului, aceasta n’are de­cât să ne bucure. Valoarea lui pen­tru partid în acest caz, este dublă. Dar niciodată nu poate fi acces la sin­gurul criteriu de ierarhizare politică într’un stat cu pretenții de civilizație și cultură. Cei ce-și petrec viața în birouri, în laboratoare, nu sunt tot­deauna înzestrați cu asemenea caii­tăți, înseamnă oare aceasta că tre­­bue ignorați și bagatelizați ? Expo­nentul cel mai de seamă al partidu­lui național-liberal a răspuns la Cluj acestei întrebări cu un hotărât — nu C. I. C. Tineretul ardelean și apelul dlui I. G. Duca de dr Ion Seracin Șeful partidului național liberal, din prilejul recentei vizite făcute la Cluj, a adresat un călduros apel către ti­neretul ardelean de a se înregimen­ta sub cutele glorioase ale steagului istoricului partid. Apelul dlui I. G. Duca, în forma și în locul care s’a produs, își are semnificația sa deosebită. La prima descălecare dincoace de munci, în calitatea de șef al ma­relui partid, dl I. G. Duca a țin­ut să cheme la politica de înfrățire și de ridicare a elementului românesc cis­­car patin toate elementele tinere ale provinciei ardelene, în credința sin­ceră că numai așa va putea să se consolideze unitatea sufletească, pe care unii dintre politicianii noștri o subminează zi de zi prin acțiunea lor nesocotită de sădire a urei între frați. Apelul dlui I. G. Duca­s a produs la Cluj, în locul, de unde în cei 12 ani din urmă au pornit atacurile vio­lente împotriva vechiului Regat și care, de azi înainte trebue să însem­neze începutul unei noui ere de în­frățire națională și politică. Nu avem nici un motiv să ne în­doim, că apelul dlui I. G. Duca nu va avea răsunetul dorit în rândurile tineretului ardelean. Șeful partidului național-liberal a spus-o fără încon­jor și fără putința de desmințire că dorește să vadă formându-se un bloc al tineretului ardelean, care să păstreze cu sfințenie patrimoniul uni­­tății noastre naționale. Nu a chemat tineretul nici la lupta fratricidă, cum au făcut-o afii, mai lipsiți de scrupule. Nu a cerut nici ca aceasta generație, care se adapă la izvorul de viată al românismului integral, să se retragă pe munți sau sub corturi, unde să conspire împo­triva coroanei și așezămintelor noa­stre de stat, cum încearcă azi unii din politicianii faliți ai vieții noastre publice. Nu ! Dl I. G. Duca a chemat ge­nerația tânără a Ardealului la o lup­tă de considerabilă importantă pen­tru viitorul țării noastre : la apărarea României Marii împotriva acelora, cari cu voie sau incoștient, lucrează la dărâmarea edificiului ridicat pe trupurile sângerânde ale miilor de eroi. Generația tâneră a Ardealului va găsi în partidul național-liberal In­­strumentul politic, care îi va da pu­tința să se formeze ca viitorii con­ducători încercați de mâine. Sunt demne de relevat cuvintele pline de entuziasm, de înălțare și căldură, cu care dl I. G. Duca a chemat la lup­tă tineretul . Venu­i — a spus dsa — să lup­tați sub cutele steagului nostru. In ideologia noastră veți găsi posibili­tatea realizării aspirațiunilor genera­ției dvoastre. Mândru de trecutul său, dar cu privirile veșnic afintite asupra prefacerilor impuse de nece­sitățile viitorului, în neîncetată con­cordantă cu spiritul vremurilor și cu evoluția societăților moderne, în ca­drul unei politice de ordine, de pro­gres, de democrație, de nationalism și de înfrățire socială, partidul na­țional liberal își va îndeplini mâine cu aceeași prevedere și cu același patriotism datoria pe care și-a înde­plinit-o și crim. (Continuare în pag. 2) P. N. L. și unifi­carea legislativă Considerații pe marginea unui comunicat In consfătuirea de la Cluj a organi­zațiilor național-liberale din Ardeal, între alte probleme, s’a discutat și problema unificării legislative, agitată azi prin anteproectul de extindere a legiuirilor vechiului Regat pe tot cu­prinsul țării, anunțat de dl ministru al justiției C. Hamangiu. Chestiunea a fost ridicată și înfăți­șată cu mult talent și competentă de dl dr Valeriu Roman, în sensul că par­tidul național liberal, conștient de ro­lul său de factor hotărâtor în stat, trebue să ia o atitudine în această chestiune de mere importantă pentru obrazul țării noastre. Toți șefii de or­ganizații s’au raliat la aceasta pro­punere a dlui Jor Valeriu Roman. In urma discutiunilor ce au avut loc, pe aceasta temă dl I. G. Duca șeful partidului a înfățișat în mod succint punctul de vedere al partidu­lui national-liberal, concretizat în co­municatul apărut în numărul de Du­minecă al ziarului nostru. In acest comunicat se spune că partidul na­tional-liberal, îndată după votarea constituției din 1923, „a dat proble­mei unificării cuvenita importantă, sta­bilind principiile conform căror tre­bue să se facă și creind instrumental care să fie chemat a executa vasta lucrare”. „In privința principiilor — spune comunicatul — partidul national-libe­ral și-a dat perfect de bine seama ca unificarea legislativă trebue să fie o operă sintetică. Cu colaborarea juriș­tilor din toate părțile țării, cari repre­zintă toate tradițiile și mentalitățile juridice, să se adune tot ce este mai bun, mai adecvat intereselor morale, culturale și economice ale națiunii, și din acel material să fie alcătuite nouăle coduri. Prin aceasta metodă de unificare se realizează, ca și de la sine, marele principii al progresului juridic, astfel, că obrazul României întregite să se potrivească în tabloul statelor capabile și dornice de ascen­d­hi no* . Comunicatul taxează anteproectul dlui C. Hamangiu, ca „sistemul cel mai rudimentar și incomplect de uni­ficare, legislativă, a cărui aplicare, în al 14-lea an după unire este absolu­­tamente exclusă". Totodată partidul a anunțat că dacă dl C. Hamangiu va persista în a depune în sesiunea vii­toare a parlamentului ante-proectul de extindere a legiuirilor vechiului Regat în tot cuprinsul țării, opoziția național­­liberală din parlament o să-l combată cu toată vigoarea și o să voteze contra. Hotărârea aceasta a partidului na­țional-liberal a produs în toate cer­curile juridice de dincoace de Car­­pați o foarte bună impresie. Ea a raliat, în aceasta problemă, în jurul partidului național-liberal pe toti aceia cari luptă pentru ca anteproectul în chestiune să fie scos de la ordinea zilei și să se procedeze pe baza luc­rărilor de unificare, concretizate în codurile ce se găsesc la consiliul legislativ și cari marchează un spirit de conciliatiune pentru diferitele men­talități juridice ale țării, dar totodată și un spirit de progres.

Next