Naţiunea, iulie-septembrie 1931 (Anul 5, nr. 141-213)
1931-07-22 / nr. 158
Ami! V JVr. 15Ä /f^&W 2 lei exenunlarul Miercuri, 22 iulie 1931 liien. * ____ ^ÊÊ^K ^ . . . *v _ __ |H9 | Sfek» Ml.mr ^^^n^^p^BuHS^aful SHKn HHI ^^bhbbb b^^ redacția fl H ^ • Cluj. Piața uniri 21. Telefon 3-111 Director politic : I Pe co «o 600 lei, pe V. an 300 lei,pe V. an ISO le administrația: I C. I- CodCUT Cea I Pont#t *trelnA*ate 1 *>00 1*3 Strada Iuliu Maniu 3. Teefon 630 | _____________|____________Pentru strelna+ate OX> lei Apel către intelectuali Se știe care sunt, în general, „calitățile" în baza cărora demagogul își dețiine locul de cinste, în multe partide. Ele sunt mai mult... fizice, ca de pildă, torță mușchiulară apreciabilă, ținută impunătoare de „majur* rean* igajat și, mai presus de toate, o voce tunătoare de stentor. Partidele aventuriere, sau lipsite de o înțelegere superioară a îndatoririlor față de tată, socot că tăria lor principală și esențială, nu poate fi decât falanga aceasta de demagogi cari — cred ele — pot întră cu mai multă facilitate în „gratiile" poporului, ale căror cuvântări storc uralele cele mai asurzitoare și îndrăsnesc să recurgă dacă e nevoe, chiar și la supremul argument politic, ciomagul și bătaia. Nu avem de gând să ne războim aici cu această domestică tagmă de oameni — în fond necăjiți și deci, dornici de parvenire. Fiecare își câștigă pâinea cum poate. Și până când va exista „cerere", să nu ne mirăm prea mult, nici de „ofertă". Tipul electorului demagog va trăi probabil cât... votul universal. Și, cu cât un partid va avea temelii morale mai șubrede, cu atât acest element al vieții noastre democratice va fi t mai indispensabil, iar intelectualii mai disprețuiți, considerați ca bagaj inutil și având pe conștiință păcatul de moarte de a nu prezenta suficient aport electoral". Partidul national liberal ca partid de muncă constructivă și înfăptuiri istorice, a înțeles dela început că ar fi și primejdios și absurd a ignora forțele spirituale ale unui popor. Statul, națiunea, au probleme grele de rezolvat și e nevoe deci, și de o armată de intelectuali bine pregătiți pentru diversele chestiuni de stat și înțelegerea relelor de pe urma cărora suferă cei mulți și nevoiași. Victoriile electorale sunt elocvente, dar numai prin ele nu se rerezolvă de obiceiu, multiplele neajunsuri de la ordinea zilei. Se confirmă popularitatea unui partid, a unui om, sau a unei lozinci, sau, în alte cazuri, superba naivitate a celor cari se lasă păcăliți și îmbătați cu apă rece. Necazurile, realitățile însă , rămân. Și, sarcina cea mare, sarcina adevărată, cade tot în cârca omului de specialitate, de cultură superioară, priceput să vină cu soluțiuni practice și obișnuit să vadă legătura dintre cauzele și efectele diferitelor fenomene sociale. Și fată de exercițiul mai mult... mușchiular al demagogului, avem munca celebrată, trudnică și de fiecare zi a celor chemați să aducă prin munca lor pricepută, o ameliorare a suferințelor comune. Din prilejul vizitei dlui I. G. Duca la Cluj, am avut satisfacția unui inimos apel la adresa mult disprețuiților intelectuali. „Intelectualii — a spus șeful partidului național-liberal — pot avea încredere în partidul naționalliberal. Ei știu ce a făcut acest partid pentru promovarea culturei românești și știu cu câtă râvnă partidul nostru urmărește realizarea programului său cultural. Dar e ceva mai mult , astăzi, când omenirea este adânc frământată de curente subversive, când societatea noastră se sbate între demagogia unora și regionalismul vinovat al altora, judecata sănătoasă a Intelectualității române, simțul ei înăscut de măsură și de armonie, repulsiunea ei firească față de inestetismul tuturor exagerărilor și tuturor tendințelor dizolvante, stabilesc între ea și partidul național-liberal o organică comunitate sufletească pe care noi avem menirea de a o încuraja și de la care ea are datoria de a nu se sustrage. — In mine intelectualii din Ardeal vor avea apărătorul cel mai devotat pentru cauza partidului nostru, care în concepția mea se confundă cu propria lor cauză:" Iată cuvinte răspicate, ce vor avea, desigur, cuvenitul răsunet în mijlocul intelectualilor din Ardeal. Deci, nu numai calități electorale, — ci și cultură, și judecata sănătoasă și demnă a intelectualului și valorile lui adevărate. După război, am avut, e adevărat, o eclipsă dureroasă a intelectualității, însăși intelectualii, întorși din tranșee, abrutizat și sub influența propriei decăderi în care și-a împins războiul, pledau împotriva oricărei spiritualități. Se propovăduia cu ardoare, cel mai cras materialism, singurul ideal demn de urmat fiind îmbogățirea rapidă și cu orice preț. Am văzut unde am ajuns datorită acestei psihoze bolnave. La surparea întrecrei ierarhii morale, la o complectă estrăbălare. Iar, în politică, la subordonarea valorii intelectualului, savantului, specialistului, omului de acțiune rodnică, a calităților... fizice ale demagogului (mușchi impunători, voce tunătoare, etc.) considerat indispensabil și ridicat în al nouălea cer. Un partid ca acela national-liberal, nu poate urma calea aceasta. Totdeauna în acest partid a primat calitatea. Non multa sed multum. Iar intelectualul este și astăzi invitat — cum a făcut-o deunăzi dl I. G. Duce — la locul ce i se cuvine, căci în pregătirea, sacrificiul și priceperea și forța lui morală este salvarea țării Firește, dacă intelectualul mai este și om de mase și cuvântul lui poate cuceri și fără demagogie în straturile largi ale poporului, aceasta n’are decât să ne bucure. Valoarea lui pentru partid în acest caz, este dublă. Dar niciodată nu poate fi acces la singurul criteriu de ierarhizare politică într’un stat cu pretenții de civilizație și cultură. Cei ce-și petrec viața în birouri, în laboratoare, nu sunt totdeauna înzestrați cu asemenea caiități, înseamnă oare aceasta că trebue ignorați și bagatelizați ? Exponentul cel mai de seamă al partidului național-liberal a răspuns la Cluj acestei întrebări cu un hotărât — nu C. I. C. Tineretul ardelean și apelul dlui I. G. Duca de dr Ion Seracin Șeful partidului național liberal, din prilejul recentei vizite făcute la Cluj, a adresat un călduros apel către tineretul ardelean de a se înregimenta sub cutele glorioase ale steagului istoricului partid. Apelul dlui I. G. Duca, în forma și în locul care s’a produs, își are semnificația sa deosebită. La prima descălecare dincoace de munci, în calitatea de șef al marelui partid, dl I. G. Duca a ținut să cheme la politica de înfrățire și de ridicare a elementului românesc ciscar patin toate elementele tinere ale provinciei ardelene, în credința sinceră că numai așa va putea să se consolideze unitatea sufletească, pe care unii dintre politicianii noștri o subminează zi de zi prin acțiunea lor nesocotită de sădire a urei între frați. Apelul dlui I. G. Ducas a produs la Cluj, în locul, de unde în cei 12 ani din urmă au pornit atacurile violente împotriva vechiului Regat și care, de azi înainte trebue să însemneze începutul unei noui ere de înfrățire națională și politică. Nu avem nici un motiv să ne îndoim, că apelul dlui I. G. Duca nu va avea răsunetul dorit în rândurile tineretului ardelean. Șeful partidului național-liberal a spus-o fără înconjor și fără putința de desmințire că dorește să vadă formându-se un bloc al tineretului ardelean, care să păstreze cu sfințenie patrimoniul unității noastre naționale. Nu a chemat tineretul nici la lupta fratricidă, cum au făcut-o afii, mai lipsiți de scrupule. Nu a cerut nici ca aceasta generație, care se adapă la izvorul de viată al românismului integral, să se retragă pe munți sau sub corturi, unde să conspire împotriva coroanei și așezămintelor noastre de stat, cum încearcă azi unii din politicianii faliți ai vieții noastre publice. Nu ! Dl I. G. Duca a chemat generația tânără a Ardealului la o luptă de considerabilă importantă pentru viitorul țării noastre : la apărarea României Marii împotriva acelora, cari cu voie sau incoștient, lucrează la dărâmarea edificiului ridicat pe trupurile sângerânde ale miilor de eroi. Generația tâneră a Ardealului va găsi în partidul național-liberal Instrumentul politic, care îi va da putința să se formeze ca viitorii conducători încercați de mâine. Sunt demne de relevat cuvintele pline de entuziasm, de înălțare și căldură, cu care dl I. G. Duca a chemat la luptă tineretul . Venui — a spus dsa — să luptați sub cutele steagului nostru. In ideologia noastră veți găsi posibilitatea realizării aspirațiunilor generației dvoastre. Mândru de trecutul său, dar cu privirile veșnic afintite asupra prefacerilor impuse de necesitățile viitorului, în neîncetată concordantă cu spiritul vremurilor și cu evoluția societăților moderne, în cadrul unei politice de ordine, de progres, de democrație, de nationalism și de înfrățire socială, partidul național liberal își va îndeplini mâine cu aceeași prevedere și cu același patriotism datoria pe care și-a îndeplinit-o și crim. (Continuare în pag. 2) P. N. L. și unificarea legislativă Considerații pe marginea unui comunicat In consfătuirea de la Cluj a organizațiilor național-liberale din Ardeal, între alte probleme, s’a discutat și problema unificării legislative, agitată azi prin anteproectul de extindere a legiuirilor vechiului Regat pe tot cuprinsul țării, anunțat de dl ministru al justiției C. Hamangiu. Chestiunea a fost ridicată și înfățișată cu mult talent și competentă de dl dr Valeriu Roman, în sensul că partidul național liberal, conștient de rolul său de factor hotărâtor în stat, trebue să ia o atitudine în această chestiune de mere importantă pentru obrazul țării noastre. Toți șefii de organizații s’au raliat la aceasta propunere a dlui Jor Valeriu Roman. In urma discutiunilor ce au avut loc, pe aceasta temă dl I. G. Duca șeful partidului a înfățișat în mod succint punctul de vedere al partidului national-liberal, concretizat în comunicatul apărut în numărul de Duminecă al ziarului nostru. In acest comunicat se spune că partidul national-liberal, îndată după votarea constituției din 1923, „a dat problemei unificării cuvenita importantă, stabilind principiile conform căror trebue să se facă și creind instrumental care să fie chemat a executa vasta lucrare”. „In privința principiilor — spune comunicatul — partidul national-liberal și-a dat perfect de bine seama ca unificarea legislativă trebue să fie o operă sintetică. Cu colaborarea juriștilor din toate părțile țării, cari reprezintă toate tradițiile și mentalitățile juridice, să se adune tot ce este mai bun, mai adecvat intereselor morale, culturale și economice ale națiunii, și din acel material să fie alcătuite nouăle coduri. Prin aceasta metodă de unificare se realizează, ca și de la sine, marele principii al progresului juridic, astfel, că obrazul României întregite să se potrivească în tabloul statelor capabile și dornice de ascendhi no* . Comunicatul taxează anteproectul dlui C. Hamangiu, ca „sistemul cel mai rudimentar și incomplect de unificare, legislativă, a cărui aplicare, în al 14-lea an după unire este absolutamente exclusă". Totodată partidul a anunțat că dacă dl C. Hamangiu va persista în a depune în sesiunea viitoare a parlamentului ante-proectul de extindere a legiuirilor vechiului Regat în tot cuprinsul țării, opoziția naționalliberală din parlament o să-l combată cu toată vigoarea și o să voteze contra. Hotărârea aceasta a partidului național-liberal a produs în toate cercurile juridice de dincoace de Carpați o foarte bună impresie. Ea a raliat, în aceasta problemă, în jurul partidului național-liberal pe toti aceia cari luptă pentru ca anteproectul în chestiune să fie scos de la ordinea zilei și să se procedeze pe baza lucrărilor de unificare, concretizate în codurile ce se găsesc la consiliul legislativ și cari marchează un spirit de conciliatiune pentru diferitele mentalități juridice ale țării, dar totodată și un spirit de progres.