Naţiunea, aprilie 1948 (Anul 3, nr. 603-627)
1948-04-01 / nr. 603
/ ANDREEVICI KUN Suitfoft MSI I URN.ȘI MANIFESTARE ARTISTICII DIN PIATA REPUBLICII Zeci de mii de participanți au aclamat pe artiștii poporului In memorabila ai de 28 Martie in Care poporul, chemat in fața urnelor,i.a ales reprezentanții din sânul său — wU. S. A. S. Z.*‘-ul a organizat o uriașa manifestare artistică la care și-au dat concursul cele mai bune ansambluri artistice sindicale precum și numeroși actori ai scenelor bucureștene. In fața unei mulțimi entuziaste, masate în piața Republicei, megafoanele, proectoarele și aclamațiile publicului subliniau participări neobișnuite până astăzi la o manifestare artistică de asemenea amploare. Trei Orchestre — Care de luptă Panduri“ sub conducerea dlui maior Dincă pave), „.infanteria Purtată“, dirijată de d. maior Cristescu Silvian și „Muzica Gardienilor“ condusă de d. colonel Cristian Florea — au intonat alternativ arii populare. Corurile de la „Grivița Roșie“, „C. F. R. Wagons-Lits“ și orchestra „Anatol Albin" au cântat diverse bucăți muzicale. In sunetul acestor melodii mulțimea s’a prins în zeci de hore, sărbe și bătute. D-ra Florica Demion dela Teatrul Ateneului“, a recitat poemul „Cântec de primăvară“ de Lucia Demetrius; <1. Ch. Baldovin a spus poemul „Pe urma Soarelei" de Ion Peropin; Ion Heuler de la Teatrul National a doamat „Jo. chinare R. P. R.” de Nicolae Nasta; d-ra Nina Diaconescu a recitat „Mlădiță de viață nouă“, de Ștefan XUa, d. C. Sincu a recitat „Slove măruntelui badea Ion“ de Ruxandra Palladi iar dJ la Victoria Medea a declamat' „Eu ca Soare se votez". Recitările au fost alternate cu cântece, monologuri hazlii și dansuri S’au mai produs d-nii Gică Petrescu, H. Nicolaide, acompaniați de orchestra Joe Reininger și Dan Ionescu, apoi artiștii Trestian, Antonescu, Dan Demetrescu, Mireea Crișan, Mia Braia, Ioana Radu, Nina Niky, Ion Luican, etc. Numeroase dansuri și jocuri au fost executate de echipele de la „Gaz și Electricitate” sub conducerea dlui Cezar Rădulescu și C. A. M. condusă de d. Constant Demetrescu. Echipa „Imprimeriilor Filaret“ de sub conducerea d-lui Coca Octavian s’a distins prin coruri și recitări. De asemenea corul grupării județene U. T. M., de sub conducerea dlui Alfred Panțâru. Prezentarea aratiștilor a fost făcută de d-nii Zephy Alșec și Rin Negrea. In organizarea programului, Sindicatul Artiștilor Dramatici și Lirici a depus in IPTn a fost il rfert. NAȚIONAL SF.SAVA: Femeia îndărătnică; NAȚIONAL STUDIO: Casa Bernardei Albă COMEDIA: O lună sa oră; 1F.ATRUL MUNICIPAL: Râs și lacrănai; TEATRUL MODERN: Serafim; T. POPORULUI: Avarul T. NOSTRU: Ion Anapoda; ARMATEI: mat.: Guvernatorul Provinciei; seara; Hangița; TEATRUL BOEMA: Dragone pe puncte; ALHAMBRA: Fagan^I; COLORADO: Clasa 8 B.; ATLANTIC; Dicălafule; MIC: Aci a dormit George Washington; ODEON: Cei din urmă M. FILOTI: Frou Fron; C.F.R. Ciulești: mat. Trenuri de plăcere, seara: Focurile din Ferme; MOGADOB: Sx. temporarul; BARARumi: Leiul cel mare. C!»^£^ATOGRATE ARO: Crucișeforul Variag. ARTA: Vulturul Mărilor, LUXOR: Fiimărare, CAPITOL: Iubirea mea. ORFEU: Melodii nemuritoare BD. PALACE: S’au intălnit noaptea. SCALa: Diamantul negru. EXCELSIOR: Lacrimi de țigancă. FEMINA: Tarzan cu Herman Brix. SELECT: Om în loc. TRIANON: Gavroche „Copilul Parisului FANTASIO: Luptătorii din umbră. MIGNON: Faibalas :Tragedia unei iubirii. TIVOLI: Căi greșite. KITZ: Aventurile lui Nastratin Hogea PAX: Comoara din trecătoare. CASANDRA: Colonelul Chabert. GIOCONDA: Laila. VICTORIA: Omul In gri, NISSA: Nevada în flăcări. AIDA: Al șaptelea văl. AMERICAN: Glorielle Moscova AVRICI (fost Ileana): Prințesa mofturoasă I DACIA: Simfonia pastorală. FLORIDA: Neînfrânțit ISBANDA: înger și Demon. MARNA: Omul cu arma. MODEL : Secretele contraspionsoiului. MARCONI: Arizona In flăcări, MIORIA: Cu Fernandei in jurul lumii. MILANO: Desonorata: LVRA: Munții în flăcări și revistă. FACHE: Amantul misterios. RAHOVA: Stufiă intălnire. SPLENDID: Colțul Alb. TOMIS: con.satvarea din Texas. VOLTA BUZEȘTI: Insula fără nume. mu iți Marți 30 Martie 1948. 600 Radio Jurnal, Muzică muncitorească (disc:'); 6,23 Muzică românească (discurii); 6,3S Continuarea muzicii de dimineață (discuri). Muzică variată 7,05 Muzică românească, 7,80 Muzică varintă ușoară (discuri); 13 Muzică variată (discuri); 13,36 Orchestra Ionel Dinicu, U Radio Jurnal; 14,25 Continuarea programului orchestrei Ionel Dviion, 18 Orchestra de dans Ștefan Kirițe- SCH dirij. de Th. Sibiceanu, refrene : Liena Mihăilescu și Ș. Kiritescu; 18,43 Carnet Cultural, cronica revistelor de Alex. Bălăci, 19 Orchestra de Studio, soliști d-na Olga Hoch și Rudolf Miru (violină) : Uvertura la opera Nevestele Vesele din Windsor de Nicolai, 19,45 conii programului overhestrei de Studio, 28,15 Universitatea Radio 20,30 Maria Fotino pian. Ion Jeiescu vioară. Sonata pentru pian și vioară de Szimanovschi, 21 seara de teatru, 22 Radio Jurnal, 22,30 Mari dirijori. Gauri dirijează ord. de stat din Moscova; 23,15 Muzică ușoară, 23,30 Radio Jurnal; 28,35 Muzica ușoară discuri; 23,50 Muzică românească și muncitorească. ne a primit la noaptea de 36 Martie Negoiță Marga, Cal. Victoriei 16, tel. 6.23.69. Concordia Dr. Aftalion Bul. Reg. Carol I Nr. 76; Centrata L. Roman Bul. Brăncoveanu 38; Nițu Popa Ținea str. Popa Tatu Nr. 29, Edu Vasile Spornic Virgil Bnl Filantropiei Nr. 69 Ambasador, Carotescu Nădejda, Cal. Crivitei 156 tel 7.16.92; Rusu Cornelia Cal. Griviței 396; Dr. Vântu Octav str. Basarabiei Nr. 42, tel. 6.06.71. Niculesca Pfirvan Elefterie, Dămăroaia Bul. Gloriei 81. Vaeni Constantin, Str. Romană Nr. 17 tel. 2.0148. Crisn Zugravu Debora, Cal. Dorobanților 133. Gentiana Piața Reg. Ferdinand Foișorul de Foc. tel. 1.15.80. Duma Maria, Str. Ziduri Intre Vii Nr. 39, Săvuiescu Liuba, Cal. Călărașilor 323. Bejan Aristita, Cal. Dudeși 133 tel. 3.39.74. „Gloria“ Lagara N. Cal. Văcărești 25 tel. 4.40.01. Velescu George Cal. Șerban Vodă 21. Rătescu David Str. 13 Septembrie 111, Reihel Thaler Perel, Parc. Rahova Str. L. Nr. 10, Constantinescu Corina Șns. Giulgiului 35, Wogan Maren J. Cal. Rahovei 237 tel. 6,38.26ă JIATIUNf A" La 28 Martie se împlinesc 80 de ani di la nașterea lui ALEXEI MAXIMOVICI PEȘKOV, cunoscut lumii întregi sub pseudonilmul MAXIM GORKI , ■ primul mare scriitor al clasei muncitoare.’ încă in prima perioadă a activității lui Maxim Gorki, Anton Cehov, cu o extraordinară Clarviziune a prezis că „operele lui Maxim Gorki vor fi studiate și cetite și peste o mie de ani“. într’adevăr de numele lui Gorki este legată o întreagă epocă nu numai datorita faptului că el este un mare scriitor, fruntaș al literaturii ruse și sovietice, dar mai ales pentru că este premergătorul acestei literaturi și cel dintâi scriitor, fruntaș al proletariatului, cel mai profund cunoscător al Vieții muncitorești. Alexei Peșcov (Maxim Gorki) s-a născut la 28 Martie 1868 în orașul Nijnii Novgorod, în fimilia unui muncitor tâmplar Tatăl lui Gorki — Maxim Peșkov — moare foarte curând, iar Gorki de la vârsta de la ani, rămânând orfan de ambi părinți, începe să-și câștige hrana zilnică muncind din greu, trecând prin zeci de ocupați între care și cea de ucenici cu IMT și terminând ca lucrător de bord. La vârsta de 16 ani se hotărăște să-și croiască drumul către știință, în care scop părăsește Nijnii Novgorod, pentru a merge la Kazani, unde spera, că va putea să-și continue studiile Parcurgând pe jos aproape toată rusia — ajunge în sfârșit la Kazani pentru a constata că Universitatea la care spera să învețe, nu poate fi pentru el decât un vis. Aci incepe o luptă teribilă pentru procurarea mijloacelor de existență. Nemai putând rezista mizeriei, Gorki părăsești Kazan îndreptându-se spre Marea Caspica, unde lucrează ca pescar. In primăvara anului 1888 ajunge la Tarațan (Stalingrad). Nu rămâne însă prea mult nici aci. In anul 1891 începe o lungă călătorie care durează peste doi ani. Gorki se întoarce apoi la Odesa, unde lucrează un timp ca hamal în port, de unde prin Perekop, Simferopol, Vaîta, Kerci, Kuban ajunge la Tiflis. Ducând o viață chinuită din cauza lipsurilor, Gorki cunoaște și împărtășește viața poporului rus, oprimat de guvernarea țaristă. Pătrunde în cercurile revoluționare devenind în curând unul dintre propagatori revoluției nu numai în țară, ci și în strănătate'. își desăvârșește cultura cetind mere... La Tiflis Gorki reușește să tăiruindă în cercul tineretului socialist sr.tolectual, unde îl cunoaște pe Alexandru Kalu^âi, care plin de încreg Alexandru Kalujnâi, care plin de încredere in talentul lui Gorki, îl îndeamnă neîncetat „să scrie tot ce a văzut“. Drept rezultat al acestui îndemn apare prima sa nuvelă „Makar Ciudra" în care zugrăvește cu multă măestrie propria sa viață atât de sbuciumată. Gorki lucrează, luptă, se distruiște, învață pe alții, însuflețit mereu de încrederea în eliberarea apropiată a poporului. In 1898 apar într’o ediție separată primele 2 volume cu nuvelete lui Gorki. Apariția lor a fost un mare eveniment nu numai în istoria literaturii, ci și în istoria mișcării revoluționare. Succesul acestor prime încercări îl încurajează mult pe Gorki, întărind în el credința că va reuși odată să scrie și o operă mai mare. Această țară apare într’adevăr sub titlul ,,Foma Gordeev“ publicată în 1899 în revista Viața“, făcând să crească popularitatea scriitorului. In 1902 se joacă pentru prima oară pe scena Teatrului de Artă din Moscova piesa lui Gorki „Burghezii miri' iar la sfârșitt’l aceluiaș an o a doua piesă a marelui rze iior ,La Fund“ este jucată pe scena aceluiai teatru, obținând un succes colosal. Succesul Obținut trece dincolo de hotarelețării ■ și astfel într'un timp relativ scurt, piesa „La‘ Fișad“ este jucată pe scenele celor mai mari teatre europene. Familia lui Gorki a început să neliniștească autoritățile rusești, cari îl arestează pentru a doua oară in 1905 și îl închid în vestita închisoare Petru Pavel. Reacția produsă de arestarea lui Gorki a fost atât de mare, încât guvernul țarist a trebuit să țină seamă de ea. Toată lumea literară și artistică s’a ridicat pentru apărarea lui Gorki. In anul 1905 apare cu concursul lui Gorki o nouă revistă „Viața Nouă“. In curând Gorki pleacă în străinătate unde adresează un apel înflăcărat democrațiilor de pretutindeni, cerându-le să sprijine reventicările poporului rus. După astfel de acțiuni înapoierea lui în Rusia nu a mai fost posibilă. Deaceea el se stabilește in Italia U’Capii. In 1906 Gorki pleacă în America unde tipărește opera sa „Mama". Personalitățile istorice, evenimentele și Inicial începuturile mișcărilor muncitorești, au servit ca temă de bază pentru această operă. In primăvara anuloi 1907 a avut loc la Soiufta congresul partidulu social-democratis, unde Gorki se întâlnește cu Lenin, ceea ce contribuie la apropierea lor. „Numi amintesc, scrie în memoriile sale^ Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin, dacă Iliici l-a întâlnit pe Gorkii la congrede la Londra sau după aceasta, știu însă că de atunci, de câte ori se pronunță numele lui Gorki, fața lui Iliici se lumina. Iar ochii începeau să-i lucească“. In 1913 Gorki reușește să obțină aprobarea de a se înapoia în Rusia. Cam în aceiaș perioadă Gorki scrie „Orășelul Okurov“, „Viața lui Matei Kojemiakin“, „Prin Rusa“, „Copilăria“, „între Olement“ și alcele. " " • • . .■ Revoluția din Octombrie 1917 intensifică'fîirțele creatoare al e lui Gorki. Astfel numai în câțiva ani Gorki scrie șapte nouă opere: „Istoria dela 1922—1924“, „Amintirile“, „însemnările din Vremurie“, „Universitațile mele", „Afacerea Artamonov“ precum și două volume ale epopeei „Viața lui Kiim Samghin“. In toate operele lui Gorki se oglindește puternic până la sguduire, decăderea epocei capitaliste ruse, nașterea, desvoltarea și în special victoria revoluției Sovietice. El a fost cel dintâi dintre scriitorii ruși, care a știut să zugrăvească cu atâta măestrie figura omului nou, să sintetizeze cu atâta exactitate câștigurile realismului critic și să pună bazele noului realism socialist, deschizând o nouă epocă în literatura mondială. In făurirea culturii proletare, Gorki joacă un mare rol: el este unul dintre făuritorii ideologiei literare socialiste, îndrumătorul întregei generații de poeți și scriitori tineri, propagatorul neobosit al realizărilor regimului socialist. De aceea el poate fi nocotit ca un mare făuritor al no d cuzuri socialiste inspirata de credința în puterea creatoare a omului. In perioada zbirii socialismului in Rusia, Gorki a fost cel mai apropiat colaborator al marelui Stalin. Pentru aniversarea lui Gorki s’au făcut rari pregătiri la Moscova, Leningrad și alte orașe din URSS. La 25 Martie s'a deschis la Moscova o sesiune extraordinară la Academia de Științe a URSS închinată lui Gorki având 2 teme: „Gorki și literatura clasică rusă și sovietică“. ..Corki Și literatura popoarelor sovietice“. In ziua de 28 Martie va avea loc la Moscova o ședință solemnă la care vor participa reprezentanții tuturor secțiil^Ulor pentru „Limba și Literatura rusă“, iar la Institutul de Cultură Universală se pregătește tipărirea a două nouă lucrări ale «marelui scriitor „Monografia „Mahin Gorki“ viața și operele lui“ și o lucrare datorită unui colectiv de scriitori, în cae va fi prezentată una din capodoperele lui Gorki „Klim Samghin“. Editura literară intensifică deasemeni tipărirea operelor lui Maxim Gorki, al căror număr se va ridica la 1 500.000 de exemplare. In special se va tipări în tiraje mari .„Mama“, „Afacerea Artamonov“, „Viața lui Matvei Kojemiakin“, „Povestiri despre Itaa“ precum și o culegere de amirrtiri ddsime Gorki. Toate operele lui Gorki vor fi tipărite în 15 volume. La Muzeul „Al. Gorki“ din Moscova s’au primit în ulimul timp unui lucrări despre Gorki. La Muzeigl VOX-ului se pot vedea operele lui Gorki traduse în limba chineză. Printre alte achiziții ale muzeului, merită a fi semnalate cel dintâi veolum al analelor chineze care se ocupă cu „Studierea lui Gorki“ precum și lucrarea „Biografia lui Gorki“ editată in Ihnba chinează de Asociația sovieto-chineză din Sangai. In „Analele“ sub titlul „Gorki și noi“ se află publicată scrisoarea lui Gorki către Sun-Yat-Sen, în care marele scriitor face aprecieri asupra revoluției chineze. In afară de aceasta un grup de scriitori chinezi publică tot în aceiași carte articole despre Gorki. Gorki continuă să trăiască și va trăi pretutindeni acolo unde omul este capabil de eroism, de fapte mărețe, unde omul știe să se jertfească în lupta pentru o viață mai bună și pentru descătușarea de servituți. Ana Vatriceanu întrerupt din cauza alegerilor, campionatul național va fi reluat in săptămâna aceasta printr-o serie de matchuri importante, atât în Capitală, cât in provincie. La București partidele se vor disputa Miercuri, Joi și Duminică. In prima zi se vor întâlni pe stadiolui A. N. E. F. echipele C. F. R. B. si urnirea ’Tricolor M. A. I. programul de Joi din Capitală este acesta: Ora 15: A. S. Armata — Distribuția: Ora 17: Ciocanul — Oțelul. Miercuri se vor disputa la Cluj doua partide: Universitatea — F. C. Ploești și Dermata L X. A. Biarturile de Joi 1 Aprile din provinele: TIMIȘOARA: C. F. R. T. — Rata: ORADEA: Libertatea — C. S. M .M. PETROȘANI: Jiul — C. F. R. Cluj. Ralierea Diviziei Naționale B. Jor va fi reluată și Divizia Națională B, în toată țara. Matchurile din Capitală și provincie se vor desfășura în ordinea următoare : SERIA I-a Grivița CFR — Desrobirea la București; IJCB Venus — FC Craiova la București; Socec Lafayette — C.F.R. Buzău la București; Țesătora Română — C.F.R. Brașov la Pitești; CFR Craiova — BNR București la Craiova; Șoimi CFR — A.S. Doliul la Sibiu; PCA Constanța— F.C. Călărași la Constanța. SERIA I l-a CFR Galați — STB București, la Galați; CFR Târgoviște — Franco Română, la Târgoviște; CFR Iași — Danubiana Roman la Iași; Astra Poiana — Textila Buhuși la Poiana; Tractor Brașov — Textila Sf. Gheorghe la Brașov; Arius Bacău — Astra Moreni la Bacău; U.M. Concordia — Politehhnica Iași la Ploești; Metalo Chimic — Dinamo Suceava la București; SERIA III-a Politehhnica — Muncitorul Lugojan, la Timișoara; Minerul Lupeni — CFR Turnu Severin, la Lupeni; UAMT — IMS Hunedoara, la Timișoara; Locomotiva Electrica la Reșița; Metalo Sport — Ripensia, la Ferdinand; Gloria Arad' — Mica Brad la Arad; CFR Arad'— Amefa Arad la Arad. v Revista La Rayuianie No«¥ © ne prexint^ ultrasile evenimstite din țara Aparut în aceleași bune condițiuni, cel de-al doilea număr al bilunarului nostru în limba franceză conține un material bogat și pariat, înfățișând prin articole, reportagii și ilustrații evenimentele importante din țara noastră. Din acest număr notăm: 1. Expozeul d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej asupra alianței dintre clasa muncitoare și plugărime. 2. Manifestul Frontului Democrației Populare definește un program. 3. ProectM di Constituție a RPR. 4. „Principiile de bază ale Constituriei“, un judicios articol semnat de d. Ov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, Președintele Colegiului avocaților. 5. Consiliile Populare de L. Răutu. 6. Declarațiile reprezentanților partidelor din Frontul Democrației Populare. Mai semnează articole și reportagii d-nii prof. N. Profiri, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu, Andrei Tudor și George Dan, Miercuri 31 Martie 1948 „DN. CHOHICA DRAHATICé Mesa Ban HO Ban HB Ba H H B H I HB B I SBH H ia Hi coláecii0:.'in 3. a.fe de N. ^asner, 'felea și Șt. Cristodulo. « Muzica: Emiy Roman Până acum câtăva vreme, autorii de ,spectacole ușoare” îți considerau operele doar ca 'pe'niție simple balbâne de, săpun, ateäror 'unic 'gíióp eta’sâ șiră, lucedscă' pe ■ căt se' pinte mai ' frumosi in lumina reflectoarelor După ce cortina cădea peste Ultimul' act ți ' reflectoarele se stingeau, dingetul balon de săpun al spectacolului ilu‘-inăi sărttăriea' decât o amintire foarte' ștearsă și foarte „oarecare", în mintea celor din sală. Spectacolul așa zis „ușor“ era mai bine spus, ușurel. In ultima vreme, însă, se poate remarca o strădanie din partea autorilor de reviste și comedii muzicale de a se integra ritmului nou pătruns în ■viața artistică, scriind piese, cari nu mai au drept unic scop, doar pe acela de a distra cu orice preț spectatorul. Problemele sociale la ordinea zilei au început sa-i preocupe și pe specialiștii nui gen de teatru, până acum câtăvreme desconsiderat. Bine Ințeles, spectacolele realizate nu ating întotdeauna perfecțiunea, căte-odată rămânând din ele doar buna inenție a autorilor. Așa cum a fost cazul cu comedia prezentată de Teatrul Savoy: „Johnny cântă și dansează". MO- inspirați ni s’au părut d-nii Kanner si Felea, în cea de-a doua comedie socială, pe care au scris-o in colaborare ■ [UNK]Ui d. Cristodula: „DA, calvuíe." Autorii tratează, paralel, două probleme la fel de interesante. Pe de-o parte este batjocorisit haosul care domnește in capul unor artiști, intoxicați de prea multe formule „suprarealiste" ți „cubiste“. Până la sfârșit pictorul modernist va înțelege cu adevărata lui menire este să picteze viața și tendința spre mai bine a oamenilor, persecutați până mai ieri de trecutele regimuri. Pe de altă parte, autorii au încercat să ironizeze, cu mai puțin succes însă, incăpățânarea unora de a desconsidera anumite meserii, cât se poate de cinstite. Meritul ă lor Kanner, Felea și Cristodulo, este în orice caz, acela de a fi realizat un foarte bun act'li, al cărui final isbutește să „treacă rampa" constitigândU’^í și pe spectatori jus " iețed'"celor afirmttite "fiC’$c ă:" Acest act isbutește să icopere lipsit dă 'irispirației anteriior din actul 1,'pre ' 'cum și Unele vule afibțiiși' âe'^âânărimi un chip special la mingea ascunsă sub tre'ndul eroinei principale) culminând cu finalul prea revuistic (cu toată' trupa pe scenă) al întregului spectacol. Un ansamblu bine închegat, in care ' •a distonat'doar aparitia cu totul'ateatrală a d-nei Tamara Manoiu, a slujit cu succes textul pe care îl avea la îndemână. • *. Rolul principal al piesei a fost scris special pentru o anumită actriță: pentru d-na Bibe Spitzer. ■ ceea ce nu a impiedicat-o p d-na 'Vally Voiculescu să „aducă rolul la dânsa", dându-i Țurcăi prospețimea și împrumut ponta.".eitatea cu care ne-a obișnuit și în rolurile mai reduse pe cari le-a interpretat până acum cătăva vreme. Experiența d-lui Mișu Forno, jocul stilatul d-lui C. Lungeanu (care nu era sărut totuși cam îmbătrânit), comicul Botesc al d-lui Puiu Călinescu (încă unul din actorii răpiți de centru, cinematografelor de cartier), aparițiile amuzanate ale d-lor N. Antoniu și Marosin, precum și interpretările juste ale d-nelor Rndu Lapu, puica Alexandrescu (cu un plăcut timbru de voce) și Virginica Stoicescu, «tu contribuit !» dând parte la succesul obținut de această comedie deosebit de antrenantă. Maioriile d-lui Ely Roman, prea lucrate dupa un anumit șablon, au fost execute de orchestra Dinu Șerbanescu. D. Mircea Șeptilei a iscălit decorurile, încercând să le adapteze proporțiilor reduse ale scenei Teatrului Atlantic. Într'un cuvânt, comedia „Dii, căluțule merită să fie văzută pentru atmosfera de tinerețe și optimism pe care o degaje. Traian Lalescu REVISTE FRANCEZE LA PENSÉE — Revue du rationalisme moderne, — serie nouă, No. 16, Ianuarie — Februarie 1948, Paris. Fondată în 1939, sub conducerea lui Paul Langevin și Georges Coguiot, revista se bucură de colaborarea unor vestiți oameni de știință ca Frédéric Joliot-Curie, Henry Walton, Marcel Prenartt și a unor literați ca Louis Aragon, Paul Eluard, etc. Ultimul număr cuprinde un studiu inedit al lui Frideric Engels intitulat „Decadența feudalității și ridicarea burgheziei”. Acest studiu a fost găsit printre manuscrisele posume ale lui Engels, aflate la institutul Marx Engels — Lenin din Moscova. Se arată aci rolul economiei bănești în destrămarea vechei ordine feudale. Economia bănească produce în acelaș timp o transformare și a raporturilor dintre iobagi și seniori. Interesantă este sublinierea pe care o face Engels înfățișând noua categorie socială a juriștilor, aliata regilor și a burgheziei. Ca și în alte lucrări (vezi Antidhthring) Engels întreprinde și o analiză a nouilor arme militare folosite de orășeni și de burghezi. Regii incep a se dispensa de armatele seniorilor, ei încep să recruteze infanteriști din burghezi și șerbi hoinari. Noua tehnică de luptă, armele noui, vor contribui și ele la prăbușirea feudalismului. In acelaș număr mai citim amintirile lui Paul Dupay despre afacerea Dreyfus și procesul Zc în; o bogată analiză a Greciei moderne că și diferite alte studii și articole de actualitate. Revista cuprinde apoi cronica economică, științifică (Despre tehnologia comparată de Marcel Cohen), filosofică, artistică, literară, juridică și politică.Variate recenți, dări de seamă , note biblografiie întregesc numărul oltim al acestui periodic de circulare mondială. t T. microiri si joi matchori divizionare in Capital. Succese românești la Chir-Planina (Jugoslavia). Tratative pentru un mech cu Zelesuidar. La Bratislava va pieca echipa Telefoanelor. Alte știri din lumea sportului SERIA IV-a Tisa Sighet — Explosivi Nitraroo mia la Sighet, Stăncuița — Sindicatul Mediochimic Stoia la Satu Mare; Phoenix Baia Mare — Minaur, la Baia Mare; CFR Tg. Matreș — CFR Turda la Tg. Mureș; FC Surianul —CFR Satu Mare la Semeș Alepa; CFR Simeria — Solvay Vioara la Simeria. Lotul balcanic de gimnastică va fi cantonat la Cluj. Printre alte foruri și federația română de gimnastică a început pregătirile în vederea manifestațiilor internaționale. Astfel, ea a făcut unele modificări în lotul național masculin pentru gimnastica la aparate, anunțând oficial ca reținut următoarele elemente: Botez Miliu gi Dema _ Gheorghe (Alad/ Moldovan, Vasile gi Batiz Andrei (Cluj), dr. Ludu, Remus gi Stamm Iacob (București), Drăghici Francisc (Reșițai) și Breit Adalbert (Timișoara). Toți cei reținuți, — băeți și fete — vor participa la 8 gi 9 Mai na am nou concurs de selecție, urmând apoi să se aleagă lotul definitiv balcanic de gimnastică care va intra într’un cantonament special la Cluj timp de o lună de glie, adică până la 9 Iunie. 3oi înco»e construirea marelui stadion din Timișoara. In programul de lucrări din provin, cîe. 8’« înscris ^ construirea unui mare stadion sportiv la Timișoara. După planurile arhitecților, acesta urmează să fie ridicat pe malul est alunui Bega, cuprinzând terenuri de foot, ball, volley tennis, precum și un poligon model de tragere. Interesant de subliniat este că lucrările vor fi făcute prin munca brigăzilor de voluntari sportivi timișoreni. Acestea vor începe la 1 Aprilie. Câteva mii de cehcurenți într'un cross la Brașov. La sfârșitul lunii Aprilie, se vor desfășura în câteva centre din țară o serie de manifestațiuni importante. Astfel la Brașov se fac intense pregătiri pentru un mare eros.s.popular, care eo vai ține la 25 Aprilie... • La acesta urmeau că ne prezinte citeva mii de ocupatanți, în secial gisdicaliștii. Responsabilii sportivi ai secțiii O.G.M. CHah Gagore gi Oulik_ loâf lucrează la întocmirea programului definitiv al manifestației, lotul național de rugby a început antrenamentue. La 16 Aprilie echipa națională de rugby va avea să susțină un important match, întâlnind la București formația pragheză S. T. C. in vederea selecționării echipei noastre, s’a ales un lot care a și început antrenamentele pregătitoare. Lotul este compus, pe posturi, din următorii jucători: Fundași: Toma Moldoveanu (Malaxa); Titi Zamfir (C. F. R.) Aripi: Calistrat (Petrol); Carp H loan (Petrol); Cantunjari (Petrol); Omirac (St. Român); Denichi (C. F. R.); Centri: Andreiaș și Damiar (Sportul); Zamfir II (C. F. R.); Caligari (Petrol); Teiuș (C. F. S.); Rob (C. F. R.); Riadin (V. D.); Munteanu (St Român); Mijlocași la deschidere: Gr. Ionescu (C. F. R); Graiondea (C. F. R.); Dan Ionescu (Sp.); Mijlocași la grămadă: Titi Ionescu (C. F. R.); N. Ionescu (Malaxa); Linia a treia; Cocor (C. F. R.); N. Popescu (Stadiul Român); Patrichi (Sportul); Fane Constantin (Stadiul Român) Linia a doua: Condeescu (Sportul); Ciobanu (C. F. R.); Ghiondea (St. Român); Linia întâia; Pârcălăbescu (C. F. R.); Pleu C. (Petrol); Manolache (Sportul); Gaicu (Petrol); Daneîu (C. F. R.). Talioneuri: Mila (C. F. R.); Seculescu (St. Român). Succese românești la concursurile de la Char-Planina. Zilele trecute au început într’un car diu fictiv pe terenurile de ski de la Les pova Gkapia din Macedonia, mari concurTsuri la care participă reprezentanții Iugoslaviei, Bulgariei și României. În total sunt 40 concurenți, printre car 4 români — în frunte cu Bară Miheul. . La proba de coborîre, Bară s’a clasat la locul trei, obținând astfel un rezultat foarte bun. Duminică Ion Mihail va boxa cu Gh. Lungu, in regia Federației române de box se va desfășura Duminică dimineața la Paladium o nouă gală mixtă. Programul, alcătuit cu multă grijă, cuprinde în partea profesionistă două matchuri și anume: Gh. Lungu — Ion Mihai și Toma Ilie — Florea Stanomir. In deschidere se vor disputa câteva partide amatoare, interesante, și anume: Schiopu — Sandu Ion, p. Zaharia — St. Iordache, Oană Al. — Duncă Nicolae, Tr. Ilie — P. Dumitrescu Și Cristodor — Linca Nicolae. Tratative pentru un match famonin de basket cu echipa Zelesniciari In cursul lunilor viitoare vor avea loc manifesta'ii importante în cadrul sporturilor minore. Printre acestea un loc de frunte îl va avea volleyul și basketul. Astfel, în prezent se duc tratative foarte avansate pentru două matchuri internaționale de basket femenin cu puternica echipă Zeiesntciak Hradek Králové (Cehoslovacia). Acesta ar urma să se dispute la București, cu revanșa la Praga, la date ce se vor stabili ulterior. Un turneu de box cu formația iugoslavă Milice. In t P. R. Box s’a primit o ofertă din partea formației jugoslave din Milice. Aceasta propune să organizeze la noi în țară un turneu pugilistic. Zorul nostru de specialitate s’a „arătat principial de decfii,' urmând să se obțină aprobarea O.S.I’.-uluii. In cazul unui răspuns afirmativ, boxeri, jugoslăyi vor apare în reunioni, internaționale ,ce se vor ține la : Bucuregii, Reșița, Timișoara ,1 Galați. Divizia Națională de basL.^ se reia Duminică la Oradea. Pentru difuzarea basketului forul de specialitate a organizat un campionat național, care a reușit să stârnească 40 interes deosebit. Divizia va fi reluată Duminică 4 Aprilie, prin matchul Carmen Dermata, care se va disputa la Oradea. Celelalte jocuri: C. F. R. — Dacia și Telefoane — Sportul se vor ține după Înapoierea selecționatei Telefoanelor de la Bratislava. In turul campionatului conduce Viforul Dacia, urmată de C. F. R. Tg. Mureș, Sportul, Telefoane, Medicina, Dermata (Cluj) și Carmra (Oradea). Moina, Lupșa, Looter și alți campioni invitați la Budapesta. Gruparea Vasas din Budapesta va organiza la 29^fai mi mare concurs atletic la care a invitat și formația Esta Sm din Oradea. Aceasta urmează să a miluiască , selecționată, inielând la o serie de mari campioni ca Ion Moina, Lupga, Saeter, Tioybal, Pusch, etc. Favoriții noștri în cursele de astăzi, l’euti reuniunea hipică de astăzi de la Băneasa, indicăm pe următorii parî.ani: Ourea I: Gojeanca II: Jessie (6 concurenți); Cursa II: Lupu, Bărăgan II (7 concurenți); Cursa III: Văzduh Bilanko (5 Concurenți); Cursa IV: Castana, Oscol (10 candidați); Cursa V: Alunsu, Fetig (8 concurenți);Iurea VI: Dorința Mea, Neptun, Hanover (2 concurenți); Cursa VII: Avanti jr., Babett (8 concurenți); Cursa VIII: Țiței, Onwold (7 concurenți); Cursa IX: Dorina Broscoi (8 concurent; Cursa X: Ruxandra, Ramura (10 concurenți) Cdăile Telefoanelor va pleca la Bratislava. La 2, 3 și 4 Aprilie se va desfiina la Bratislava un mare turneu Internațional de basket, la care urma să participe și echipa Godeanu. Din cauza unor modificări de ordin tehnic, va face deplasarea formația Telefoanelor întărită cu elemente din afară. Vor pleca următorii: Ferencz, Kevor, Kian, V. Popescu, Herold, Bădulescu, Vulescu, Marossi, Deak, Folberg, Dinescu și Bădescu. ^ „ — Cronicar —