Naţiunea, martie 1948 (Anul 3, nr. 583-601)

1948-03-08 / nr. 583

► ANUL III Nr. 583 ■ REDACȚIA Șl ADMINIOTRATIAi Str. BrisaiMU Nr. 14 „Blocul Princiar" Bucurest cu mtr. e. a 26.136 TCLErCANEI Redacția ~ B.43.14 Administrația 4.36,d Tipografia 8.260 ABONAMENTE Trei luni lei 380 Șase lun] lei 730 Abonamente lunare numai pentru studenți, funcționari și pensionari publici lei ISO lunar. Instituții, întreprinderi și autoritati lei 5000 anual. Abonamentele Încep numai la 1—15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 45.8011/94â ZIAR DE INFORMA I SE ATITUDNE SI REPORTAJ DIRECTOR O. CÁLINESCU O MARTIE de G. BARBU Primăvara timpurie a lui Martie din anul acesta, cu cerul înalt spre care se ridică ramurile cu muguri, ne aducem minte Martie 1945. Eram încă în războiu — și în timp ce oștile noastre se acopereau de glorie în munții Cehoslovaciei, alături de Armatele Roșii — în urmărirea fiarei hitleriste, reacțiunea apuseană își desfăcea în umbră jocul ei atât de primejdios pentru țară. Omul ales pentru această trista misiune, își plimbă acum cățelușul pe străzile Londrei, redevenind acelaș biet pensionar cum l-am mai cunoscut înainte de a deveni președintele consiliului de miniștri — generalul Rădescu. Militarul acesta nedestoinic în meseria lui, fuse pregătit din vr»,,.., pentru mesa sr. politică. Pentru ca lucrurile să pară cât mai verosimile, i s’a fost aranjat cu bunăvoință Gestapoului și a Siguranței, un culcuș comod pentru puțină vreme în lagărul dela Tg.Jiu. Capul chel al lotului conducător, avea nevoie aureolă — și cum nu i se putea turna o farfurie, s’a găsit nimerit r treacă printr’un lagăr de deținuți politici. Aceasta, după ce se luase în prealabil toate măsurile de siguranță, de confort și bunăvoință. Chemarea masselor la o nouă viață, câștigarea de poziții noi și ale forțelor muncitorești „răsboiul“ dus cu toată vigoarea în Apus, nu erau pe placul nici al reacțiunii de■la noi, nici al acelei de peste hotare. . Moșierimea feudală dela noi se pregătea să-și apere latifundiile, marea industrie punea la cale nouă speculații care trebuiau să pompeze și puținul celor mulți , iar bieții regelui își curățau bâtele și făceau exerciții de tras la țintă spre a-și apăra patronul de furt, ce rămăsese de cealaltă parte a baricadei. Se discuta mult pe vremea aceia, în anumite cercuri totdeauna „bine informate“, și se luau măsuri cari trebuiau să schimbe radical pozițiile celor două tabere ce se înfruntau. Și așa, a mai fost posibil în anul de grație 1945, ca armata să tragă în marile masse ce manifestau liniștit, ca deja ferestrele palatului regal să sboare plumbii morții spre poporul „majestății sale“. Pentru ca reacțiunea să trăiască, trebuie ca masseie să moară sau cel puțin să fie împinse în mizerie și nefericire. Știm că s’am spus de atâtea ori, că temerile noastre sunt nefundate și că rămân numai o obsesie elementară, atât resturile fascismului cât și atacurile reacțiunei. Totuși, zilele trecute încercările făcute în Cehoslovacia pentru răsturnarea guvernului Gottwald, amintesc din plin lovitura lui Rădescu din 1945, pentru a creia un guvern de așa ziși tehnicieni, cari trebuiau să conducă țara spre ținte și interese cu totul străine de ale sale. Demisia în bine a celor 12 miniștrii cari reprezentau vârfurile unei noui coloane a cincea, nu și-a putut ajunge scopul. Măsurile înate catului să fie apărate obiectivele slade atacurile insurecționale ale reacțiunii, au fost luate de către comitetele cetățenești, cari au acționat rapid și hotărît. Nici criza politică și nici complotul împotriva siguranței statului nu au reușit. Forțele muncitorești, având în fruntea lor Partidul Comunist — partidul cel mai puternic, au fost pivotul de raliere a tuturor forțelor, gata să apere republica, democrația și pacea. Cu toate încercările de amestec all guvernelor și ale presei, mai ales a celei Mi incheneze și al acelora care în ciuda tratatelor de alianță au predat Cehoslovacia agresorului hitlerist, nimic nu s’a schimbat în hotărîrea masselor de a-și apăra patria în primejdie. Sărbătorim această zi de 6 Martie — ca pe o isbândă în lupta de eliberare a masselor, ca pe o cotitură în viața patriei noastre. Pentru consolidarea pozițiilor noastre, la 28 Martie țara noastră va fi chemată să-și aleagă adunarea constituantă care va da o lege nouă, Republicii noastre Populare. La 28 Martie 1948, țara își va alege liberă și conștientă drumul pe care va avea să-l străbată, drumul poporului, al înțelegerii sociale și al păcii. ' E PAINE Șl ALIMENTE RAȚIONALIZATE ORGINIA PREZENTARII ȘI ACTOR CERUTE Oficiul de Control al Pâinii din Prefectura poliției Capitalei, comunică următoarele: Luni 8 Martie 1948, orei 7e timpeața va incepe în Capitală și suburbane pre. irea cartelelor de pâine și alte alimente raționate aparținând locuitorilor nesalariați. Odată cu noua cartelă valabilă pe trimestrul Aprilie Iunie 1948 se vor elibera și nouile tichete. Distribuirea se va face prin comisariatele Circumscripțiilor Polițienești și prin rolurile de jandarmi. Cetățenii se vor prezenta la comisariatele și posturile de jandarmi in raza cărora domiciliază acum în ordinea alfabetică între orele 7—15 după cum urmează: Luni 8 Martie litera A; Marți 9 Mar.tie litera B.; Miercuri 16 Martie litera C.; Joi 11 Martie litera D.; Vineri 13 Martie literele E și F; Sâmbătă 13 Martie literele G și H; Duminică 14 Martie litera I; Luni 15 Martie literele J și K ; Marți 16 Martie literele L și M; Miercuri 71 Martie litera N; Joi 1g Martie litra O ; Vineri 19 Martie litera P; Sâmbătă 20 Martie literele Q și R; Duminică 21 Martie litera S; Luni 33 Martie literele T și U; Marți 23 Martie literele V, W, X și V; Miercuri 34 Martie litera Z, pentru a prini noua cartelă trimestrială valabilă pe lunile Aprilie Mai și ală valabilă pe lunile Aprilie Mai și 1 Iunie 1948, cetățenii între 16 — 65 ani sunt obligați să prezinte următoarele: aj Cotorul din cartela neagră tip E pe trimestrul Ianuarie — Martie 1948. b) Buletinul de Biroul Populației, dovada de rămânere în Capitală și fișa de imobil nr. 2 cu mutațiile la zi, persoanele trecute de 65 ani și cari nu posedă buletinul de biroul populației. (Continuare în pag. 5-a) [Comteul Central al U.F.D.R. în frunte cu d-nastna Pauker, a făcut o vizită la legația Sovietcă In cinstea mici dar și Ziua Interimperială a femeiii- Sofia Kavlanidze soția ambasadorului IJJISS, a primit la Legația Soieticâ pe membrele Comitetului Ceitral al L’iliunii Femeilor Democrați din România, în frunte cu i-na Ana Fauber, pierdinta de onoare 11 U.F..D.11. _la sala de fostiități a Legației, s’au vizionat filmele: Aniversarea de 500 de ani de la întemeierea Moscovei, care a stârnit entuziasmul celor de față. D-na ANA PAUKER ^isinlteraa noulor scrîsori de nerailitare de către d. Serghei Calitciradiev ambasadorul extraordinar al U. R. S. S. în Republica Populară Română Cancelaria Prezdiului Provizoriu a R. P. R. comunică: a Vîiâcr?, SÎ Vîarî!© î?48, ora 13. l © e ia reședința Froiîîdîului Provisorriu și R. P. R. din Calea »îc'iorîși, reäuiSereia nouîlor s?rÎ3›nu da acreditare de către ^ mbs;Ad.E'na © X'îreQrdînar și ■ larîipo'ir.ĭșsr al U. R. S. S., d. “*■ Tiran Serghei Ivanovici ECsvlavadze, însoțit de d. N. P. Șutov, prim secretar de Ambasadă; d. V. A. Lusikov, al doilea secretar de ambasadă; d. I. A. Bocîcarev, al doilea secretar de Ambasadă; d. I. P. Nichitin, al doilea secretar de Ambasadă; d. N. I. Hmelntțehi, atașat de Ambasadă; d. A. .Smîrnov, atașat de Ambasador și d. L. E. Cotlear, trim tator. Scrisorile au d-lui președinte fost înmânate al Prezidiului Provizoriu al R. P. R., prof. I. C. Perhon, în prezența membrilor Prezidiului Provizoriu, a d-ui prim ministru Dr. Petru Groza și a d-nei ministru al Afacerilor Străine, Ana Pauker. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 13:30. D. Ambasador KAVTAîl ADZE citind scrisorile de acreditare mmm in distribuirea CÂRTILOR DE ALEGÃTOl suntetioneazâ până la orei. NI fărâ intrerupare Pentru a da posibilitatea tutuor cetățe nâîoi de a-șî ridica csrtâncafaie de alegãtor, precum și pentru a nu se stânjeni activ în întreprinderi și instituții publice, Primăria hrnicipiului București a luat măsuri ca, începând din ziua de 6 martie 1948, centrele de distribuire a certificatelor de alegător să funcțaoieze în toate zilele, inclusiv sărbătorile, de la orele 7,30 dimineața până la orele 11 noaptea, fără întrerupere.lSf.oS^ CÂRSTERISMOLE NOULUI PARLAMENT Adunarea Deputaților ce se va întruni la 6 Aprilie ca să voteze noua Constitutiv, va însemna un important pas înainte, nu numai că de parlamentele politicianista ale vremurilor trecute, ci chiar fcrță de 'Ad tvare a ce Și-a ■ închis de curând lucrările. Omogenitatea de principii a viitorului parlament, li va da posibilitatea să pășească mai rapid la alcătuirea legilor fundamentale, fară a se pierde în discuții răsunătoare dar sterile, care caracterizau vremurile trecute. O primă indicație pentru aceasta este u.:upinia cu care s'au alcătuit listele de candidați ale F. D. P., în timp ce în preziua alegerilor trecuse discuțiile au fost vii ș acordul disputat. Aceeași unitate de principii F. D. P. a permis ca în Consiliul a central al acestui organism politic fiecare partid component să participe cu drepturi egale. Caracterul democratic este asigurat prin participarea oamenilor muncii din toate categoriile sociale, de la țăranul simplu până la savantul cu renume mondial. In ceea ce privește candidaturile se poate releva predominența elementelor locale, pentru că ele cunosc și pot promova în cele mai bune condiii interesele celor pe care-i reprezintă. Legătura cu massa alegătorilor va fi stabilită acum nu numai prin proveniență și contact temporal, ci printr-o permanentă prezență a celui ales -n mijlocul lor. Deputatul va avea nu numai sarcina să contribue la elaborarea legilor, ci și pe aceea — egală în importanță — de a le explira și o veghea la respectarea și buna lor aplicare. Ori, aceata nu este posibil decât prin continua prezență printre oamenii muncii. Leziunile parlamentare vor fi de aceea scurte, și convocarea lor va depinde de necesitatea discutării și votării legilor. De altfel legile vor fi mai puține, pentru că ministerele vor căpăta o competență lărgă, putând să rezolve pe bază de deciijzie o serie întreagă de probleme j mărunte, care necesitau până acum legi speciale. Nu este potrivit ca 414 aleși ai poporului să ț,e adune speciali să discute transferarea unui imobil sau unei biblioteci de la un departtament la altul. Degrevat de aceste sarcini create de regimurile trecute pentru a îngreuna procedura și a justifica aparent prezența ia, Capitală, deputatul va fi acum un autentic reprezentant al poporului, legiferând în numele lui, sfătuind și îndrumând pe cei ce l-au ales și controlând pe teren aplicarea legilor. La vremuri noul, vom avea ți un Parlament nou. N. SAFTU IWJ H 4R 1 I o telegramă Rador anunță: Un fost fruntaș nazist conduce organizația de spionaj, înființată de americani în Germania. Au urat Americanii care a fost soarta Gestapoului/ EDINȚA CONSILiULUI național AL FRONTULUI DENOTATRI PONILMIE EH seară la orele 19,30 a avut loc o ședință a Consiliului Național al Frontului Democrației Populare la care au participat și delegații Meganizațiilor de massă care au aderat la lupta F. D. P- ului: tov. Gh. Apostol din partea C.G.SI. Iov. Constanța Crăciun din partea U. F. D. R., tov. Gheorghe Florescu din partea F. N. T. D. R. și Paul Iscovla din partea popuației evreești. I Tov. Vasie Luca secretar general al Consiliului Național la F. D. P.nici a dat Cetire proectului de Constituție propus de Frontul democrației Populare, căruia i s’a dat forma definitivă. I S’a hotărât să se dea publicității proectul de Constituție supunându-l «Mi largi desbateri publice. t DRUMUL MEȘTEȘUGARIMII die SIMION NEGEL I un articol precedent ne-am ocupacoblema meseriașilor, subliniind aten,.. . ii se acordă în sferele conducătoare, atenție reflectată și în raportul d-lui Gh. Gherghiu-Dej la Congresul Partidului Muncitoresc. Am arătat in acel aricol că grija față de soarta meseriașilor nu e o pornire subită și neexplicabilă din partea democrației populare. In lupta dusă contra marilor capitaliști, acaparatori și speculativi, forțele populare au ocrotit pe micii Întreprinzători, ferindu-i de a fi inghițiți sau ruinați de patronii marilor întreprinderi, ajutându-i să rupă lanțurile insuportabile ale capitalului bancar. Afirmând că meseriașii vor juca „și în viitor un rol de seamă”, secretarul general al partidului de frunte al nouei democrații, nu făcea decât să confirme o atitudine pe care partidele democratice au avut-o mereu după 6 Martie 1945. De altă parte, declarând că meseriașii trebuie să găsească sprijin la organele noastre de stat“, ministrul Industriei și Comernului isi lua un serios angajament. . Oricât de clare sunt aceste declarații ele trebuesc totuș cântărite mult și interpretate just de categoriile cărora se adresează. Deacola ca indrumători ai păturilor mijlocii. In care sunt cuprinși și meseriașii, vom exprima credința noastră că regimul democrației populare vrea și poate ajuta orice categorie productivă. Dar acest ajutor nu va fi dat niciodată pentru păstrarea unor forme și relații de producție înapoiate, inspirând o societate in plină evoluție spre forme superioare, democrația populară nu i poate fi de folos decât acelora cari merg împreună cu ea, adică participă laolaltă la realizarea marilor transformări, necesare pășirii mai departe, -practic, ce Inseamna aceasta? Mulți au interpretat aderarea la democrația populară Și alianța cu păturile salariate sau țărănești muncitoare,exclusiv sub forma înscrierii in unul din partidele cari compun astăzi „F. D. P." De aceea și mirarea lor n’a fost mică constatând că partidele pective nu intervin la instanțele veldle sabotaj când sunt prinși speculând, ci nu le înlesnesc credite pentru a anima bursa cocoșeilor și exclud pe capete pe cei ce s-au îndepărtat de noua morală Înfrângând legile țării. Participarea la schimbarea stărilor cari au dus la dezastru in trecut nu se face printr'o simplă adeziune, nici măcar printr'o atitudine cinstită, dar pasivă. Pentru a realiza, până la desăvârșire, democrația populară — deci pentru a asigura și meșteșugărimii rolul de seamă de care pomenește d. Gheorghiu-Dej — e nevoie de o conștiință lucidă și de o totală desbărare de mentalitatea și practicile trecutului, in plus, e necesară cunoașterea liniilor mari ale evoluției acestei societăți. Meseriașul e un tip social paradoxal. Pe cât de mare e arta lui, pe atât de slabă e forța lui. Un muncitor de uzină, să spunem un strungar în fier, poate fi mult inferior din punctul de vedere al pregătirii profesionale, unui meșteșugar specialist, posesor al unui mic atelier mecanic. Dar când căutam să aflăm care este efectul muncii unuia și a celuilalt, ne dăm seama că muncitorul de fabrică, primind toate „la mână“ prin modul de organizare rațională a muncii din uzină, mânuind strunguri, freze și sfredele automate, ce-și trag energia de la motoare de zeci și sute de cai putere, acest muncitor furnizează pieței de 10—15 ori mai multe produse decât meseriașul izolat, lucrând doar cu mâinile, cu unelte rudimentare sau uzând de mașini cu forță minusculă. Această forță muncitorească, multiplicată de nenumărate ori prin munca rațională și viteza mașinilor, a fost întrebuințată de marele capital, pentru a doborâ pe concurenți, mici meseriași in deosebi, lipsind astfel societatea de mulți artiști cari, puși in alte condiții, ar fi dus și tehnica lucrului și calitatea produselor mult mai departe ca înainte. . .. Dacă democrație recunoaște valoarea meseriașilor și necesitatea păstrării lor Ca elemente active, ei înșiși, trebuie să-și dea seama că nu ar putea beneficia de ajutorul oferit dacă nu se organizează, nu caută să-și îmbunătățească modul de producție, să introducă mașini în atelierele colective — pe cari le-ar înjgheba, — să multiplice la infinit cu ».jutorul matrițelor modelele create de mintea lor inventivă. Ei nu trebue să rămână la starea de astăzi, când existența unor flflsori și lipsa unei mari industrii de confecțiuni mai asigură viața, destul de grea, a croitorilor și cismarilor neconstituiți in cooperative, — sau dacă, încadrați în asemenea unitați, nu și-au raționalizat munca și nu au introdus mașinile cari să le eftinească produsele. Ei nu trebuie să-și facă iluzii, dacă sunt mecanici, că vor putea si confecționeze multă vreme in viitor piese izolate pentru mașini și motoare, atât de scumpe astăzi pentru că nu se importă sau fiindcă nu s’a reușit încă fabricarea lor în serie în marile noastre uzine. Sarea de tranziție va trece. curând marea întreprindere va vorbi cu vocea ei pefundă și puternică. Meseriașii, pentru a luai rolul dorit în viitor trebuie nepărat să se organize așa fel încât munca lor să dea maximum de randament. Ac^t lucru nu e posibil decât Prin concentrarea in cooperative de producție, unde diviziunea muncii cată să fie efectivă și eficace, unde introducerea mașinilor să devină principalul obiectiv de atins l [UNK] vederea ostenirii produselor. In acel moment — când meșteșugărimea va dovedi că poate să se organizeze, că șie cum să-și împartă munca astfel încât prin minimum de efort să obțină maximum de rezultate — va putea veni Statul cu ajutorul lui masiv, care se poate manifesta fie prin trimiterea de consilieri tehnici, de organizatori, fie prin acordarea de credite in materii prime, bani sau mașini, fie prin tarife încurajatoare, fie printr'un sistem combinat. In ziua când meseriașii vor fi reușit să întemeeze manufacturi active și din ce în ce mai productive. Statul popular— adică în parte și expresia mi’seiașilor — DU va avea nici un inttres să irosească bani pentru crearea de fabrici similare, care să-i ruineze. Mai ^uis, va accepta ca vre-un mare capitalist să se introducă în domeniul lor de activitate — ci suntem siguri va face sacrificii spre a-i ajuta pe meseriași să realizeze saltul calitativ, trecând de la forma relativ înapoiată de manufactură, la ce., avansată, de uzină. PLASAREAlOAIEI MUNCII A CELOR FARA SERVICIU DE TRISUETA CUPRINDĂ CERERILE $1 UNDE SE ADRESEAZA Unele categorii de muncitori, manual și intelectuali, care nu sunt actualmente în câmpul muncii, încearcă să-și găsească un serviciu, întrebând cunoscutu sau dând anunțuri în ziare, fără în tinde folosească de calea cea mai simplă și ...iar sigură, singura cale legală o cerere adresată ..Comisiei pentru repartizarea brațelor de muncă“. .Aceștia ar trebi să știe că aproape toți muncitorii și salariații comprimați au fost plasați de această Comisie prin intermediul căreia peste 15.000 solictatori au obținut un serviciu. CUM SE REZOLVA CERERILE DE SERVICIU Cei ce solicită angajarea trebue să depună la registratura Comisiei din str. Wilson (fostul local al C. G. M.) cereri care să cuprindă următoarele date: ■ — Numele și pronumele. — Ultimul serviciu și data când i-a părăsit. — Funcția avută și motivul plecării. — Adresa. Cererile mai trebue să poarte și viza de recomandare a sindicatului din care face parte solicitantul. Dacă petiționarul nu este înscris în nici un sindicat, se adresează Sindicatului funcționarilor particulari — SF.IPI.A — din str. Batiștei, (secția salariaților din bănci) care după ce se informează asupra solicitatorului, dă avizul respectiv. Deasemeni, petiționarul se mai poate folosi și de recomandarea a doi membrii din conducerea oricărui sindicat. Aceste cereri se iau în considerație, fără nici o preferință alta, decât ordinea înregistrării. Toate întreprinderile care au locuri vacante, nu mai au vot — prin lege —, faără angajări, decât prin intermediul Oficiului de Plasare. Se vor face cicntroaie la toate intreprinderile. Un număr de șapte întreprinderi care au angajat salariați, fără avizul Comisiei de plasare, au fost trimise în judecată pentru sabotaj. SE CREAZA NOUI P © SABIUZÂȚĂ DE PLASARE Comisia de plasare comomică în scris, la domiciliul Solicitantului, firma la care a fost repartizat. Simultan este anunțată și întreprinderea respectivă de numele muncitorului sau funcționarului care a obținut postul. Până în prezent au fost plasați mai ales muncitori. Dar prin dezvoltarea pe care o vor lua diferitele industrii de Stat, Cooperativele, magazinele de Stat, etc, se vor creea mereu locuri vacante, care vor trebui complectate cu oameni pregătiți în diferite domenii. In felul acesta avocații, Inginerii, contabilii, funcționarii administrativi, foștii ofițeri și reangajați, își vor găsi un loc potrivit pregătirii pe care o au și se vor putea încadra, alături de muncitorii manuali în câmpul muncii. J. F. Conu „tovarăș“... D. P. Bejan a lansat pentru alegeri Un program ultra „socialist“ nepotrivit cu compoziția burgheză a Partidului liberal, (Ziarelee — Coane Petrică, nu puneți cravata verde? —• Nu. Mi-o dai pe cea roșie. Azi fac propagandă sociaistă.