Naţiunea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 5, nr. 214-273)

1931-11-25 / nr. 251

^at fi V Htr. 251 .0- 21ei exemplarul Miercuri, 25 Noemvrie 193Î •mv" ° .............. ................ ..............................■■■............................ "" ^ cjV V­I­ A H O N A M I N 1 E : Éj Pe un an 600 lei; pe o jumătate de an 300 I ADMINISTRAȚIA: lei; pe trei luni 150 lei. Pentru străinătate I Strada Iuliu Maniu Nr. 3. — Telefon 6-30. 1200 leii anual. I Amintirea lui Ion­­ C. Brătianu Astăzi se împlinesc patru ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu. Se vor celebra pretutindeni, pioaise parastase în amintirea marelui bărbat de stat, pilda­­ măreață a vieții lui va fi comentată, iar urmații vor desprinde din ea învățămin­te pentru prezent. O enumerare a faptelor lui Ion I. C. Brătianu, ar fi o sarcină prea grea în cadrul unui articol de ziar. O asemenea inșirare cronologică ar fi de altfel de prisos : memoria lui Ion I. C. Brătianu trăiește chiar și în casele cele mai mo­deste, iar cu cât trec anii, se înrădăci­nează tot mai mult convingerea, că el a fost cel mai mare om de stat din câți a avut neamul românesc. Ca orice luptător, a avut în viață, și dușmani neîmpăcați cari nu l-au slăbit cu criticele și cuvintele de hulă. Dar nu acest val de patimi este ceia ce rămâne. Laudele celor interesați, precum și inju­riile invidioșilor, sunt la fel de eftine, și se spulberă ca fumul, la prima con­fruntare cu realitățile Vrednicia bărbaților de stat se fixea­ză prin faptele lor, prin munca de fie­care zi, prin jertfa lor, depusă pe altarul patriei. Iar meritele nepieritoare, nu pot fi zdruncinate nici prin bârfiri, nici prin negațiune.­­ Opera care au săvârșit-o se ridică ca un monument etern, menit să vorbească generațiilor viitoare, în­­demnându-le să urmeze aceiași cale a patriotismului adevărat. Ion I. C. Brătianu a înscris cele mai glorioase capitole în istoria țarei noastre. De numele lui se leagă m­arile reforme democratice și tot datorită politicei lui prevăzătoare și înțelepte s’a înfăptuit vi­sul nostru de veacuri, unitatea politică a neamului românesc. Această unitate ne-a adus nouă ardelenilor, desrobirea. De aceia, amintirea lui Ion I. C. Brătianu nu poate fi nicăiri mai vie ca la noi, în Ar­deal, întreaga viață a marelui bărbat de stat a fost închinată îndeplinirii acestui măreț ideal. A urmărit îndeplinirea lui cu dârzenie și perseverență eroică până când a ajuns la realizare. La realizarea epocală, care marchează cea mi impor­tantă etapă a istoriei noastre naționale. De patru ani făuritorul României mari, doarme somnul de veci. Aniversarea morții lui, este un prilej pentru contem­porani a-și arăta recunoștința fată de acela care prin reforma agrară și votul obștesc a fost un des­rob­it­or social al poporului român, iar prin războiul de întregire un desrobitor politic. Și mai presus de toate, omul destinului româ­nesc. Prin ceața însângerată a primilor ani ai războiului mondial, el a văzut clar calea de urmat și a determinat in­trarea în acțiune, pe care el o credea necesară chiar și pentru cazul că am fi avut siguranța unei înfrângeri. Neamul românesc — spunea dânsul — trebuie să demonstreze lumii, acum ori niciodată, aspirațiile sale de unitate națională, în­fruntând până și riscul că la celălalt ca­păt al drumului, l-ar aștepta pieirea. Ia­tă sufletul mare al lui Ion I. C. Brătianu. Iată voința lui neînfrântă de profet al românismului. In vremuri tulburi ca acelea de as­tăzi, avem datoria să cercetăm pilda vieții lui Ion I. C. Brătianu și să cău­tăm în ea sugestii pentru faptele noastre de astăzi. N­ simțim și acum între noi. Figura lui voevodală și senină ne insuflă parcă și acum încredere în propriile for­țe. Iar luminosul zâmbet al ctitorului Ro­mâniei Mari ne spune, să continuăm să ne facem datoria întreagă, să avem „în­drăzneală în cele bine chibzuite” Partidul național liberal are încă nu­meroase lupte în perspectivă, el nu și-a îndeplinit măreața lui menire. Chiar de aceia, noi rugăm marea umbră să ne călăuzească pașii, să ne ducă la bi­ruință în marea luptă ce o avem de dat pentru salvarea patrimoniului sfânt al României mari. C. I. C Probleme locale și de politică generală In dezbaterea organizației liberale din Cluj Cuvântărils dlor Vasile Candrea, prof. Mihail Negru și Alex. Lapedatu Ședința de ieri a organizației na­tional liberale a fost deschisă prin câteva comunicări de interes local, făcute de dl. prof. Vasile Candrea, membru în comisia interimară a orașului PROBLEMA UZINEI ELECTRICE ȘI A ȘO­MAJULUI D-sa a arătat că acțiunea în le­gătură cu uzina electrică pare a duce la rezultat. Crede că sau se va reveni asupra contractului de concesiune, sau vor fi obținute a­­meliorări esențiale. In chestiunea șomajului d-sa a relevat inconsecvența guvernelor dela noi. Anul trecut s’a impus de sus orașelor să prevadă în bugete suma pentru ajutorarea șomerilor, de vreme ce acum dl. Argetoianu, ministrul de finanțe, declară că nu există șomeri. Tot dl. Argetoianu, a îndrumat orașele să facă o triare serioasă a șomerilor și să nu dea ajutoa­re decât asigurând prilej de muncă. La Cluj s’a preconizat o soluțiune în acest sens, printr’un aranjament făcut cu proprietarii carierei de piatră de la Bologa. Pri­măria va apela la uzina electrică să-i lichideze un avans de un mi­lion, în contul redevenței. Din a­­ceastă sumă va fi pusă în funcțiu­ne cu șomeri, cariera de la Bologa și se vor executa lucrări de regu­lare a Someșului. HAOSUL BUGETAR ȘI POLITIC Luând cuvântul, dl. prof. Mihail Negru a dat expresie îngrijorării generale față de situația ce o creia­­ză haosul bugetar introdus de gu­vernul actual. Intr’ adevăr, cu toate economiile mult trâmbițate, grație bugetului excepțional, nu se va a­junge la nici o scădere a cheltue­­lilor, în comparație cu bugetul anu­lui trecut. In schimb se creiază în­deosebi funcționarilor publici o si­tuație exasperantă. Ei sunt ame­nințați ca lefurile lor pe lunile din urmă ale anului în curs să fie tre­cute în sarcina acelui haotic buget extraordinar, fapt care s-ar putea să echivaleze cu o plată ulterioară în rente de stat. De încheiere, distinsul vorbitor, arată că este momentul potrivit de-a se face de către organizațiile provinciale sugestii conducerii cen­trale a partidului, în sensul de­ a în­teți lupta împotriva guvernanților de azi. ÎNCEPE LUPTA PENTRU RĂSTURNAREA GU­VERNULUI A vorbit apoi dl. prof. Alex. La­­pedatu, președintele organizației, fost ministru. D-sa a înfățișat îm­prejurările cari au justificat încre­derea de care s’a bucurat guvernul actual în sesiunea parlamentară trecută. De atunci însă lucrurile s’au schimbat. Guvernul și-a dove­dit incapacitatea și lipsa de pregă­tire. Cea mai copleșitoare dovadă­­a servit-o procedeul urmat în che­stiunea salarizării funcționarilor publici. La 24 ore, după anunțarea faimosului proiect pentru încadra­rea slujbașilor publici, el a fost re­tras. La fel de nestudiat este pro­iectul de buget, despre care un de­putat a spus în comisia bugetară ca se bazează pe o justificare. Odată făcută dovada incapaci­tății guvernului, partidul național liberal a hotărât începerea luptei de răsturnare a actualilor guvernanți începutul se face în discuția la me­saj. Nu încape nici o îndoială ca izbânda va fi­­ de partea noastră. Presa străină și călătoria dlui Duca în străinătate „La Gazette“ din Bruxelles, publică un articol în legături­ cu vizita d-lui Duca la Paris din care reproducem următoa­rele : „Unele ziare se străduiesc să divulge detalii senzaționale, asupra călătoriei la Paris a d-lui Duca, șeful partidului libe­ral. Nu au dreptate, deoarece această că­lătorie nu e decât continuarea unei lungi tradiții inagurată de pe vremea renaște­rii române și pe care șeful partidului li­beral înțelege s-o continue, întărind-o. „Dl. Duca, noul șef al partidului libe­ral, în lunga perioadă a guvernului la­ „Continuarea unei lungi tradiții"­ țional liberal, prezidat de I. I. C. Bră­tianu, de la 1922 la 1926, a fost sufletul acestei politici. In afară de contactul intim cu aliații săi vecini, d. Duca nu a pierdut din vedere marile linii ale politicii europene de care interesele specifice ale fiecărei țări sunt atât de strâns legate. Dar d. Duca nutrește și dornța de a normaliza pe cât posibil, relațiile cu sta­tele foste inamice. Dl. Duca, dorind des­tinderea relațiilor externe române pe toate fronturile, a încercat normalizarea (Continuare în pagina 2-a; Din istoria aviației de Od. Apostol Raidurile mari aeriene trecute în istoria lumii merită să fie cunos­cute. Vom începe cu raidul lui Pel­letier Doisy: Paris-Totkio. Pilot Pelletier-Daisy. Tovarăș de drum: mecanicul Besin. Avionul a fost botezat: „Jacquelline“, numele fetiței pilotului. Pe avion era pic­tată o pisică miorlăind la lună pe o secere de argint. Au pornit de la Paris la 24 Apri­lie 1924. Nu-i nevoie să vă mai spun prin câte a trecut: furtună, frig, ceață, ploaie, nisip, căldură în­­năbușitoare, oboseală. La Shangai vrând să ateriseze, cade într’un șanț mare plin cu apă, își sfarmă avionul. Printre s­fărâmăturile avionului a­­pare Pelletier cu talismanul său: o icoană mică gravată pe lemn, re­prezentând pe Sf. Cristofor cu Isus în brațe, icoană dăruită lui la 1913 de mecanicii escadrilei lui, și de sub scaunul observatorului iese tea­făr și mecanicul Besin, scărpinân­­du-se la ceafă și fluerând o pagubă. Nu s’au oprit aci. Cu un avion modest, căpătat, porniră la drum, hotărâți să ajungă la Tokio. Și în dimineața de 9 Iunie la Tokio, o mulțime imensă îi aștepta. Cele­brele și încântătoarele dudui japo­neze le-au oferit cele mai frumoa­se crisanteme ale țării lor, încu­­nunâd cu ele amiciția franco-japo­neză și opera pentru care nu gă­sesc cuvinte s’o zeific. Trei ani după această izbândă a lui Pelletier, as al aviației franceze și al lumei, decorat cu legiunea de onoare, la 13 Februarie 1927, gene­ralul Marchiz de Pinedo, a cărui faimă era cunoscută încă din 1925 după executarea celebrului său raid Sesto- Calendre- Melburn- Tokio- Roma în 370 ore de zbor, străbă­tând 55.000 k­m., pleacă cu hidroa­­vionul „Santa Maria“ peste Africa, Atlantic, America de Sud, până la Buenos-Aires, America de Nord până la Terra-Nova, și de acolo peste insulele Azore-Lisabona și după 36.000 k­m de zbor, la 19 Mai 1927, Mussolini îl primește la Ro­ma cu cuvintele: „Generale ! Italia te salută cu căldură și-ți mulțumește. Tu ai fă­cut onoare patriei italiene și stea­gului ei ! “ De Pinedo are 42 de ani și e nă­scut la Neapoli. Hidroavionul cu care a zburat este de tip Savoia 55. Marchetti cu două motoare Asse Isolta Franschini de 500 HP, fie­care urcă la 300 mm în 32 minute. Are iuțeală maximă 200 ktm. pe oră. Mai e nevoie să vă mai vorbesc de celebrul și norocosul tănar de 26 ani, Lilindbergh? Cine n’a auzit de el și de izbânda lui ? Trecerea Atlanticului fără escală cu avionul său „Spirit of Saint-Louis“, New- York-Paris în 33 de ore, fără nici un tovarăș de drum și flămând. E cea mai mare îndrăzneală a omului de la apariția lui pe pământ până azi. După el a trecut Atlan­ticul multimilionarul Lewin și Chamberlin cu avionul „Miss Co­lumbia“. A treia oară, tot fără es­cală, dar de data aceasta cu trei pasageri — Byrd, trece cu avionul său „America“, la 29 iunie 1927, Atlanticul învins și obicinuit cu o­­mul zburător.

Next