Naţiunea, iulie 1948 (Anul 3, nr. 678-700)
1948-07-05 / nr. 678
f i^jstamblul ^ pioneri ain «atecutand dans«| Turadji Contribuția savanților ruși la desiertarea tehnicii căilor ferate de K. A. BERMHANDT candidat în științe tehnice atât a piraterilor? Savanții ruși au mari merite în domeniul desvoltării tehnicii montujare a căilor ferate. Savanți e« vază din sec. XIX și XX șf« perfecționat tehnica diferitelor ramuri ale căilor ferate. Încă cu un an inainte de a fi fost începută contrucția liniilor ferate in Germania, a apărut in Uial în 1834 primișivrum de fier rusesc cu tracțiuniis ie vapori. Creatorul lui a fost talentatul mecanic Cerepanov de la toxinele din Nijnii Taghil i el a construit numai linia ferată, ci a ficut și o construcție de locomotiv V& cu vapori, prevăzută cu un 03- Iwn tabular. Acest cazan a avut §9 de tuburi prin care erau conuse gazele și fumul de combustiune, în timp ce locomotiva „Socket’ a lui Stephenson nu avea decât 25 traburi. Tehnica de cale ferată rusă s-a a*svoltat în mod independent. Multe construcții rusești erau mult superficare realizărilor din străinătate, servind ca model constructoriicii străini. Astfel, la mijlocul Iud trecut a dobândit mare veacujteritate tipul rusesc de poduri pepude Igels ferată Bazele teoretice elevi aitor construcții de poduri au fost iglaborate de proeminentul savant •Ö. I. Juravski. In 195S el și-a publicat faimosul studiu ,resprs pe*, ^virile sistem Howe”. In această lusținire Juravski a respins părerea — P^scrie răspândită ln acea vreme — referitoare la avantagiile pe care i le-ar reprezenta grinzile de lemn ’»e poduri, sistemul americanului Hfcare, prezentând o motivare realiStică' a ^noilor constricții de pe*fluri de cale ferată. ^ Pe seama căror mijloace sporesc de rapid lucrător de Ut căile ate sovietice ritmul transportul___ înainte de toate, pe seama lor noi mai bune utilizări a materialului rulant. In decursul primilor doi ani ai planului cincinal, turnul vagonului — timpul efervat pentru toate operațiile dela Iumărcare la alta — a fost «cădere» cu 31 ore. Dacă ținem seama deptul că fiecare oră de accelerare tumulului permite a se încărca orientar în 24 de ore, cu acelașmăr de vagoane, cca. 10.000 tone , mărfuri diferite, va deveni efarctul acestei realizări. Numai readucerea duratei tumusului in medie cu 31 ore pe fiecare vagon, comparativ cu durata tumulului din ultimul an al războiului, a permis sa se transporta supli.wen.tar., numai in decursul primului trimestru al turrului curent, pc.ric 28 "oa poO tone ■1"se mărfuri .Accelerarea tumusului vagonului 8 aost obținută .prin perfectorarea procesului tehnologic la stațiile de barjĂ și de triere, precum și prin imppoducerea unei tehnici noul. În ultimul timp, căile ferate au primit un mare număr de locomotive cu vapori — construcția Leurentutlui ProTO.inter Ktalin Lebedeanskî,locomotive — Diesel de la Uzina din Marcov, locomotive electrice sî i’«‘•goane de mare tonaj. La numeroase stații a fost introdusă lopătura bilaterală prin radio cu unde scurte între mecanicii locomotivelor de manevră și regulatorul mișcării din etajie sau impiinatii de serviciu la liniile de triere cu planuri înclinate, poștă pneumaUvă sau electromecanică pentru transmiterea documentelor de la un parc la altul al statici, centralizarea autommată acelor ,un vni servic îngetinitor de « voopane la liniile de trei» cu planuri înclinate $i mule alte instalațiuni. Tate acestea, permit a se accelera mult operațiile t?« e vploatare în statiî.. Lucrători de la căile ferate sovietice lupta pentru reedasarea planului cincinal în patru ani. In 194S e: vor nvKi de rezolvt sarcini mari. In decursul celui de al doilea triprestru, transpOT ini Tihi de mărfuri "urmează să crească cu încă 17 la '•utS comparativ cu primul trimestru. hiamd curent, spre ziua uAr |scătorilor tradítilmcAe — Zium In- i crStOTubii de la căile ferate — ‘Im- > Prătorii de la căile ferate sovietice! POT afin pe nivelul nntdbdHe de In* ■ 'cărcerii. Vor creste în decont fruml sporturile de <Adhune care driftul iese a patra parte din tot ce se transportă pe căile ferate sovietice.' Nivelul í'fi deed rator de dtifmnext fost încă în 1947 cu 20 la sută mai mare decât fcn M4S și cu 18,5 la s^artă mai mare decât trairte de război. In ÎÎM ®, incărimea nordywoehtica creste cu incă cel puțin 21 la jiută. Aceasta se va obține, mai ales, pe seama accelerării tumusului vageanelor cu încă 28 ore, adică în decursul unui an c.prez,pe cu tot atâta cu căt a fost accelerat tumusul vagoanelor in decursul celor doi ani precedenți. Ritmurile de creștere ale transporturilor vor asigura realizarea planului cincinal în patru ani. In 1949 va fi deja atins nivelul de incărcare, proectat pentru anul 1950. La toate liniile ferate, depourile, stațiile, la toate întreprinderile căilor ferate au fost elaborate măsuri tehnice și organizatorice, țintind îndeplinirea planului cincinal in patru ani. Aplicarea acestor măsuri este lucrul cel mai caracteristic ce poate fi observat ln activitatea lutrătorilor de la căile ferate in câmpul de producție. In 1948, creșterea mai departe a transporturilor va fi asigurată printr-o fi mai mare înrădăcinare tehnicii noui, prin continua ridicaare a nivelului de mecanizare muncilor de încărcare și raționaliz *are a proceselor tehnologice. Ca perfecționarea tehnologiei si asimilarea tehnicii noui se ocupă acum inginerii-șefi de la stafine si depourile mari, de la secțiile si districtele de căi ferate. AceasÚă funcțiune a fost introdusă aici abia cu câteva luni în urmă. Succesele obținute in domeniul îndeplinirii programului celui de al doilea au al plănuită de refacere ți dezvoltare a economiei naționale, simțitoare înbunătățire a stării materiale a oamenilor muncii, datorită reformei monetare și desființării sistemului de cartele, au slăbit un nou val de activitate entuziastă a muncitorilor in câmpul de producție. Atât in industrie, căt și la căile ferate, muncitorii avansați, stahanoviștii, tind să-ți îndeplinească înainte de termen normele anuale. 1948 este anul terminării ieșirii aventurărilor de reacere la căie ferate, foste sub ocupație germană. Capacitatea de trecere gradul de înzestrare tehnică a aceststor artere feroviare va atinge nivelul dinainte de războiu. Numerose linii pot primi chiar un echipament tehnic mai bun decât au avut inainte de războiu. 1948 este anul desfășurării mai departe a construcțiilor noui de caie ferată. Vor intra in exploatare o serie de sectoare a noi artere feroviare din Siberia sudică, linia Malinovoeozero - Semipalatinsk tn Kazahstan, linia Kant-Bostrovkaia Kirghizia și sute de km. de a nii ferate în Siberia și in centrul țării. Teate acestea vor stimula aivilitarea ulterioară a forțelor de producție ale țării și exploatarea fie mai amplă a bogățiilor ei naturale. 1948 va fi amis intensificării continui a mecanizării lucrărilor de Construcție și a muncilor de încărcare și descărcare. "Volumul lucrărilor de terasargeră și de săpare a arâriiturilor la construcțiile noilor linii ferate, bterări efectuate cu ajutorul hidro-monitoarelor, se va dubla, comparativ cu anul 1947. Hidromecanizarea va fi aplicată și la construcții de poduri (pentru coborârea chesoanelor). O considerabilă parte a lucrărilor de terasament, mai ales pe terenurile tari și pietroase, vor fi efectuate, ca și in 1947, cu ajutorul exploziilor. In present volumul terenului aruncat afară simultan“ atinge sute de mii de metri cubi, iar mărimea încărcăturilor — sute, iar in unele cazuri me tone de substanțe exp’’oibile. Constructorii vor primi multe mecanisme noui, excavatoare perfecționate, scravert de mare grendere-elevatoare, mașini capacitate, pentru fixarea șinelor, etc. O interesantă măsură ce va fi realizată in fond in anul curent este specializarea stațiunilor de descărcare din marile noduri de cale ferată in domeniul unei anumite inctricțiuni precum: cărbune, lemne, etc. La nodul de cale ferată al Mineovei a și fost utTlată o stafirire unde se face numai descărcarea cărbunelud ce sosește la adresa intreprinderilor și instituțiilor din capitală. Descărcarea se face la bunceri comimi, iar încărcarea se eliberează după greutatea indicată in scrisoarea de trăsură respectivă. Aceasta permite a se mecanisa completă atât descarcarea vagoarelor, câtfi încărcarea OMtB camioanelor care transportă combustibile destinatarilor. Tote acestea constătMe o plastică, dovadă a faptlui ci căile ferate sovietice, îl reprimă cu intr-^oa economie socialistă, care nu cunoaște crietele, pășește cu fermitate pe calea progresului conLoMtu. A APARIlT MmAU ROLLER: Anul Editura Entinecchi .NAȚIUni are ei afli iiai Conservatorului In trei seri consecutive, pe scena teatrului Național (Studio) devii Conservatorului de Stat din Capitală a^aui prezentat în producții de sfârșit de an. Au fost admiși în fața publicului elevi din diferite stadii de studiu și experiență scenică, de la începători până la colegi mai înaintat, cari și«urcut o ucenici» chiar în spectacole profesionste, înainte de a trece la aprecieri inddividuale însă, fie neîngăduite câteva cuvinte de ordin general. Fără îndoială că anul care a trecut a jMt fi la Invățământul oficial artistic un «n de valori si tendințe contrarii, ca In toate sectoarele vieții nostre artistica și culturale. El a corespuns ca fenomen de supraconstrucție transformărilor atractuale din însăși viața noastră de Stat. Elemente contrarii coexistă in aceleasi înfățișări, încercând unele alte dmăne pe celetelte. Șî poate ad, tamil aceata de școlarizate artistei progresul ■*« simțit mai puțin ca aiurea, pentru că sistemele vechi au întârziat foarte mult să fie modificate. Un prim rezultat al acestei coneste alcătuirea programului Reducțiilor și alegerea bucăților. Evident ei alături de clasici, textele au fost brfățișate într'o anumită împrospătare. elementele nouă erau numai adaose. Dar o vădită organicitate lipsea acestui prog«Mîi și firește, iși lucrd a<ie«^ a faui Important, lipsea din orientarea pe care profesorii sunt dator! <1 o dea eevilor, orice urmă și dovadă de nouă preocupare £‘a văsuț ci țintele ți metodele erau tei cela vechi și aceasta nu numai pe plan ideologic, ci și pe plan didactic, tehnic și profesional. Să nădăjduim că toate acestea erau constatări forțate cu nrivire la ’^’timeis lipsuri ale unui an de trecere , că, față de noi proect da organizare a învățământului artistic de noi, complet și bine chibzuit, așa după cian lî cunoaștem, pe viitor nu vom avea da înregistrat aceste lacune de ordin general și că nu judecățile pe care le vom face, vom putea urmări și realizarea ideologiei alături de cea tehnică și manifestarea temperamentală a elevilor, așa cum nu vom putea face acum. ■ . * Pentru o mai bună urmărire, progresivă, a elementelor vom aminti pe elevi de la grupa recitatorilor, trecând prin contribuție de ansamblu și sfârșind ca cei cari după cum am mai spus, tn manifestările acestea didactice, aduc experiențe din adevărate ansambluri profesiomate prin care al trecut. Din grupul recitatorilor vom aminți ca valori pozitive pe d-șoara Ioana Paleologu (Stanțe, de d. M. Breslașu). D-sa a dat dovada de sensibilitate și mai ales de o deosebită inteligență în frazare, ceea ce va permite, în vWoare de svrizări să treacă foarte ușor la poziția critică rolurilor pe care le va avea de interpretat . Apoi d. Constantin Codrescu (Cântecul ailei, de d. V. Eftimiu) a dovit aceleași alități ca și colega sa, cu un aikon de mlădiere și nu expresia glasului și a mimicei. Valorificând încă de acum conținutul dinamic al poeziei pe care a receat-o și făcându-ne să simțim ferm poziția de Interpretare pe care a ales-o și a prezentat fl. Dinu Dumitrescu (Vino frate al meu de d. V. Fiorentin). Deasemeni dovedind posibilitate de a adânci, de a sensibiliza și a de a seria inteligent valorile a recitat d-șoare Tereblecea Tatiana (Amiabell Lee de E. A. Pole). Un model da cam nu ar trebui să încarce cu prea multe intenții, deși a avut la îndemână destulă putere de a calma a fost d-șoara Gheorghiu Vite fte (Prima lecție, de A. VîAuță). $1 acum, probele In ansamburi Socotim că d. A. Dimitriu‘(Schitari Don Carlos Marchizul de Posa) a slat dovadă de frumo vst, posibilitîtil. D*aa consținut cu putere și convingere textul pe care l-a el fi de Stat de la^ mARIN SADQVEANU rostit. A prelucrat chnținutul în forme , prelucrat din monoloage sau nunwi din precise, iar ca unelte de exprimare »‘a 1o (perioade mai mari, pe o tehnică specifică toat de o gesticulație sobră, de o bună , de dialectică shakespeariană. Această nozitie puternica și pozitiva, nu s-a văzut sufrazare, a legat deosebite de stările scenei interpretate intr'un anumit stil corect. Deasemeni d-șoara Teodorescu Ana M. Zamfirescu—Domnișoara Nastasia (Ci, mers« după celei ce cuvenea, până la a lăsa a să se întrezărească tematica socialâ din structurații personalăui sâiu. D-sa are o vădită putere de înteriorhare întro tehnică mulțumitoare. De asemeni mu putem a nu reține temperamentul și nervul artistic, glasul într'o putere susținută ale d-lui Gh. Ghițulescu în Frantz Moor (Schiller-Hoț«) Ceia ce î-aipsit însă a fost tocmai deci staret prolemelor de fond șî Indicarea liniei lor. Iată o lipsi care, pe un temperament dăruit se va întregi prinntr'o nouă metodă de lucru, așa cum am observat tn întroducerea noastră. Caragiale a fost servit de forțe inegsre, unele Interpretări subliniind greșelile celorWtora. Astfel scena dietr’ .,O scrisoare pierdută“ (interpreți d-șoara Stângaciu Vifgiaia și d. Teodoreacu Gh. clasa Maximina) cu fsații Imperfecția mijloacelor de expresie a dovedit dă in Caragiale există o poziție critică și nu numai una re lanlare, poziție ce trebuie căutată și exprimată, ceea ce n'adobotat in nici o K’.își»! Interprețîi din „O noapte furtunoasă", d-șoara Rădilescu Elena și d-nul Olariu Mircea (clasa Ghițescu) acești interpreți mulțumindu-se ca a imprfi imitare. Cu deosebită voiciune ne-a prezintat o sibreta în formație fl-șoara Beatrice Petrescu (E. lanovschi: O fată de departe, Marasia). La dimensioniîe anul întreg act scăderile exagerărior ce pot lua mai puțin în considerare, Ast in scena din „Pescărușul cât și în cea din,Unchhil 'Vank;' Cehov a fost mediocru seavit, sub mina tineriior interpreți neinchegându-se suficient fornfnd lucrărilor și mai ales, pe fragmente, neislttbidiHfse o atmosferizare necesă, ca mijloc de exprimare a aceluiași fond. A fost o Încercare grea și pettru asistenți de regie- Sensibîlitsrfe și inteligență scenică a dovedit de șcala i^marceii Russu în Olev (Biffold Odets: Recheta spre lună). Dar categoric, așa cum nu trebuie »ă fie interpretat Simonov n s-a arătat ansamblul din „Chestiunea Ross”:. Aci, în afară de probele ce trebuiesc făcute în aceste faisercuri de inițiere profesională, fn afară de daruri de dovedit, era și un i«od ideologic de exprimat. A rezolvi neadia Mii și arbitrar, exterior prin poză poziția lui Harry Smith a fost nu numai o greșală, dar și o adâncă neînțelegere. (Clasa Maximilian). Și aceiași constatare negativă, cu agravarea de a fi tăcută cu privire la un tout mai familiar vechilor deprinderi chiar, trebuie să o facem în husturi cu „Fedra" lui Racine, interpretată de d-^șoara Grigorescu Magdalena. î Și iată-nea^ași un sfârșit se verbicn și de elevii cu ^periență teatrală. Deși s'a mulțumit numai cu o recitíire de ample dimensiuni, d. Ion Ciprian, a dovedit de stil meșteșug actoricesc, daruri deosebite și ceva mai mult: dincolo de schimbarea de planuri pe cere i-o citea ÎHîcata (filarrolt-ul lui Păcală din InȘără-te Mărgărite... de d. Eftimiu) o orientare și o poziție din care lesne îi va fi un viitor să Se afime. D. George Carabin, absolvent. « ,interpretat pe Romeo, de Shekespeare. Coordonatele pri eure ce construește rriul erau prezente in interpertarea d-lui Carabin: tinerețe, înflăcărare, lirism. Există însă o anumită atitudine protestatară la Shakespeare aoob) tinde in fața piedicilor de neînfrânt — moarte mai ales — se declară un neconfornăam și decae la o atitudine ce afirmă vieața. Și hicind acesta eficient din interpretarea d-lui Carabin. Cu oi experiență tăcută care-i pune bine in valoare calitațiie de interiorizare, de lipiște și de exprimare a unei umanități îndurătoare a jucat d. Ion Focșa, absolvent, pe Amos (C. Teodorian: Bujoreștii). Și iată că d. Ion Omescu ne-a înfățișat un Hamlet (act. III, scena cu mama) In traducerea sa, care actoricește cel puțin, nu e rea. Lucrul acesta dovedește serioasa preocupare artistică și cultură, în general, a d-lui Omescu. Întrucât privește interpretarea d-sa a știut să dea o protocnoe mai precisă in conformistului schakespearium din țesătura de catastrofe adânci ale piesei. Mijloacele de exprimare îi stăteau la îndemnă o anumită echilibrare a lor și stăpânește d. Omescu, dar exisă o anumită putere, o maturitate actoricească, de nevoie. In interpretarea acestui rol, tare depășesc stadiul actual de formație al interpretului. Aceasta nu însemnează ca d. Omescu nu are înaintea sa o frumoasă carieră și desigur, mai târziu, și «n Hamlet. Programele producțiilor de arta dramatică au fost întregite cu probe de euritmie sub directivele și învățăturile d-nei L. Popovici-Lupa. Ideea este din cele mai bune, în a da o școală sistematică trupului Și posiblitățîlor lui de expresie, instrumentul esențial de expresie al viitorilor artiști. Mi s’au înfățișat prelucrări eurilmice după cunoscute bucăți literare, in cari elevii completau un întreg expresiv (mișcări întregite de recitări și o linie muzica) învățând să se completeze unii pe ceilalți, schirmbând lasărcinăriie, ca într'o adevărată companie de bună tradiție de teatru adevărat. S'a încercat esprimarea comicului, humorului, lirismului chiar. Și nici parodia n'a fost uitată. Rezultatele producțiilor din acest an, ținând seamă de recentele schimbări de orientare și de metode în chiar timpul școlarității, au fost mai târnitoare. S'au vădit predispoziții și aplicări. Nădăjduim ca nouăle sisteme de pedagogie artistică să dea, pentru viitor, Teniftatele așteptate de toți și, fireste, mult sporite. MN <ttT 14 £ iE KLIMME ale săptămânalelor «A Flacăra“, Contemporanul“ și „Rampa", a fost consemnati in judicioase și documentate axticole o întristătoare Igilă a trecutei stagiuni teatrale. Rareori am întâlnit in ultimele luni pe afișele teatrelor, atât ale celor particulare cât și ale celor de Stat, piese datorite autorilor dramatici români. Și chiar, dintre acele piese românești, cari au văzut totuși lumina rampei in tregita stagiune, prea ,puține , îndeplineau condițiile cari ar fi justificat o atare cinste. De un nivel artistic din cele mai scăzute — de preocupări ideologice, nici vorbă nu era în unele din ele — mai toate piesele prezentate, dovedeau neaderarea autorilor noștri dramatici la problemele ce trebuea Stări să ne preocupe. Chemați să aduci VIAȚA pe scenă, WUMABUL 7 unii dintre autorii dramatici existenți s'au nulțunit să nareze mici conflicte conjugale sau alte năsbâtii cu totul îndepărtate de preocupările noastre citude. Chiar și piesele cari încercau să prezinte o predllemă socială se refugiau în trecut, neaducând niciun fir de cotótridin luna iulie, îndrumătorul cultural pentru cămin ©!® S* atenesi © popular ©’’ aduce un bogat material politic, literair pi axturtic, pus la todeiuâna cămii volorul tibeticelor populara. Găsim în acelaș îndrumător prof .so„««a aivui»U t-KVI-Ukl VUbMil" ^ i -1 ^ , imț« Ia spiritrl imn o« trebune și ani- fi»» mc întreaga noastră mișcare artistică. Mosit pentru. șezaton matonalul ni- SE PARE «miniatorului cultural.Problemele politice și culturale actuale .Unt © x^nak in acest paet_ pa înțelepol la un cittwimii ji țăran«nu muncito*!«, Pivkit (publicarea ,dl»drumătoratii’’ ar face un rol servit Al tuturor conducătorilor de atenție populare din țară. că f« tăîtoarea stagiune, acestă înomă va fi îndreptată si va cam pribui, in primad rând sănătoasa măsura «" XISASZ, care O irt ales să trimeati mai mulți’ creatori atât în fabrici, cât și pe șantiere, unde, trăind alături de oameni muncii și de tineretici daunȘe de progres, învățând să le cumpCLsca BCmi MIASITIA viața și năzuințele, vor putea realiza _________________ opere într’adevăr tzolabile și viabile, cari să ■însemne un pas înalte pe drumul pe care cu hotărîre trebui să pășească ma noastră artă. In primul lot de creatori trimiși pe șantiere, am întâlnit și numele câtorva dntiști dramatici. Așteptăm de la ei lucrărie pe cari teatrul românesc le merită din plin. VOM ÜAMARI de asemenea w ^oribit 'interes realizările pictorilor tolneșt d. șantiere. 'l'rizUi ext'ort ® iiță tăcută zilelor««^ cute, când din cei» p««n 1.000 do lucrăn triise la Salonul Oficial, mai toate s’au dovedit a fi da cel mai scăzut rival artistic și ideologic, cu trebungi ® repetată. Ne-am totóra de pe un joatier imuional. Dioi edoitul depin to munjoa de timarezul muncitor, din luptana cu natura sm înțeles că ak poate inepine orice creator de frumos. Și pictorii — 90 cotiiu — in primul rând , să nădăjduim că d» astă dată pietoni vor totelege în sfârșit orientarea pa cai« trebuia s’o ia arta lor, în loc de mersul scrumbii pe tiurgin de argint., se vor apuca sâ preteze efortul victorios în muncă, lupta Omului cu mitura, odihna după muncă Intr’un cuvânt: VIA^’A? unei noui ediții a romanului „OiSva- Tul" de Atevei Tolstoi. Cartea Rusă dă prilej cititorilor cari nu și-au putut procura prima ediție să facă cunoștinț ca această operă cu proporții de epopee în care sunt prezentate problemele și contrastele de dimensiuni neobișnuite ce s'au deslăttțuit în ISI7. Reeditarea romanului Inseamnă un adevărat eveniiment pentru toți luHtori de bună literatura. Ș i noi de curând !!R«e«iibi așeziimântul cultural „icolas Bilcssco“ Cu începere de la 1 iulie 1948, Muzeul „Momente din lupta poporului pentru libertate“ — atr. I. Finitiu (fostă Victor Emanuel) Nr. 12 — va funcționa zilnic între orele 10—12 și 17—16, iar Duminicile și In zilele de sărbătoare între orele 9—13 și 18—19. ri-n—-rcriai-ii.-airi DuntfnleS 4 Iulie 1148 TEATRE GRADINA VOX (Birlic): Supeu ca tata; ODEON, Helen, Josamy și Joe- GRADINA VOLTA BUZESTÎ: „Uite Stroe mie Stroe", ONEMATOGRAFE ARO și GRADINA PROGRES; Marinarii din Baltica; SCALA: Iluzii pierdute; ORFEU : Domnișoară Beatrice ; CAPITOL: Cei de pe mare; FEMINA; Costică și Mitică, dușmani femeilor; TRIANON; InsUla Firaților PAX: Cânt"ul vieții mele; RITZ: Poveste muzicală; VICTORIA: O doamnă bine păzită, Massikhali; CASA PRIETENifil ROMANO-SOVIETICE; Copilăria lui Gorki ED. PALACE: Sirena; GIOCONDA: Cezar ți Cleopatra; TIVOLI: Chestiaaga rusă; CASANDRA: Bomarul îndrăgostit; ARTA: Satirele rătăcite; MIGNON : Răscrucea vieții, divertisment muzical; NISSA: Bubmarknul mort( la revistă AIDA: Gorila Albă, Jurnal și revistă AMERICAN: Sub masca tăcerii și trupa de reviste Gen Mărcănescu; AVRIG țost Ileana): Ediție specială și revistă; APOLO: Paotdhiorii Țarinei; ALIANȚA Pat și Patașon recruți; CARMEN: Elefantul și frânghiuța; CLASIC: Campioni ai bexului; TATROCENI: Circul și revistă; DACIA La răscrucea vieții și jurnal. Seara în grădină; DIANA: Dansatoarea din Texas și Tată pentru o noapte; n.CSÎADA: Mikiutzo-Mak’iai; IZBANDA; Sub masca tăcerii și musik-hail; LIA; Căpitan la 1.5 ani; LtJ TIHF R (grădină și sală); Rivalii și electivul Nr. 10 (Titi Colum’ceanu); MARNA: Lingură pe lume și jumd; MARCONI: Gorila albă; Stan și Bran ;Negustori: AUI.ANO: Lângă inima mea și revistă: MIORIȚA: Destinul unui condamnat (Vautrini;ODF.î.; Iubesc toate femtițe; NONÎ: O pânză în depărtare; NERO: Pantafimii Țarinei; ODEON: ’' a'etul corinței și jurnal; PACHE: Tu ești fericirea mea și revistă; POLTAVA: Primăvara, Jurnal și revisă; RAHOVA; Primăvara, furnd și revistă; SFI.ENDIC: Contele de Monte Cristo serial-a, Jurnal și revistă: TOMÎS: Amiralul Nahimov; TRIUMF; Asasinul și colectivul Nr. Î9 (Mia Braia): UNIC; Castelul fermecat și Jurnal; VOLTA BLIZEȘIU: Cuceritorii aerului: VERG U : Serenada noilor. Jurnal și revistă; VENUS; Mi s’a dăruit un înger și revistă: VOLGA; Cenușereasa. RADIO SAMBATA 3 IULIE 1948 6.06 Radio Jurnal; S.1S Muzică nasncerească (disc.). 6,Î0 Muzică populară românească (discuri); 705 Din cântecele RFR. (disc.); 7,15 Buletinul de știri în limba rusă. 7,20 Muzică românească (discuri); 7,33 Concert de muzică variată (discuri); 13,62 Din cântecele RPR. (disc); 13,05 Muzică ușoară (discuri); 13,25 Revista presei; 13,36 Maria Lăutărețu — voce; 14 JMI Rodiu jurnal UJSSÎ Ora Amator RADIO BUCUREȘTI H. U-O. Concertele lui W. A. Mozart .(ataruri); II,30 Carnavalul animalelor — (discool) prezentare; M.85 Muzină populară românească (discuri): 14^30 L Korosy — pian (magnetornn); ISM Orchestra Luca Bănățenni; 18,40 Carnet cultural— Cronica literară de Paul Georgescu Și Cronica Umbri de profesor Alexandru Graur; 13,00 Muzică de dans (discuri); 19,30 Cântece, aie a Muncitorilor de a orașe și aala (discuri) 10,10 Cântece închinate lui Slatin (discuri): so.»on.an> JoFBSI; 20..10 Prezentarea concertului de fiorioa Dii TiJllu; 20,20 Concertul Orchesrei de Studio, dirijat da J<in Martulari Darele. In pauză (2168—21,10): Cimentariul evenimentelor interne J 2110 Continuarea concerterii Obhestrei de Studio, dirijat» de Ion Hartnlary Darclee; 21,30 Buletin sportivi 21,25 Muzică ușoară (discuri): 22.0« Radio iainst, 22,20 Buletinul de șart din limba rusă 22,30 Cabaret muucical; 23.00 M Muzică de dans (discuri) 23.30 Radio Jurnal; 23,35 Continuarea muzicii de dans (discuri); 23,50 Muzica populară românească (discuri). Farmaciia n^sting IN ZIUA DE 3 A FIECAREI LUNI În timpul repauzului de prânz și noaptea predolu .Ștefan BuL N Sâîcs*ea « Șteilea Sstra Cal. Victorie JK. rahi. Cehi Stii» lînL Dacia No. 22; Bărbulea CH Deciu Str Toamnei! 43; Dr, Bă, Sn’s.u Ai, Svs ifiíifan ! »1 Mar* 2.»^ tri 2 3105; țCh'xi Elen i Sir, Mari,^ Doian Am 53 tel. 21>2,95; nr. Lasăr Romeo Cal. Jîoroba,f m, Tektichescu Ecaterina Șos. Gen. Stana 2Î: Dr. De c-’u Ana Bul. 1 Mai 120; Cesaros Sir, Bl, I Threkyde 5; Iatina Bu’, Republicei 74 tel. 6.1.335; Zuav l*’ti fUf!, Brareșan) 13fo 1 tel. 6,53 63; AroWtuer Alex. Dnl, pake 45". Ir, 44fi,es libe*», Ehe Bul, On. Din’tirtiv 106 te, l..().5SU; Ropca Arui ȘosratUeii Eon 213 tel, 2..3.71; Dragomir A?ex. Sir, Nerva Traian Nr. 12g; Apn^ toi es. Mit iara CM. Dudețiî 1S3; P íihai Lic liler Cal. Verpuici 5; fias*9v 3Î, r.Iseăargh. Dobrogeanu Gh. 8; Moiea Zoe Sir, 11 Iunie 15; băianu Gh. Ch. Cal. Rahovei 297; lârtopeanu D. Cal, Șerban Vodă 128 tel. S.Î65S; Bătuță Olga Str. F ca de ChiLr iuri 16; Iordănescu Giurguiîai 2.5S; Spleni Meniecvici Aptarsil UuicU 1S7 le, 6 27.3S; Gheorghe Evlampla Cal. 13 Septembrie No. 2 tel, 3.69 53; Rădulcs CH ATU B7, Șos, Pandir î’r, SI tei, 4 34.97; Ocrotirea (id, 13 Septembrie 283: „Păca!" Bandei“ Bul, Scfc.Ua Sîngureanu Nr. 5 Anghel Alexandra Str. Dr. Felix Nr. 10 tei, 7,16.43 Bîarcov Hol , Str. V’stîKg 1; Goangă AHrcKa Cal, Griviteî 227 tei, 7,19 «.5; Grigoriu Lav,apa Șos, Ciulești 44 tei, 3.92.62; Berecanu Lucia lîul, 1 Raiu 397, Colentina Diaco:,eseu D, Str. 7 Voeiuferie 102; Gaivița E, Lepădatu Brl, Gloriei 81; Rîhîtari — Mottoc Codsatu sin Bul, Armatei Poporului 26 liel, 4.81.36; Ap. Patriei — Zaharesta ’’ornelia Șes. Beneni 83; Băneasa Grossu Buteianu El, Șos. Bucureti — Ptcești le tel, 7.41.3a. Spitalul de orientă str Arhite et Vacu nr. 7 tel, 7,47.05 — 7,05.73. CARTIERE Echipa Cehoslovaciei a sosit ori în Capitală ..ncepe eagfipios%atul universelor de natație. Când se dispută cosspi dul tpl nesțienci de tir. In cursul dimineții de seri a sosit cu avionul de la Praga echipa națională de football a Cehoslovaciei. Oaspeții au fost întâmpinați pe peronul aerogării de reprezentanții Organizației Sportului Popular, F.R.F.A.-ului, și presei. Echipa oaspe vine la București după o serie de tofrangeri) 1—3 cu Polonia la Varșovia, 1—2 cu Ungaria la Budapesta și O—4 cu Franța tar I*ragiu Aceste înfrângeri au fost scuzate prin criza tehnică prin care trece football-ul cehoslovac, dar care, — cum scriu ziarele cehoslovace — astăzi este depășită. Totuși, inconstanța cehoslovacilor s-a văzut și din faptul că de fiecare dată echipa a fost modificată radical, iar in partida de Duminică cu România, echipa va fi aproape în întregime nouă, singura excepție făcând-o portarul Bavlicek, care a jucat și în cele două întâlniri precedente. Lotul cehoslovac este format din 15 jucători și 2 conducători: Havlicek (Toplitz), Cocoursk (Slavia), Rubas (Bohemias), Menlolik (Truca), Vlp (iSlavia), Hlavacek (Slavia), Riegler (Kladno), Bican (Sîabla), Srsen (Kladno), Budovski (Sf. Ostrova). Rezerve: Capek, Koubek, Kaieli ți pro’oabil Vedral. Program cuplați mâine la Ștrandul Obor în cadrul diviziei naționale de polo, etape de mâine programează în ObCR" un interesant program cuplat. Matchurile se vor disputa la Ștrandul Obor, special amenajat cu tribune metalice, după următorul programe Ora 10: „CFR“—„Libertatea“, »rbiiiu d. P. Stroescu. Ora 10,30: „P.M3.—„Ferar“, »b. d. P. Stroescu. ttel de al treilea match al etapei a fost prop»sat la Târgu Mureș, între ,Iîsa"' ți vîÎATA' ți va fi arborau de I. G. OroB. Campfonafeto reglonafe universitare de natație Un CRmpionaf națienal da fcipta Jf. R. S. H. Intentioinează disegnsS- téec, la o 'ttota «e se va fixa de comun cu roi cu rerezentanțU grupărilor, un concurs de lupte la care să paarticipe toate formațiile din țară. Este probabil ca toate cele 23 echipe de lupte — câte sunt fi sKrise actualmente la FRSH — să participe la acest concurs. Două concursuri de tir Campionatele naționale de tir ale R. P. R. au fost programate intre 11 și 18 iulie la București. Astăzi are loc un concurs de pistol de viteză ,60 nscuri pe poligonul Ch. Vasilichi. Mâine la ora 8 dimineața, concurs de armă liberă pentru începători inițiați și avansați (20 focuri în picioare), începătorii și Inițiați vor trage 10 focuri din poziția culcat - rezemat și 10 focuri nerezemat. D. Tică Inesca a plecat la Sofia După cum am anunțat la timp, d Ștefan Fianu a fost desemnat să conducă matchul Bulgaria-Iugoslavia care se dispută Duminică la Sofia. Din motive de ordin administrativ, d. Pianu nu a mai putut pleca, fiind înlocuit în ultimul moment de d. Tică Iliescu, care a părăsit i Capitala ieriera Vi, urmând să sosească la Sofia aflatăzi dimineață. „Zidenice" (Pr £g. vatica săptămâna viilor»e la Sucurețti Biratdl Executiv al OSP-ului a aprobat turneul de faci^lX al echipei cehoslovace „Zidehice",care ■ va juca Diiurești cu J Dnnamo A“ ți„űinftmo B“. Sărbătorirea zilei Sportului i Sovietic La 18 iulie, cu ocazia Zilei Sportului Sovietic, O.S.P.-ul organizează mari manifestații sportive la ștrandul Casei Primeteriei Solvieto-Române (Bragadiru). Vor avea loc concursuri nautice, t«pt% j> ■haltere, voleg, basket, tennis și gimnastieii. Alte rezultate din C. U. T.I In cadrul competiției „Cupa Unități ■ au fost înregistrate unmltoarele noui rezultate:1 Mehedinți. — Fete. jj ra. plat Caratănase Floanea 13’’ 506 m. plat Caratănase Floarea 2’ 0V. Săritura în lungime Craioveanu 1,45 na, tea 3,23 m. Săritură înălțime Basarab Dida 1,15 at Băeți ;■ 100 m. plat Hobiana 14’’ 800 m. plat Mogoșan 2’46” . Săcitura în lungime Craiovanu 1,45 at. Săritura în lungime Didan 4,60 na. Sindicatul CFR.—Băc ți. I 100 m. plat Tănase Virgil IT 8" 800 m. plat Florescu 2’ 21’’ 1. Săritura în lungime Predescu 5,30 mm .Săritura In inălțime 1,50 m. 3.060 m. — Florescu 00’ 1 Grenadă — Popescu 53 m. * Industria Silvică — Fete: 80 m. plat Dumitrescu Marta 13” 500 m. plat Istrate Iliana 152’’3 întreprinderile Cloșani, — pete 10 m. plat Teghe Moia 13’’2 BOO m. plat Usturoi Ana ST 7” Lungime Teghe Maris 3,80 m. înălțime S.buieacu Ileana 1,ÎS as. 100 m. Tutunaru 14” . i J Lungime Popeaca 5 m înălțime Popescu S ZS m. 3000 iB. — Rââu — l B’ 10” — ■ CfO Rîea T —• Manifestările de aie Â. i. y. S.°ylcii DQirilnîcă 4 Tuîie vor avea loc Id vb. avea loc o conferință umaatân i de Chil ierele din Ofai imitae la festival artistic și de un film; Jundra 19, la Ateneul Mihail Eminescu^ din str. Popovăț Nr. 5,d. căp. Frunizescu va conferenția drept« „30 ani de la naționalizare în URSS”, care va urma un festival artistic după un film, la ora 20, în com. Dobr’oești, d. Col. Drăgoescu, va vorbi despre „Ajutorul dat de URSS”, după care va urma un film. Astăzi ■ după amiOzS începe pe StLon. Sad KUclef competiția universitar pentru Oitripian ciei» regionaje de fnnot și pel». programul preveăv următoarele probe: Studenți: 190 m. și 4100 tb. Uber, top f nilistări ale ARLUS-ului, după cum m. fi 200 metri bras, 100 m, spate, 3x100 iummează, la ora 10, la Ateneul Ion m mvet, 4y00 m, liber și polo. i.Fincio, din b-dul Students; 50 metri lCO matri liber . ’ s, „osis 100 metri lbs, IDO metri ,spate, 3x7001^ 82, va conferenția d. col. l^Soiemetri mixt și 4x50 metri liber. despre „Ajutorul dat de URSS", în ora 18 în Tal. Călărași Nr. 217, d. dr. Roșu, va conferenția de^e „Maxim Gorki”,după care va urma un stival artistic, la ora 18, la Ateneul ■părămidari, din str. Piscului Nr. 17,