Naţiunea, aprilie 1948 (Anul 3, nr. 603-627)

1948-04-01 / nr. 603

/ ANDREEVICI KUN Su­itfoft MSI I URN­.Ș­I MANIFESTARE ARTISTICII DIN PIATA REPUBLICII Zeci de mii de participanți au aclamat pe artiștii poporului In memorabila ai de 28 Martie in Care poporul, chemat in fața urnelor,­­i.a ales reprezentanții din sânul său — wU. S. A. S. Z.*‘-ul a organizat o uria­­șa manifestare artistică la care și-au dat concursul c­ele mai bune ansambluri artistice sindicale precum și numeroși actori ai scenelor bucureștene. In fața unei mulțimi entuziaste, ma­sate în piața Republicei, megafoanele, proectoarele și aclamațiile publicului subliniau participări neobișnuite până astăzi la o manifestare artistică de ase­menea amploare. Trei Orchestre — Care de luptă Pan­­duri“ sub conducerea dlui maior Dincă pave), „.infanteria Purtată“, dirijată de d. maior Cristescu Silvian și „Muzica Gardienilor“ condusă de d. colonel Cris­tian Florea — au intonat alternativ arii populare. Corurile de la „Grivița Roșie“, „C. F. R. Wagons-Lits“ și orchestra „Anatol Albin" au cântat diverse bucăți muzi­­cale. In sunetul acestor melodii mulți­­mea s’a prins în zeci de hore, sărbe și bătute. D-ra Florica Demion dela Teatrul Ateneului“, a recitat poemul „Cântec de primăvară“ de Lucia Demetrius; <1. Ch. Baldovin a spus poemul „Pe urma Soarelei" de Ion Peropin; Ion Heuler de la Teatrul National a d­­­o­amat „Jo. chinare R. P. R.” de Nicolae Nasta; d-ra Nina Diaconescu a recitat „Mlădi­­ță de viață nouă“, de Ștefan XUa, d. C. Sincu a recitat „Slove mărunte­lui badea Ion“ de Ruxandra Palladi iar dJ la Victoria Medea a declamat' „Eu ca Soare se votez". Recitările au fost alternate cu cântece, monologuri hazlii și dansuri S’au mai produs d-nii Gică Petrescu, H. Nicolaide, acompaniați de orchestra Joe Reininger și Dan Ionescu,­­ apoi artiștii Trestian, Antonescu, Dan De­­metrescu, Mireea Crișan, Mia Braia, Ioana Radu, Nina Niky, Ion Luican, etc. Numeroase dansuri și jocuri au fost executate de echipele de la „Gaz și E­lectricitate” sub conducerea dlui Cezar Rădulescu și C. A. M. condusă de d. Constant Demetrescu. Echipa „Imprimeriilor Filaret“ de sub conducerea d-lui Coca Octavian s’a distins prin coruri și recitări. De aseme­nea corul grupării județene U. T. M., de sub conducerea dlui Alfred Pan­­țâru. Prezentarea aratiștilor a fost făcută de d-nii Zephy Alșec și Rin Negrea. In organizarea programului, Sindica­­tul Artiștilor Dramatici și Lirici a de­­pus i­n IPTn a fost il rfert. NAȚIONAL S­F.SAVA: Femeia îndă­rătnică; NAȚIONAL STUDIO: Casa Bernardei Albă COMEDIA: O lună sa­­ oră; 1F.ATRUL MUNICIPAL: Râs și lacrănai; TEATRUL MODERN: Serafim; T. POPORULUI: Avarul T. NOSTRU: Ion Anapoda; ARMATEI: mat.: Guvernatorul Provinciei; seara; Hangița; TEATRUL BOEMA: Dragone pe puncte; ALHAMBRA: Fagan^I; COLORADO: Clasa 8 B.; ATLANTIC; Di­călafule; MIC: Aci a dormit Geor­ge Washington; ODEON: Cei din urmă M. FILOT­I: Frou Fron; C.F.R. Ciu­lești: mat. Trenuri de plăcere, seara: Focurile din Ferm­e; MOGADOB: Sx. temporarul; BARARumi: Le­iul cel mare. C!»^£^ATOGRATE ARO: Crucișeforul Variag. ARTA: Vulturul Mărilor, LUXOR: Fi­imărare, CAPITOL: Iubirea mea. ORFEU: Melodii nemuritoare BD. PALACE: S’au intălnit noaptea. SCALa: Diamantul negru. EXCELSIOR: Lacrimi de țigancă. FEMINA: Tarzan cu Herman Brix. SELECT: Om în loc. TRIANON: Gavroche „Copilul Parisului FANTASIO: Luptătorii din umbră. MIGNON: Faibalas :Tragedia unei iubirii. TIVOLI: Căi greșite. KITZ: Aventurile lui Nastratin Hogea PAX: Comoara din trecătoare. C­ASANDRA: Colonelul Chabert. GIOCONDA: Laila. VICTORIA: Omul In gri, NISSA: Nevada în flăcări. AIDA: Al șaptelea văl. AMERICAN: Glorie­lle Moscova AVRICI (fost Ileana): Prințesa moftu­roasă I DACIA: Simfonia pastorală. FLORIDA: Neînfrânțit ISBANDA: înger și Demon. MARNA: Omul cu arma. MODEL : Secretele contraspionsoiului. MARCONI: Arizona In flăcări, MIORI­­A: Cu Fernandei in jurul lumii. MILANO: Desonorata: LVRA: Mun­ții în flăcări și revistă. FACHE: Amantul misterios. RAHOVA­: Stufiă intălnire. SPLENDID: Colțul Alb. TOMIS: con.satvarea din Texas. VOLTA BUZEȘTI: Insula fără nume. mu­ iți Marți 30 Martie 1948. 600 Radio Jurnal, Muzică muncitorea­­scă (disc­:')­; 6,23 Muzică românească (discurii);­ 6,3S Continuarea muzicii de dimineață (discuri). Muzică variată 7,05 Muzică românească, 7,80 Muzică vari­­ntă ușoară (discuri); 13 M­uzică vari­ată (discuri); 13,36 Orchestra Ionel Di­­nicu, U Radio Jurnal; 14,25 Continua­rea programului orchestrei Ionel Dvii­­on, 18 Orchestra de dans Ștefan Kirițe- SCH dirij. de Th. Sibiceanu, refrene : Liena Mihăilescu și Ș. Kiritescu; 18,43 Carnet Cultural, cronica revistelor de Alex. Bălăci, 19 Orchestra de Studio, soliști d-na Olga Hoch și Rudolf Miru­ (violină) : Uvertura la opera Neves­tele Vesele din Windsor de Nicolai, 19,45 conii programului overhestrei de Studio, 28,15 Universitatea Radio 20,30 Maria Fotino pian. Ion Jeiescu vioară. Sonata pentru pian și vioară de Szimanovschi, 21 seara de teatru, 22 Radio Jurnal, 22,30 Mari dirijori. Gauri dirijează ord­. de stat din Moscova; 23,15 Muzică ușoară, 23,30 Radio Jur­nal; 28,35 Muzica ușoară discuri; 23,50 Muzică românească și muncitorească. n­e a primit la noaptea de 36 Martie Negoiță Marga, Cal. Victoriei 16, tel. 6.23.69. Concordia Dr. Aftalion Bul. Reg. Carol I Nr. 76; Centrata L. Roman Bul. Brăncoveanu 38; Nițu Popa Ținea str. Popa Tatu Nr. 29, Edu Vasile Spornic Virgil Bnl Filantropiei Nr. 69 Ambasador, Carotescu Nădejda, Cal. Crivitei 156 tel 7.16.9­2; Rusu Cornelia Cal. Griviței 396; Dr. Vântu Octav str. Basarabiei Nr. 42, tel. 6.06.71. Nicules­ca Pfirvan Elefterie, Dămăroaia Bul. Gloriei 81. Vaeni Constantin, Str. Ro­mană Nr. 17 tel. 2.0148. Crisn Zugravu Debora, Cal. Dorobanților 133. Genti­ana Piața Reg. Ferdinand Foișorul de Foc. tel. 1.15.80. Duma Maria, Str. Zi­­duri Intre Vii Nr. 39, Săvuiescu Liu­ba, Cal. Călărașilor 323. Bejan Aristi­­ta, Cal. Dudeși 133 tel. 3.39.74. „Glo­ria“ Lagara N. Cal. Văcărești 25 tel. 4.40.01. Velescu George Cal. Șerban Vodă 21. Rătescu David Str. 13 Sep­tembrie 111, Reihel Thaler Perel, Parc. Rahova Str. L. Nr. 10, Constantinescu­ Corina Șns. Giulgiului 35, Wogan Maren J. Cal. Rahovei 237 tel. 6,38.26ă JIATIUNf A" La 28 Martie se împlinesc 80 de ani di la n­așterea lui ALEXEI MAXIMOVICI PEȘKO­V, cunoscut lumii întregi sub pseudonilmul MAXIM GORKI­ , ■ primu­l mare scriitor al clasei m­uncitoare.’ încă in prima perioadă a activității lui Maxim Gorki, Anton Cehov, cu o extra­ordinară Clarviziune a prezis că „operele lui Maxim Gorki vor fi studiate și cetite și peste o mie de ani“.­­ într’adevăr de numele lui Gorki este legată o întreagă epocă nu numai datorita faptului că el este un mare scriitor, frun­taș al literaturii ruse și sovietice, dar mai ales pentru că este premergătorul acestei literaturi și cel dintâi scriitor, fruntaș al proletariatului, cel mai profund cunoscă­tor al Vieții muncitorești. Alexei Peșcov (Maxim Gorki) s-a năs­cut la 28 Martie 1868 în orașul Nijnii­ Nov­gorod, în f­imilia unui muncitor tâmplar Tatăl lui Gorki — Maxim Peșkov — moare foarte curând, iar Gorki de la vâr­sta­­ de la ani, rămânând orfan de ambi părinți, începe să-și câștige hrana zilnică muncind­­ din greu, trecând prin zeci de ocupați între­­ care și cea de ucenici cu­­­­ IMT și terminând ca lucrător de bord. La vârsta de 16 ani se hotărăște să-și croiască drumul către știință, în care scop părăsește Nijnii­ Novgorod, pentru a mer­ge la Kazani, unde spera, că va putea să-și continue studiile Parcurgând pe jos aproape toată rusia — ajunge în sfâr­șit la Kazani pentru a constata că Universitatea la care spera să învețe, nu poate fi pentru el decât un vis. Aci incepe o luptă teribilă pentru procu­rarea mijloacelor de existență. Nemai pu­tând rezista mizeriei, Gorki părăsești Ka­zan­ îndreptându-se spre Marea Caspica, unde lucrează ca pescar. In primăvara a­­nului 1888 ajunge l­a Tarațan (Stalingrad). Nu rămâne însă prea mult nici aci. In a­­nul 1891 începe o lungă călătorie care du­rează peste doi ani. Gorki se întoarce a­­poi la Odesa, unde lucrează un timp ca hamal în port, de unde prin Perekop, Sim­­feropol, Vaîta, Kerci, Kuban ajunge la Tiflis. Ducând o viață chinuită din cauza lipsurilo­r, Gorki cunoaște și împărtășește viața poporului rus, oprimat de guverna­rea țaristă. Pătrunde în cercurile revolu­ționare devenind în curând unul dintre propagator­i revoluției nu numai în țară, ci și în st­r­ă­nătate'. își desăvârșește cul­tura cetind mere... La Tiflis Gorki reușe­­ște să tăiruindă în cercul tineretului so­cialist sr.tolectual, unde îl cunoaște pe Alexandru Kalu^­âi, care plin de încreg Alexandru Kalujnâi, care plin de încre­dere in talentul lui Gorki, îl îndeamnă neîncetat „să scrie tot ce a văzut“. Drept rezultat al acestui îndemn apare prima s­a nuvelă „Makar Ciudra" în care zugrăveș­te cu multă m­ăestrie propria sa viață a­­tât de sbuciumată. Gorki lucrează, luptă, se distruiște, în­vață pe alții, însuflețit mereu de încrede­rea în eliberarea apropiată a poporului. In 1898 apar într’o ediție separată pri­mele 2 volume cu nuvelete lui Gorki. Apa­riția lor a fost un mare eveniment nu nu­mai în istoria literaturii, ci și în istoria­­ mișcării revoluționare. Succesul acestor prime încercări îl încurajează mult pe Gorki, întărind în el credința că va re­uși odată să scrie și o operă mai mare. Această țară apare într’adevăr sub titlul ,,Foma Gordeev“ publicată în 1899 în re­vista Viața“, făcân­d să crească populari­tatea scriitoru­lui. In 1902 se joacă pentru prima oară pe scena Teatrului de Artă din­­ Moscova pie­sa lui Gorki „Burghezii miri' iar la sfâr­șitt’­l aceluiaș an o a doua piesă a marelui rze iior ,La Fund“ este jucată pe scena aceluiai teatru, obținând un succes colosal. Succesul Obținut trece dincolo de hotarele­­țării ■ și as­tfel într'un timp relativ scurt, piesa „La‘ Fișad“ este jucată p­e scenele celor­ mai mari teatre europene. Fam­ilia lui Gorki a început să neliniș­tească­ autoritățile rusești, cari îl arestea­ză pentru a doua oară in 1905 și îl închid în ves­tita­­ închisoare Petru­­ Pavel. Reac­ția produ­să de arestarea lui Gorki a fost atât de­ mare, încât guvernul țarist a tre­buit să țină seamă de ea. Toată lumea li­terară­ și arti­stică s’a ridicat pentru apă­rarea lui Gorki. In anul 1905 apare cu concursul lui Gorki o nouă revistă „Viața Nouă“.­ In curând Gorki pleacă în străinătate unde adresează un apel înflăcărat demo­­crațiilor de pretutindeni, cerându-le să spri­jine revent­icările p­oporului rus. După astfel de acțiuni înapoierea lui în Rusia nu a mai fost posibilă. Deaceea el se stabilește in Italia U’Capii. In 1906 Gorki pleacă în America unde tipărește opera sa „Mama". Personalitățile istorice, evenimentele și In­i­cial începuturile m­ișcărilor muncito­rești, au servit ca temă de bază pentru această operă. In primăvara anuloi 1907 a avut loc la Soiufta congresul partidulu social-democrat­is, unde Gorki se întâl­nește cu Lenin, ceea ce contribuie la apro­pierea lor. „Nu­mi amintesc, scrie în memoriile sale^ Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin, dacă Iliici l-a întâlnit pe Gorkii la congre­­de la Londra sau după aceasta, știu însă că de atunci, de câte ori se pronunță numele lui Gorki, fața lui Iliici se lumina. Iar ochii începeau să-i lucească“. In 1913 Gorki reușește să obțină apro­barea de a se înapoia în Rusia. Cam în aceiaș perioadă Gorki scrie „Orășelul Okurov“, „Viața lui Matei Kojemiakin“, „Prin Rus­a“, „Copilăria“, „între Olement“ și alcele. " " • • . .■ Revoluția din Octombrie 1917 intensi­­fică'fîirțele creatoare al e­ lui­ Gorki. Astfel numai în câțiva ani Gorki scrie șapte n­ouă opere: „Istoria dela 1922—1924“, „Amin­­­tirile“, „însemnările din­­­ Vremurie“, „Uni­­versitațile mele", „Afacerea Artamonov“ precum și două volume ale epopeei „Via­ța lui Kiim Samghin“. In toate operele lui Gorki se oglindește puternic până la sguduire, decăderea epo­­cei capitaliste ruse, nașterea, desvoltarea și în special victoria revoluției Sovietice. El a fost cel dintâi­­ dint­re scriitorii ruși, care a știut să zugrăvească cu atâta mă­­estrie figura omului nou, să sintetizeze cu atâta exactitate câștigurile realismului cri­tic și să pună bazele noului realism socia­list, deschizând o nouă epocă în literatura mondială. In făurirea culturii proletare, Gorki joacă un mare rol: el este unul dintre fă­uritorii ideologiei literare socialiste, îndru­mătorul între­gei generații de poeți și scriitori tineri, propagatorul neobosit al realizărilor regimului socialist. De aceea el poate fi n­ocotit ca un mare făuritor al no­ d cuzuri socialiste inspirata de credin­ța în puterea creatoare a omului. In peri­oada zbirii socialismului in Rusia, Gorki a fost cel mai apropiat colaborator al ma­relui Stalin. Pentru aniversarea lui Gorki s’au făcut­­ rari pregătiri la Moscova, Leningrad și alte orașe din URSS. La 25 Martie s'a deschis la Moscova o sesiune extraordina­ră la Academia de Științe a URSS închi­nată lui Gorki avân­d 2 teme: „Gorki și literatura clasică rusă și sovietică“. ..Corki Și literatura popoarelor sovie­tice“. In ziua de 28 Martie va avea loc la Moscova o ședință solemnă la care vor participa reprezentanții tuturor secțiil^U­lor pentru „Limba și Literatura rusă“, iar la Institutul de Cultură Universală se pre­gătește tipărirea a două nouă lucrări ale «marelui scriitor „Monografia „Mahin Gorki“ viața și operele lui“ și o lu­crar­e datorită unui colectiv de scriitori, în cae va fi prezentată una din capodoperele lui Gorki „Klim Samghin“. Editura literară intensifică deasemeni tipărirea operelor lui Maxim Gorki, al că­ror număr se va ridica la 1 500.000 de exemplare. In special se va tipări în tira­je mari .„Mama“, „Afacerea Artamonov“, „Viața lui Matvei Kojemiakin“, „Povestiri­­ despre Itaa“ precum și o culegere de a­­mirrtiri ddsime Gorki. Toate operele lui Gorki vor fi tipărite în 15 volume. La Muzeul „A­l. Gorki“ din Moscova s’au primit în ulim­ul timp unui lucrări despre­ Gorki. La Muzeig­l VOX-ului se pot vedea operele lui Gorki traduse în limba chineză. Printre alte achiziții ale muzeului, merită a fi semnalate cel dintâi veolum al analelor chineze care se ocupă cu „Studierea lui Gorki“ precum și lucra­rea „Biografia lui Gorki“ editată in Ihnba chinează de Asociația sovieto-chineză din Sangai. In „Analele“ sub titlul „Gorki și noi“ se află publicată scrisoarea lui Gorki către Sun-Yat-Sen, în care marele scriitor face aprecieri asupra revoluției chineze. In afară de aceasta un grup de scriitori chinezi publică tot în aceiași carte arti­cole despre Gorki. Gorki continuă să trăiască și va trăi pretutindeni acolo unde omul este capabil de eroism, de fapte mărețe, unde omul știe să se jertfească în lupta pentru o viață mai bună și pentru descătușarea de servituți. Ana Vatriceanu întrerupt din cauza alegerilor, cam­pionatul național va fi reluat in săptă­mâna aceasta printr-o serie de mat­­churi importante, atât în Capitală, cât in provincie. La București partidele se vor dispu­­ta Miercuri, Joi și Duminică. In prima zi se vor întâlni pe stadio­­lui A. N. E. F. echipele C. F. R. B. si urnirea ’Tricolor M. A. I. programul­­ de Joi din Capitală este acesta: Ora 15: A. S. Armata — Distribuția: Ora 17: Ciocanul — Oțelul. Miercuri se vor disputa la Cluj doua partide: Universitatea — F. C. Ploești și Dermata L X. A. Biart­­urile de Joi 1 Aprile din pro­­vinele: TIMIȘOARA: C. F. R. T. — Rata: ORADEA: Libertatea — C. S. M .M. PETROȘANI: Jiul — C. F. R. Cluj. Ralierea Diviziei Națio­nale B. Jor va fi reluată și Divizia Națio­nală B, în toată țara. Matchurile din Capitală­­ și provin­cie se vor desfășura în ordinea urmă­toare : SERIA I-a Grivița CFR — Desrobirea la Bu­curești; IJCB Venus — FC Craiova la Bucure­ști; Socec Lafayette — C.F.R. Buzău la București; Țesătora Româ­­nă — C.F.R. Brașov la Pitești; CFR Craiova — BNR București la Craio­va; Șoim­i CFR — A.S. Doliul la Si­biu; PC­A Constanța— F.C. Călărași la Constanța. SERIA I l-a CFR Galați — STB Bucure­ști, la Galați; CFR Târgoviște — Franco Română, la­­ Târgoviște; CFR Iași — Danubiana Roman la Iași; Astra­ Po­iana — Te­xtila Buhu­și la Poiana; Tractor Brașov — Textila Sf. Gheor­­ghe la Brașov; Arius Bacău — Astra Moreni la Bacău; U.M. Concordia — Politehhnica Iași la Ploești; Metalo Chimic — Dinamo Suceav­a la Bucu­­re­ști; SERIA III-a Politehhnica — Muncitorul Lugo­­jan, la Timișoara; Minerul Lupeni — CFR Turnu Severin, la Lupeni; UAMT — IMS Hunedoara, la­­ Timi­șoara; Locomotiva Elect­rica la Re­șița; Metalo Sport — Ripen­sia, la Ferdinand; Gloria Arad' — Mica­ Brad la Arad; CFR Arad'— Amefa Arad la Arad. v Revista La Rayu­ianie No«¥ © n­e prexint^ ultrasile evenimsti­te din țara Aparut în aceleași bune condițiuni, cel de-al doilea număr al bilunarului nostru în lim­ba franceză conține un material bogat și pariat, înfățișând prin articole, reportagii și ilustrații evenimentele importante din țara noa­stră. Din acest număr notăm: 1. Expozeul d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej a­­supra alianței dintre clasa muncitoare și plugărime. 2. Manifestul Frontului Democrației Populare definește un program. 3. ProectM di Constituție a R­­P­­R. 4. „Principiile de bază ale Constitu­­­riei“, un judicios articol semnat de d. Ov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, Pre­ședintele Colegiului avocaților. 5. Consiliile Populare de L. Răutu. 6. Declarațiile reprezentanților parti­delor din Frontul Democrației Popu­lare. Mai semnează articole și reportagii d-nii prof. N. Profiri, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu, Andrei Tudor și George Dan, Miercuri 31 Martie 1948 „DN­. CHOHICA DRAHATICé Mesa Ban HO Ban HB Ba H H B H I HB B I SBH H ia Hi coláecii0:.'in 3. a.fe de N. ^asner, 'felea și Șt. Cristodulo. « Muzica: Emiy Roman Până acum câtăva vreme, autorii de ,spectacole ușoare” îți considerau ope­rele doar ca 'pe'­niție simple balbâne de, săpun,­­ at­eäror 'unic 'gíióp eta’sâ șiră­, luced­scă' pe ■ căt se' pinte m­ai ' frumosi in lumina reflectoarelor Du­pă­ ce cor­tina cădea peste Ultimul' act ți ' reflec­toarele­ se stingeau, din­getul balon de săpun al spectacolului ilu‘-inăi sărttăriea' decât o amintire foarte' ștearsă și foar­te­ „oarecare", în mintea celor din sală. Spectacolul așa zis „ușor“ era mai bine spus, ușurel. In ultima vreme, însă, se poate re­marca o strădanie din partea au­torilor de reviste și comedii muzicale de a se integra ritmului nou pătruns în ■viața artistică, scriind piese, cari nu mai a­u drept unic scop, doar pe acela de a distra cu orice preț spectatorul. Problemele sociale la ordinea zilei au început sa-i preocupe și pe specialiștii nui gen de teatru, până acum câtăv­­r­eme desconsiderat. Bine Ințeles, spectacolele realizate nu ating întotdeauna perfecțiunea, căte-o­­dată rămânând din ele doar buna in­­enție a autorilor. Așa cum a fost cazul cu comedia prezentată de Teatrul Sa­­voy: „Johnny cântă și dansează". MO- inspirați ni s’au părut d-nii Kanner si Felea, în cea de-a doua comedie so­cială, pe care au scris-o in colaborare ■ [UNK]Ui d. Cristodula: „DA, calv­uíe." Autorii tratează, paralel, două pro­­bleme la fel de interesante. Pe de-o parte este batjocorisit haosul care dom­nește in capul unor artiști, intoxicați de prea multe formule „suprarealiste" ți „cubiste“. Până la sfârșit pictorul modernist va înțelege cu adevărata lui menire este să picteze viața și tendința spre mai bine a oamenilor, persecutați până­­ mai ieri de trecutele regimuri. Pe de altă parte, autorii au încercat să ironizeze, cu mai puțin succes însă, incăpățânarea unora de a desconsidera anumite meserii, cât se poate de cinstite. Meritul ă­ lor Kanner, Felea și Cris­­todulo, este în orice caz, acela de a fi realizat un foarte bun act'li, al că­rui final isbute­ște să „treacă rampa" constitigândU’^í și pe spectatori jus­ " iețed'"celor afirm­ttite "fiC’$c­ ă:" Acest act isbutește să­­ icopere lipsit dă 'irispirație­i anteriior din actul 1,'pre ' 'cum și Unele vule afib­țiiși' âe'^âânărimi un chip special la mingea ascunsă sub tre'nd­ul eroinei principale) culminând cu finalul prea revuistic (c­u toată' tru­­­­pa pe scenă) al întregului spectacol. Un ansamblu bine închegat, in care ' •a distonat'doar aparitia cu­ totul'­atea­­trală a d-nei Tamara Manoiu, a slujit cu succes textul pe care îl avea la în­demână. • *. Rolul principal al piesei a fost scris special pentru o anumită actr­iță: pen­tru d-na Bibe Spitzer. ■ ceea ce nu a impiedicat-o p d-na 'Vally Voiculescu să „aducă rolul la dânsa", dându-i Țurcăi prospețimea și împrumu­­t ponta­­.".eitatea cu care ne-a obișnuit și în ro­lurile mai reduse pe cari le-a interpre­tat până acum cătăva vreme. Experiența d-lui Mișu Forno, jocul­­ stilat­ul d-lui C. Lungeanu (care nu era sărut totuși cam îmbătrânit), comicul B­­­otesc al d-lui Puiu Călinescu (încă unul din actorii răpiți de centru, cine­­matografelor de cartier), aparițiile a­­muzanate ale d-lor N. Antoniu și Ma­rosin, precum și interpretările juste ale d-nelor Rndu Lapu, puica Alexandres­­cu (cu un plăcut timbru de voce) și Virginica Stoicescu, «tu contribuit !» dând parte la succesul obținut de a­­ceastă comedie deosebit de antrenantă. Maioriile d-lui Ely Roman, prea lu­crate dupa un anumit șablon, au fost execute de orchestra Dinu Șerba­­nescu. D. Mircea Șeptilei a iscălit decoru­rile, încercând să le adapteze propor­țiilor reduse al­e scenei Teatrului At­lantic. Într'un cuvânt, comedia „Dii, călu­­țule merită să fie văzută pentru at­mosfera de tinerețe și optimism pe care­ o degaje. Traian Lalescu REVISTE FRANCEZE LA PENSÉE — Revue du rationa­­lisme moderne, — serie nouă, No. 16, Ianuarie — Februarie 1948, Paris. Fondată în 1939, sub conducerea lui Paul Langevin și Georges Coguiot, re­vista se bucură de colaborarea unor vestiți oameni de știință ca Frédéric Joliot-Curie, Henry Walton, Marcel Prenartt și a unor literați ca Louis A­­ragon, Paul Eluard, etc. Ultimul număr cuprinde un studiu inedit al lui Frideric Engels intitulat „Decadența feudalității și ridicarea burgheziei”. Acest studiu a fost găsit printre manuscrisele posume ale lui Engels, aflate la institutul Marx En­­gels — Lenin din Moscova. Se arată aci rolul economiei bănești în destrămarea vechei ordine feudale. Economia bănească produce în acelaș timp o transformare și a raporturilor dintre iobagi și seniori. Interesantă este sublinierea pe care o face Engels înfă­­țișând noua categorie socială a juriști­­lor, aliata regilor și a burgheziei. Ca și în alte lucrări (vezi Antidht­­hring) Engels întreprinde și o analiză a nouilor arme militare folosite de oră­șeni și de burghezi. Regii incep a se dispensa de armatele seniorilor, ei în­cep să recruteze infanteriști din bur­ghezi și șerbi hoinari. Noua tehnică de luptă, armele noui, vor contribui și ele la prăbușirea feudalismului. In acelaș număr mai citim amintirile lui Paul Dupay despre afacerea Drey­­fus și procesul Zc­ în; o bogată analiză a Greciei moderne că și diferite alte studii și articole de actualitate. Revista cuprinde apoi cronica econo­­m­ică, științifică (Despre teh­nologia comparată de Marcel Cohen), filosofi­că, artistică, literară, juridică și politi­că.­­Variate recenți, dări de seamă , note bibl­­ografiie întregesc num­ăr­ul ol­­tim al acestui periodic de circulare mon­­dială. t T. microi­ri si joi matchori divizion­are in Capital. Succese românești la Chir-Planina (Jugoslavia). Tratative pentru un me­ch cu Zelesuidar. La Bratislava va pieca echi­pa Telefoanelor. Alte știri din lumea sportului SERIA IV-a Tisa Sighet — Explosivi Nitraroo mia la Sighet, Stăncuița — Sindica­tul Me­dio­chimic Stoia la Satu Ma­re; Phoenix Baia Mare — Minaur, la Baia Mare; CFR Tg. Matreș — CFR Turda la Tg. Mureș; FC Su­rianul —­­CFR Satu Mare la Sem­eș Alepa; CFR Simeri­a — Solvay V­­ioara la Simeria. Lotul balcanic de gimna­stică va fi cantonat la Cluj. Printre alte foruri și federația româ­nă de gimnastică a început pregătirile în vederea manifestațiil­or internațio­nale. Astfel, ea a făcut unele modificări în lotul național masculin pentru gim­nastica la aparate, anunțând oficial ca reținut următoarele elemente: Botez Mili­u gi Dema _ Gheorghe (A­­lad/ Moldovan, Vasile gi Batiz Andrei (Cluj), dr. Ludu, Remus gi Stamm Ia­­cob (București), Drăghici Francisc (Re­­șițai) și Breit Adalber­t (Timișoara). Toți cei reținuți, — băeți și fete — vor participa la 8 gi 9 Mai na am nou concurs de selecție, urmând apoi să se aleagă lotul definitiv balcanic de gim­nastică care va intra într’un cantona­ment special la Cluj timp de o lună de glie, adică până la 9 Iunie. 3oi înco­»e construirea ma­relui stadion din Timișoara. In programul de lucrări din provin, cîe. 8’« înscris ^ construirea unui mare stadion sportiv la Timișoara. După planurile arhitecților, acesta urmează să fie ridicat pe malul est a­­lunui Bega, cuprinzând terenuri de foot, ball, volley tennis, precum și un poli­­gon model de tragere. Interesant de subliniat este că lucră­rile vor fi făcute prin munca brigăzilor de voluntari sportivi timișoreni. Acestea vor începe la 1 Aprilie. Câteva mii de cehcurenți într'un cross la Brașov. La sfâr­șitul lunii Aprilie, se vor des­­fășu­ra în câteva centre din țară o serie de m­­anifestațiuni importante. Astfel la Brașov se fac intense pre­­gătiri pentru­­ un mare eros.s.­popular, care eo vai ține la 25 Aprilie... • La­­ acesta urmeau că ne­­ prezin­te citeva mii de ocupatan­ți, în secial gis­­dicaliștii. Responsabilii sportivi ai secțiii O.G.M. CHah Gagore gi Oulik_ loâf lucrează la întocmirea programului definitiv al ma­­nifestației, lotul național de rugby a început antrenamentue. La 16 Aprilie ech­ipa națională de rugby va avea să susțină un important match, întâlnind la București formația pragheză S. T. C. in vederea selecționării echipei noas­­tre, s’a ales un lot care a și început an­­trenamentele pregătitoare. Lotul este compus, pe posturi, din următorii jucători: Fundași: Toma Moldoveanu (Mala­­­xa); Titi Zamfir (C. F. R.) Aripi: Calistrat (Petrol); Carp H loan (Petrol); Cantunjari (Petrol); Omirac (St. Român); Denichi (C. F. R.); Centri: Andreiaș și Damiar (Sportul); Zamfir II (C. F. R.); Caligari (Petrol); Teiuș (C. F. S.); Rob (C. F. R.); Riadin (V. D.); Munteanu (St Român); Mijlocași la deschidere: Gr. Ionescu (C. F. R); Graiondea (C. F. R.); Dan Io­­nescu (Sp.); Mijlocași la grămadă: Titi Ionescu (C. F. R.); N. Ionescu (Malaxa); Linia a treia; Cocor (C. F. R.); N. Po­­pescu (Stadiul Român); Patrichi (Spor­tul); Fane Constantin (Stadiul Român) Linia a doua: Condeescu (Sportul); Ciobanu (C. F. R.); Ghiondea (St. Ro­­mân); Linia întâia; Pârcălăbescu (C. F. R.); Pleu C. (Petrol); Manolache (Sportul); Gaicu (Petrol); Daneîu (C. F. R.). Talioneuri: Mil­a (C. F. R.); Secules­­cu (St. Român). Succese românești la con­cursurile de la Char-Planina. Zilele trecute au început într’un ca­­r­ diu fictiv pe terenurile de ski de la Le­­s pova Gkapia din Macedonia, mari con­­­­curTsuri la care participă reprezentanții Iugoslaviei, Bulgariei și României. În total sunt 40 concurenți, printre car 4 români — în­ frunte cu Bară Mi­­heul. . La proba de coborîre, Bară s’a cla­sat la locul trei, obținând astfel un rezultat foarte bun. Duminică Ion Mihail va boxa cu Gh. Lungu, in regia Federației române de box se va desfășura Duminică dimineața la Paladium­ o nouă gală mixtă. Programul, alcătuit cu multă grijă, cuprinde în partea profesionistă două matchuri și anume: Gh. Lungu — Ion Mihai și Toma Ilie — Florea Stanomir. In deschidere se vor disputa câteva partide am­atoare, interesante, și anu­­me: Schiopu — Sandu Ion, p. Zaha­­ria — St. Iordache, Oană Al. — Duncă Nicolae, Tr. Ilie — P. Dumitrescu Și Cristodor — Linca Nicolae. Tratative pentru un match famonin de basket cu e­­chipa Zelesniciari In cursul lunilor viitoare vor avea loc manifesta'ii importante în cadrul spor­turilor minore. Printre acestea un loc de frunte îl v­a avea volleyul și basketul. Astfel, în prezent se duc tratative foarte avansate pentru două matchuri internaționale de basket femenin cu puternica echipă Zeiesntciak­ Hradek Krá­lové (Cehoslovacia). Acesta ar urma să se dispute la Bu­­­curești, cu revanșa la Praga, la date ce se vor stabili ulterior. Un turneu de box cu for­mația iugoslavă Milice. In t P. R. Box s’a primit o ofertă din partea formației ju­goslave din Mi­­lice. Aceasta propune să org­an­izeze la noi în țară un turneu pu­gilistic. Z­orul nostru de specialitate s’a „ară­tat principial de decfii,' u­rmând să se obțină aprobarea O.S.I’.-uluii. In­ cazul unui răspuns afirmativ, bo­­xeri, jugoslăyi vor apare în reunio­ni, internaționale ,ce se­ vor ține la : Bucu­­regii, Reșița, Tim­ișoara­­ ,1 Galați. Divizia Națională de basL­.^ se reia Duminică la Oradea. Pentru difuzarea basketului forul de specialitate a organizat un campionat național, care a reușit să stârnească 40 interes deosebit. Divizia va fi reluată Duminică 4 A­­prilie, prin matchul Carmen­­ Der­­mata, care se va disputa la Oradea. Celelalte jocuri: C. F. R. — Dacia și Telefoane — Sportul se vor ține după Înapoierea selecționatei Telefoanelor de la Bratislava. In turul campionatului conduce Vifo­rul Dacia, urmată de C. F. R. Tg. Mu­­­reș, Sportul, Telefoane, Medicina, Der­­mata (Cluj) și Carmra (Oradea). Moina, Lupșa, Looter și alți campioni i­nvitați la Budapesta. Gruparea Vasas din Budapesta va or­ganiza la 29­­^fai mi mare concurs atletic la care a invitat și formația Esta S­m din Oradea. Aceasta urmează să a m­iluiască ,­ selecționată, inielân­d la o serie de mari campioni ca Ion Moina, Lupga, Saeter, Ti­oybal, Pusch, etc. Favoriții noștri în cursele de astăzi, l’eut­i reuniunea hipică de astăzi de la Băneasa, indicăm pe următorii parî.ani: Ourea I: Gojeanca II: Jessie (6 con­curenți); Cursa II: Lupu, Bărăgan II (7 concurenți); Cursa III: Văzduh B­­ilanko (5 Concurenți); Cursa IV: Cas­tana, Oscol (10 candidați); Cursa V: Alunsu­, Fetig (8 concurenți);­­Iurea VI: Dorința Mea, Neptun, Hanover (2 concurenți); Cursa VII: Avanti jr., Ba­bett (8 concurenți); Cursa VIII: Ți­ței, Onwold­ (7 concur­enți); Cursa IX: Dorina Broscoi (8 concurent; Cursa X: Ruxandra, Ramura (10 con­­curenți)­ Cdăile Telefoanelor va pleca la Bratislava. La 2, 3­ și 4 Aprilie se v­a desfiina la Bratislava un mare turneu Interna­țional de basket, la care urma să par­­ticipe și echipa Godeanu. Din cauza unor modificări de ordin tehnic, va face deplasarea formația Telefoanelor întărită cu elemente din afară. Vor pleca următorii: Ferencz, Kevor, Kian, V. Popescu, Herold, Bădulescu, Vulescu, Marossi, Deak, Folberg, Dines­­cu­ și Bădescu. ^ „ — Cronicar —

Next