Naţiunea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 5, nr. 214-273)
1931-11-25 / nr. 251
^at fi V Htr. 251 .0- 21ei exemplarul Miercuri, 25 Noemvrie 193Î •mv" ° .............. ................ ..............................■■■............................ "" ^ cjV VI A H O N A M I N 1 E : Éj Pe un an 600 lei; pe o jumătate de an 300 I ADMINISTRAȚIA: lei; pe trei luni 150 lei. Pentru străinătate I Strada Iuliu Maniu Nr. 3. — Telefon 6-30. 1200 leii anual. I Amintirea lui Ion C. Brătianu Astăzi se împlinesc patru ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu. Se vor celebra pretutindeni, pioaise parastase în amintirea marelui bărbat de stat, pilda măreață a vieții lui va fi comentată, iar urmații vor desprinde din ea învățăminte pentru prezent. O enumerare a faptelor lui Ion I. C. Brătianu, ar fi o sarcină prea grea în cadrul unui articol de ziar. O asemenea inșirare cronologică ar fi de altfel de prisos : memoria lui Ion I. C. Brătianu trăiește chiar și în casele cele mai modeste, iar cu cât trec anii, se înrădăcinează tot mai mult convingerea, că el a fost cel mai mare om de stat din câți a avut neamul românesc. Ca orice luptător, a avut în viață, și dușmani neîmpăcați cari nu l-au slăbit cu criticele și cuvintele de hulă. Dar nu acest val de patimi este ceia ce rămâne. Laudele celor interesați, precum și injuriile invidioșilor, sunt la fel de eftine, și se spulberă ca fumul, la prima confruntare cu realitățile Vrednicia bărbaților de stat se fixează prin faptele lor, prin munca de fiecare zi, prin jertfa lor, depusă pe altarul patriei. Iar meritele nepieritoare, nu pot fi zdruncinate nici prin bârfiri, nici prin negațiune. Opera care au săvârșit-o se ridică ca un monument etern, menit să vorbească generațiilor viitoare, îndemnându-le să urmeze aceiași cale a patriotismului adevărat. Ion I. C. Brătianu a înscris cele mai glorioase capitole în istoria țarei noastre. De numele lui se leagă marile reforme democratice și tot datorită politicei lui prevăzătoare și înțelepte s’a înfăptuit visul nostru de veacuri, unitatea politică a neamului românesc. Această unitate ne-a adus nouă ardelenilor, desrobirea. De aceia, amintirea lui Ion I. C. Brătianu nu poate fi nicăiri mai vie ca la noi, în Ardeal, întreaga viață a marelui bărbat de stat a fost închinată îndeplinirii acestui măreț ideal. A urmărit îndeplinirea lui cu dârzenie și perseverență eroică până când a ajuns la realizare. La realizarea epocală, care marchează cea mi importantă etapă a istoriei noastre naționale. De patru ani făuritorul României mari, doarme somnul de veci. Aniversarea morții lui, este un prilej pentru contemporani a-și arăta recunoștința fată de acela care prin reforma agrară și votul obștesc a fost un desrobitor social al poporului român, iar prin războiul de întregire un desrobitor politic. Și mai presus de toate, omul destinului românesc. Prin ceața însângerată a primilor ani ai războiului mondial, el a văzut clar calea de urmat și a determinat intrarea în acțiune, pe care el o credea necesară chiar și pentru cazul că am fi avut siguranța unei înfrângeri. Neamul românesc — spunea dânsul — trebuie să demonstreze lumii, acum ori niciodată, aspirațiile sale de unitate națională, înfruntând până și riscul că la celălalt capăt al drumului, l-ar aștepta pieirea. Iată sufletul mare al lui Ion I. C. Brătianu. Iată voința lui neînfrântă de profet al românismului. In vremuri tulburi ca acelea de astăzi, avem datoria să cercetăm pilda vieții lui Ion I. C. Brătianu și să căutăm în ea sugestii pentru faptele noastre de astăzi. N simțim și acum între noi. Figura lui voevodală și senină ne insuflă parcă și acum încredere în propriile forțe. Iar luminosul zâmbet al ctitorului României Mari ne spune, să continuăm să ne facem datoria întreagă, să avem „îndrăzneală în cele bine chibzuite” Partidul național liberal are încă numeroase lupte în perspectivă, el nu și-a îndeplinit măreața lui menire. Chiar de aceia, noi rugăm marea umbră să ne călăuzească pașii, să ne ducă la biruință în marea luptă ce o avem de dat pentru salvarea patrimoniului sfânt al României mari. C. I. C Probleme locale și de politică generală In dezbaterea organizației liberale din Cluj Cuvântărils dlor Vasile Candrea, prof. Mihail Negru și Alex. Lapedatu Ședința de ieri a organizației national liberale a fost deschisă prin câteva comunicări de interes local, făcute de dl. prof. Vasile Candrea, membru în comisia interimară a orașului PROBLEMA UZINEI ELECTRICE ȘI A ȘOMAJULUI D-sa a arătat că acțiunea în legătură cu uzina electrică pare a duce la rezultat. Crede că sau se va reveni asupra contractului de concesiune, sau vor fi obținute ameliorări esențiale. In chestiunea șomajului d-sa a relevat inconsecvența guvernelor dela noi. Anul trecut s’a impus de sus orașelor să prevadă în bugete suma pentru ajutorarea șomerilor, de vreme ce acum dl. Argetoianu, ministrul de finanțe, declară că nu există șomeri. Tot dl. Argetoianu, a îndrumat orașele să facă o triare serioasă a șomerilor și să nu dea ajutoare decât asigurând prilej de muncă. La Cluj s’a preconizat o soluțiune în acest sens, printr’un aranjament făcut cu proprietarii carierei de piatră de la Bologa. Primăria va apela la uzina electrică să-i lichideze un avans de un milion, în contul redevenței. Din această sumă va fi pusă în funcțiune cu șomeri, cariera de la Bologa și se vor executa lucrări de regulare a Someșului. HAOSUL BUGETAR ȘI POLITIC Luând cuvântul, dl. prof. Mihail Negru a dat expresie îngrijorării generale față de situația ce o creiază haosul bugetar introdus de guvernul actual. Intr’ adevăr, cu toate economiile mult trâmbițate, grație bugetului excepțional, nu se va ajunge la nici o scădere a cheltuelilor, în comparație cu bugetul anului trecut. In schimb se creiază îndeosebi funcționarilor publici o situație exasperantă. Ei sunt amenințați ca lefurile lor pe lunile din urmă ale anului în curs să fie trecute în sarcina acelui haotic buget extraordinar, fapt care s-ar putea să echivaleze cu o plată ulterioară în rente de stat. De încheiere, distinsul vorbitor, arată că este momentul potrivit de-a se face de către organizațiile provinciale sugestii conducerii centrale a partidului, în sensul de a înteți lupta împotriva guvernanților de azi. ÎNCEPE LUPTA PENTRU RĂSTURNAREA GUVERNULUI A vorbit apoi dl. prof. Alex. Lapedatu, președintele organizației, fost ministru. D-sa a înfățișat împrejurările cari au justificat încrederea de care s’a bucurat guvernul actual în sesiunea parlamentară trecută. De atunci însă lucrurile s’au schimbat. Guvernul și-a dovedit incapacitatea și lipsa de pregătire. Cea mai copleșitoare dovadăa servit-o procedeul urmat în chestiunea salarizării funcționarilor publici. La 24 ore, după anunțarea faimosului proiect pentru încadrarea slujbașilor publici, el a fost retras. La fel de nestudiat este proiectul de buget, despre care un deputat a spus în comisia bugetară ca se bazează pe o justificare. Odată făcută dovada incapacității guvernului, partidul național liberal a hotărât începerea luptei de răsturnare a actualilor guvernanți începutul se face în discuția la mesaj. Nu încape nici o îndoială ca izbânda va fi de partea noastră. Presa străină și călătoria dlui Duca în străinătate „La Gazette“ din Bruxelles, publică un articol în legături cu vizita d-lui Duca la Paris din care reproducem următoarele : „Unele ziare se străduiesc să divulge detalii senzaționale, asupra călătoriei la Paris a d-lui Duca, șeful partidului liberal. Nu au dreptate, deoarece această călătorie nu e decât continuarea unei lungi tradiții inagurată de pe vremea renașterii române și pe care șeful partidului liberal înțelege s-o continue, întărind-o. „Dl. Duca, noul șef al partidului liberal, în lunga perioadă a guvernului la „Continuarea unei lungi tradiții" țional liberal, prezidat de I. I. C. Brătianu, de la 1922 la 1926, a fost sufletul acestei politici. In afară de contactul intim cu aliații săi vecini, d. Duca nu a pierdut din vedere marile linii ale politicii europene de care interesele specifice ale fiecărei țări sunt atât de strâns legate. Dar d. Duca nutrește și dornța de a normaliza pe cât posibil, relațiile cu statele foste inamice. Dl. Duca, dorind destinderea relațiilor externe române pe toate fronturile, a încercat normalizarea (Continuare în pagina 2-a; Din istoria aviației de Od. Apostol Raidurile mari aeriene trecute în istoria lumii merită să fie cunoscute. Vom începe cu raidul lui Pelletier Doisy: Paris-Totkio. Pilot Pelletier-Daisy. Tovarăș de drum: mecanicul Besin. Avionul a fost botezat: „Jacquelline“, numele fetiței pilotului. Pe avion era pictată o pisică miorlăind la lună pe o secere de argint. Au pornit de la Paris la 24 Aprilie 1924. Nu-i nevoie să vă mai spun prin câte a trecut: furtună, frig, ceață, ploaie, nisip, căldură înnăbușitoare, oboseală. La Shangai vrând să ateriseze, cade într’un șanț mare plin cu apă, își sfarmă avionul. Printre sfărâmăturile avionului apare Pelletier cu talismanul său: o icoană mică gravată pe lemn, reprezentând pe Sf. Cristofor cu Isus în brațe, icoană dăruită lui la 1913 de mecanicii escadrilei lui, și de sub scaunul observatorului iese teafăr și mecanicul Besin, scărpinându-se la ceafă și fluerând o pagubă. Nu s’au oprit aci. Cu un avion modest, căpătat, porniră la drum, hotărâți să ajungă la Tokio. Și în dimineața de 9 Iunie la Tokio, o mulțime imensă îi aștepta. Celebrele și încântătoarele dudui japoneze le-au oferit cele mai frumoase crisanteme ale țării lor, încununâd cu ele amiciția franco-japoneză și opera pentru care nu găsesc cuvinte s’o zeific. Trei ani după această izbândă a lui Pelletier, as al aviației franceze și al lumei, decorat cu legiunea de onoare, la 13 Februarie 1927, generalul Marchiz de Pinedo, a cărui faimă era cunoscută încă din 1925 după executarea celebrului său raid Sesto- Calendre- Melburn- Tokio- Roma în 370 ore de zbor, străbătând 55.000 km., pleacă cu hidroavionul „Santa Maria“ peste Africa, Atlantic, America de Sud, până la Buenos-Aires, America de Nord până la Terra-Nova, și de acolo peste insulele Azore-Lisabona și după 36.000 km de zbor, la 19 Mai 1927, Mussolini îl primește la Roma cu cuvintele: „Generale ! Italia te salută cu căldură și-ți mulțumește. Tu ai făcut onoare patriei italiene și steagului ei ! “ De Pinedo are 42 de ani și e născut la Neapoli. Hidroavionul cu care a zburat este de tip Savoia 55. Marchetti cu două motoare Asse Isolta Franschini de 500 HP, fiecare urcă la 300 mm în 32 minute. Are iuțeală maximă 200 ktm. pe oră. Mai e nevoie să vă mai vorbesc de celebrul și norocosul tănar de 26 ani, Lilindbergh? Cine n’a auzit de el și de izbânda lui ? Trecerea Atlanticului fără escală cu avionul său „Spirit of Saint-Louis“, New- York-Paris în 33 de ore, fără nici un tovarăș de drum și flămând. E cea mai mare îndrăzneală a omului de la apariția lui pe pământ până azi. După el a trecut Atlanticul multimilionarul Lewin și Chamberlin cu avionul „Miss Columbia“. A treia oară, tot fără escală, dar de data aceasta cu trei pasageri — Byrd, trece cu avionul său „America“, la 29 iunie 1927, Atlanticul învins și obicinuit cu omul zburător.