Naţiunea, august 1948 (Anul 3, nr. 702-727)
1948-08-01 / nr. 702
Pag. INOVATIUNEA In imieniotti solittiCA de IVANOV In timpul său scriitorul francez Balzac a desvăluit în mod splendid esența moralei societății capitaliste. El a scris : „Să se îmbogățească repede, — pentru rezolvarea acestei probleme se sbat in momentul de față cincizeci mii de tineri... Dvs, sunteți unul dintre ei. Judecați singuri, ce sforțări veți trebui să faceți și cu cătă înverșunare se duce această luptă. Trebue să vă înghițiți unul pe altul ca păianjenii în borcan: doar nu sunt cincizeci mii de locsoare calde. Știți cumi se croește aci calea? Prin dibăcia pătrunderii căreia nu-i este scârbă de mituire. In această massă de oameni trebue firi să te înfigi ca o ghiulea de tun ori să te strecori ca ciuma. Cinstea nu dă nimic. Talentele sunt rare, corupția generală... Iată viața, așa cum se prezintă ea. Ea nu este mai bună ca bucătăria, exact aceeași duhoare, — și trebue să-ți mânjești mâinile dacă vrei să chefuești. ști să te speli bine — în asta constă toată morala, timpurilor noastre”. Lucrul acesta a fost spus acum mai bine de o sută ani, dar morala josnică a societății capitaliste nu s’a schimbat cu nimic, și nici n’a putut să se schimbe. Scriitorii, care depind de capitaliști, dedică opera lor fie slăvirii „realizărilor” aparelor de jxuier.H. celor avute depr H, vând ~și prin aceasta talentul, fie că dus pe cititor într’o lume înventată, nereală, îndepărtându-l intenționat de problemele curente, atenuând în fața lui cele mai crude contraziceri ale capitalismului. Dar și printre scriitorii societății capitaliste au fost și sunt oameni cinstiți, oameni înaintați, care nu merg contra conștiinței lor — scriitori realiști. Forța lor constă în aceea că demască moravurile capitalismului, arată la ce aduce puterea banului. ..Banii — a scris Karl Marx, transformă fidelitatea în lipsă de fidelitate, dragostea în ură, om în dragoste, virtutea în viciu, viciul în virtute.”... Scriitorii inaintați ai tuturor timpurilor și popoarelor au descoperit cu o forță extraordinară această putere a hanilor, care aduce degenerarea omului, care-i transformă în fiară. In literatura înaintată și în primul rând în literatura clasică rusă au fost create. Cele mai strălucite chipurii de adevărați „eroi” ai societății capitaliste jefuitorii, proprietarii, ambițioșii cum sunt: Cavalerul spârt al lui Pușkin — Cicirov, Plirjkin,Sabachevici, Hlestacov — a lui Gogol, negustorii moscoviți ai lui Ostrovski, în literatura rusă, sau Gobseck și Rastignac în literatura franceză. Aceasta a fost fie„Analete Româno-Sovietice“ Nr. 11 pe lunile Mai — îunie 1948, aduc un real serviciu intelectualii SIU din Rmânia, punându-i la dispoziție studii de autoritate asupra problemelor fie filosisfie la oriminea riiei. In filosofia burgheză se identifică o revenire la un idealism metafizic, cu mult colorit mistic, filozofie care corespunde în viața de toate zilele unu; îndemna la evadări din realitatea curentă, unui fatalism sau unei tendințe de „încercare a norocului"... în politică, îi corespunde un reacționarism de fidelă supunere sugestiilor meîropoliste că viața omului este un... destin. In literatură, metafizicii idealiste Spiritualiste, vitaliste, etc., — i se adaugă sprijinul „neantului" lui Sartre, pentru care „Valea plângerilor" este definitiv iremediabilă — deci: „Trăește, omul e^ momentul de acum căci nu ști ce va fi peste un minut". O permanentă invitație la «xasperare! .Această ofensivă împotriva omului, a libertății lui rCaie și a dreptății sociale — Ofensivă care se duce pe mitnratura „realismului critic’ caracterizat-o marele scriitor cum a rui A. M. Gorki, fondatorul literaturii sovietice. Inovațiunea în literatura sovietică constă în faptul că în locul realismului critic a venit o nouă metodă a creațiunii literare — realismul socialist. Realismul socialist ca metodă care stă la baza literaturii sovietice, a fost pentru prima dată formulat de I. V. Stalin, iar principiile lui de bază au fost apoi elaborate și proclamate la Primul Congres al Scriitorilor Sovietici din 1934, în discursul lui A. A. Jdanov ,și raportul lui A. M. Gorki.Andrei Jdanov, în discursul său, a definit realismul socialist în felul acesta: „A fi inginer al sufletelor omenești — înseamnă a sta cu ambele picioare pe terenul vieții reale. Iar aceasta înseamnă la rândul său ruptura cu romantismul de tip vechiu, romantismul care zugrăvea viața inexistentă și eroi inexistenți, sustrăgând atenția cititorului de la contrazicerile și grozăvia vieții la lume fără ființă, la lumea utopiie lor. Pentru literatura noastră, care stă cu ambele picioare pe puternicul fundament materialist, nu poate fi străin romantismul, însă un romantism de tip nou — romantismul revoluționar. Noi spunem, că realismulj^ocialist este‘’^ndre- fundamental^a literaturii sovietice și a criticii literare și aceasta înseamnă că romantismul revoluționar trebue să între în opera literară ca o parte componentă, căci toată viața partidului nostru, toată viața clasei muncitoare și lupta lui constă în îmbinarea celei mai aspre, celei mai freze munci practice cu eroismul măreț și perspective grandioase”. Literatura sovietică — literatura realismului socialist — desvălue cu o maximă profunzime și cu o pătrundere pătimașă în portretele sale literare trăsăturile omului sovietic, a adevăratului erou al timpurilor noastre. In aceasta constă, în primul rând, esența elementului nou în literatura sovietică, deosebirea ei radicală de literatura realismului critic. Dacă patosul literaturii înaintate dinainte consta în negarea tuturor stâlpilor societății capitaliste, dacă literatura mului critic a fost literatura realisdistrugea, se indigna, demasca care — literatura realismului socialist este literatura militantă, afirmativă. Literatura sovietică este o literatură constructivă, principiul ei fundamental este patosul construcției socialiste. Scriitorii sovietici deschid în fața cititorilor o nouă cultură socialistă te fronturi, are pretenție de oarecare autoritate în domeniul fizicii moderne, cu vestitul ei indeterminism. Față de aceste teorii cu ambiție de serioasă afirmare a unor „adevăruri" r iî ynde discipline pozitive — filozofia și știința sovietică reluând și amplificând principiile lui Engels și Lenin, asupra determinismului dialectic, restabilesc legea cauznalității in cadrele ei juste, alungând spiritualismul, misticismul și metafizica din științele care coordonate, se întregesc sistemului mare al materialismului dialectic, cu aplicație în explicarea tuturor fenomenelor naturale și sociale. Articolele din „Analeie Româno- Sovietice" aduc lămuriri în aceste variate probleme prin studiile d-lor Vescan, Schmidt, Lîna Stern, Mendelsohn, Costăchel, Traiann, Sanie, Iovici, Musnitzky, N. Popp. Revista este mult prea amplă, pentru a putea fi recenzată într'o singură cuprindere. Reclamă și necesită o revenire în amănunt, pe care vom încerca s'o facem ece Nz 11 Petőfi . .. cel mai mare poet al poporului maghiar Jela a cărui eroică moarte s’au împlinit 99 ani. .NAȚIUNEA" EMELE LITERATURII Și ARTEI de PETRU COMARNESCU Ziarul „Scânteia“ a deschis o largă desbatere asupra temelor literaturii și artei, continuând astfel preocuparea formulată, acum câtva timp, sub întrebarea pusă artiștilor, ca și cititorilor și spectatorilor: „Ce teme propuneți scriitorilor și artiștilor noștri ?“ Această desbatere are o însemnătate deosebită, căci din ea se vor putea desprinde mai precis nu numai preocupările generale, dar și referințe amănunțite la situații, pribeile, caractere pe care publicul nou cetitor și spectaco; se cere de la scriitori și artiști. Daca până acum romanele, piesele de teatru, compozițiile, create în ultima vreme, nu au fost destul de numeroas și ridicate calitativ, aceasta se explică tocmai prin faptul că intre mulțimea muncitorilor și creatorii artei mi s’a desăvârșit un schimb temeinic de vederi, dorințe, critici, propuneri. Artiștii nu cunosc îndeajuns și in mod viu traiul, lupta, năzuințele lumii muncitoare. Său, cum precizează ziarul „Scânteia“ (nr. 1180): „Lipsa de participare deschisă și fără rezerve la lupta și efortul clasei muncitoare. Insuficienta cunoaștere a marxism-leninismului, lipsa unei critici principiale, care să cuprindă întreagă această activitate și să combată la timp greșelile, dând totodată îndrumările necesare — toate acestea au făcut însă ca multe din producțiile literare și artistice — chiar acolo unde au existat bune intenții și eforturi lăudabile — să se lege de aspecte secundare ale realităților noastre, să nu fie călăuzite de o vedere clară a drumului pe care mergem, să conțină chiar greșeli dăunătoare“. Prin critică și discuții, printr’o informare și documentare mai temeinică asupra concepțiilor diriguitoare, precum și prin contactul mai direct și mai viu cu viața muncitorimii, cu munca nouă care nu mai slujește exploatarea omului de către om, ci ridică producța spre folosul întregii lumi muncitoare — artiștii și scriitori vor putea produce lucrări mai semnificative, care să răspundă și să corespundă nevoilor muncitorimii și idealurilor ei. Pe lângă talentul și stăpânirea deplină a mijloacelor artistice, fără de care artistul nu e artist și scriitorul nu e scriitor — efortul cel mare trebue depus în adâncirea ideologiei și în manifestarea unui conținut viu, semnificativ, relevant. Aici e greutatea, aici trebue concentrat efortul creatorilor, care, adesea, au încă o mentalitate veche, și păstrează rămășițe de greșită orientare sau vibrează încă la fapte și acte secundare, crezând cu naivitate că dacă aduc pe scenă muncitori sau rostesc câteva fraze socializante răspund menirii lor. Trebue să înțelegem că tema sau subiectul impune de la sine o tratare nouă. Viața unui muncitor nu poate fi descrisă idilic și dulceag, când ea este dinamică, plină de efort, caracteristic energetică, trează în luptele pe care le duce. Luptă care se manifestă nu numai cu exploatatorii, dar și cu inerția trecutului, cu anumite condiții neprielnice sau depășite în materie de producție, cu mentalitați proprii și metode perimate. Un teatru aducea o scenă cu brigadieri, în care însă artiștii impersonau pe brigadieri la fel cum are uipersonă pe niște băeți și fete vesele, făcând sport sau ascensiuni în munți. Munca de pe șantiere, însă, este mult mai gravă și implică o răspundere, o conștiință creatoare, un ideal și, totodată, mari eforturi specifice, pe care regisorul și actorii nu le cunosc, nu le-au gândit, nu s’au informat asupra lor. De aici, aspectul de parodiere a unei bune intenții. Nu înseamnă că actorii trebue să joace grav și încruntat pentru a arăta importanța efortului, dar nici să joace cu o veselie inconștientă, de șoitici și ștrengari. Una e să fii luminos, alta e să fii de-o veselie stupidă. Desigur, s’a exagerat în privința muncii brigadierilor față de celelalte aspecte ale muncii de construcție și reconstrucție. Artiștii și scriitorii trebue să se ocupe de munca din toate sectoarele, de munca grea, cea din fabrici și mine, dar de oricare muncă s’ar ocupa, ei trebue să adâncească sensurile nouăi munci, care nu mai servește exploatarea omului de către om, sau interesele câtorva exploatatori. Din felul cum tratează tematica muncii trebue să se desprindă noua concepție socială a muncii, care este făcută de cei mulți pentru cei mulți. Dar tocmai această adâncire a sensurilor lipsește adesea din cărți și din piesele cu muncă și muncitori, aduși superficial și tot din vechea mentalitate. Alt exemplu, dar din pictură. Un maestru bine intenționat a expus la ..Flacăra“ două brigadiere mergând la muncă, purtând lopeți. Culoarea tabloului era vie și miriapodică, asemeni peisajelor toride și naturilor moarte ale aceluiaș maestru. Dar brigadierelor sale păreau niște micinete pariziene travestite ad-hoc Desenul tabloului era defectuos. Nu știai bine in care mână țin fetele lopata. Mersul era șovăitor. Psihologia lor nu avea nimic din conștiința misiunii lor, nu se vedea că ele participa la o operă de creativitate socială. Puteai crede că merg la cuiesul fiorilor, sau se plimbă în rechii ceva mai comode, sau jucându-se de-a munca câmpului în vacanță. Iată numi două pilde de felul cuma chiar artiști bine intenționați reușesc să compomită ideia pentru că nu poseda sensul acțiunii sau al personajelor pe care vor să le desene. Fiecare lucru își are un sens al lui, purcede dintro anumită concepție de viață, are o bază. Dacă nu te sesizezi și nu te arăți în imp încaizile lor, în ceea ce prefac ele în sufletele și acțiunile noastre, ajungi doar la simulacru, la bagatelizare, la parodie. Dar vom reveni asupra aspectelor pozitive ce se desprind din discuțiie deschise de „Scânteia“. DINTR'O EROARE PE PAGINAȚIE s’a omis din cronica dramatică apărută Ieri In ,,Națiunea“ paragraful în care se scria despre cuplul comic Iordănescu Bruno—Nelly Nicolau. Reparăm azi omisiunea paginatoriului subliniind aci întrebuințarea:_gre _șită.dată domnului Iordănescu Bruno în comedii „Doi boeți și două fete". Humorul natural al d-lui Bruno a fost irosit în două sketchuri scoase din lăzile cu vechituri ale revistelor de pe vremuri. Mai bine „servită.“ de text ni s'a părut d-na Nelly Nicolau, care a dovedit a fi o bună duenă de comedie, cu destul de multă priză la public. Am remarcat în jocul său multe puncte de asemănare cu comicul d-lul Sandi Giugaru-Huși, căruia, de altfel, d-na Nelly Nicolau i-a fost deseori parteneră. ORICE început de NOUA STAGIUNE TEATRALĂ coincide cu o primăvire a cadrelor de actori din diferite teatre. Nume noui vin să se adauge zeioe vechi și nu sunt rare cazurile când actorii tineri se dovedesc demni de încrederea ce li s'a acordat. Pentru directorii de teatre, de Stat sau particulare, producțiile date in fiecare vară de elevii de Conservator, constitue un serios criteriu pentru angajări de noi actori, se cuvine să reamintim aici numele câtorva dintre elementele tinere. Care nau mai apărut până acum pe scenele noastre și care s'au remarcat la ultimele producți ale Conservatorului. D-nii Gh. Ghițulescu, Constantin Codrescu, Dinu Dumitrescu ,și d-rele Tatiana Terebiecea. Ioan Paleologu și E. Șt. Ghimpați au dat dovadă unor frumoase aptitudini scenice, cărora le așteptăm confirmarea în apropiata stagiune de toamnă. Rămână doar să li se dea posibilitatea de afirmare în unele din piesele ce vor vedea lumina rampei, la toamnă. NU AM AmINtIT In nota noastră de mai sus de tinerii elevi le Conservator, cunoscuți din apariții anterioare producției. Am socotit că este mai potrivit să amintim de acele elemente tinere nenunoscute încă publicului și către cari trebue să se îndrepte, acum, în perioada noiilor angajamente de toamnă, atențiat Drifilcrîlor-otel de teatru. „L'ECRAN FRANÇAIS" ne aduce la cunoștință în ultimul său n umăr moartea unei veterane a teatrului și cinematografului francez. Numele Marguerittei Moreno este legat de nenumărate creații din diverse piese și filme franțuzești, fosta societară a Comediei franceze dând întotdeauna pildă de conștiinciozitate și dragoste pentru arta ei. Cinematograful a isbutit să popularizeze și în rândurile spectatorilor noștri numele Marguerite Moreno. Re .amintim aici câteva din filmele în care a putut fi văzută: ,,Carmen" (în care interpreta rolul ghicitoarei), „Mizerabilii" (în rolul La Thernadier), precum și în majoritatea filmelor lui Sacha Guitr. Moartea Marguerittei Moreno lasă în teatrul și cinematograful francez un rol care cu greu va putea fi Înlocuit. „ISTORIA LUMII” ' lucrare științifică de vaste proporții, elaborată de un grup de sa ... . ../vaiv.o. csi. .ș.ia fi terminata. Câteva volume au fost date la tipar de către Institutul de Istorie de pe lângă Academia de Ștințe a URSS. Opera completă care va cuprinde 30—.?5 volume se bazează pe metoda științifică marxist-leninistă. In timp ce toate lucrările similare din țările străine nu sunt decât o colecție (IS âficole despre oameni și evenimente, fără nicio legătură între ele, opera sovietică, bazată pe o metodă de cercetare științifică, privește fenomenul istoric ca pe o înlănpuire logică, un proces de desvoltare de la forme sociale către alte forme superioare. Primele volume trimise la tipar, sunt consacrate Orientului antic, Greciei și Romei, Evului Mediu, primului războiu mondial (1914—1918) și istoriei universale în perioada 1918— 1923, paralel cu elaborarea „Istoriei lumii” O altă Istoria a URSS este prea de către academicienii V. P. Polghin, B. D. Grekov și E. V. Tarle. DE CURÂND A APĂRUT într'un tiraj de 75 mii de exemplare, o colecție de opere alese din Maiakovski tipărită de editura ..Scriitorul Sov'etic" Se cuvine să amintim aici că până astăzi poemele lui Maiakovski au fost traduse în 47 de limbi ale popoarelor și naționalităților U.R.S.S. Traajul total al operelor lui Maiakovski, publicate sub regimul sovietic, a ajuns la 16 milioane 312 mii de exemplare. TIMERETUL SOVIETIC au primit cu mult entuzism vestea organizării a trei nouă asociații tinerești: Asociația unională pentru propășirea aviației, Asociația unională pentru sprijinirea armatei și cea pentru ajutorarea flotei. (Dosar, Dosaru, Dosilot). Aceste trei asociații vor scoate un ziar bisăptămânal. El va apare Miercuri și Duminică. In editorialul primului număr care a apărut zilele acestea, se spun următoarele: , „Ziarul Patriot Rodină" va lumina viata asociațiilor de voluntari, va*^educa pe membrii lor în spiritul dragostei pentru Patria lor socialistă și în cel al credinței față de marea cauză a Partidului lui Lenin și Stalin“... Ziarul adresează un apel către cetitorii lui: „Să creăm organizații Dosar, Dosaru, și Dosilot, la fiecare întreprindere și instituție, la fiecare cooperativă agricolă și fermă de stat". DOUĂ EXPOZIȚII ORIGINALE și în acelaș timp foarte Interesante, au fost inaugurate recent la Moscova. Este vorba despre expoziițiile alcătuite din operele artiștilor minieri, de la orașe și sate, dintre cari, cei mai tineri au atins vârsta de 5 ani iar cei mai bătrâni, n'au împlinit 18. Pe pereții expoziției sunt înșirate sute de tablouri în ulei, acuarele, desene, sculpturi în piatră și în lemn, broderii, etc. . Acest gen original de expoziții a devenit o tradiție în URSS. Ele sunt organizate, cu regularitate în fiecare an, constituind o dovadă a realitatelor obținute de pedagogia sovietică, în ce privește educația .SiCtica. Copii sovietici cere arată inclinațîuni pentru a fide plasti , ce sunt ajutați și îndrumați petru a fî desăvârși talentul măscut. Pața ț fele pionerelor, cluburilor raiieiWi.'esU și școlile au studiouri speciale de pictură și scralptură, unde a.'tișiî rp* chfișiî da,u lecții țiind.ruin.Vicepsi’oT -ți tinerilor, învățându-i elementare ale picturii, desenului, perspectivei, etc. Talentele dec.sebsts sânt îndreptate spre școlile de specialitate, unde capătă toate cunoștințele necesare. Inocențiu Sâmbătă 91 hrfi« 1948 ÍEATEL GRADINA VOX (Birlic); Supet cu fata. Grădina SAVOY: Dai un ban... dar face. l'EAXKUT, MIC: Micul Infern. VOLTA BUZEȘTI: Uite Stroe, nu e Stroe. LIRIC: (Str. Matei Basarab 32) „Extemporalul“ 3 acte de Paul Gusty. BOEMA: Două băeți și două fete. CINEMATOGRĂPL SCALA: Cuibul Îndrăgostiților; ORFEU : Absențe nemotivate; CAPITOL: Cuibul îndrg...aștilor; FEMINA: Fete fără uniformă ; TRIANON: Acrobatul; PAX Mizrabilii; VICTORIA: Spre cer; CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE; La stăpâni; TIVOLI: Sinfonia fantastică; Grădina MIGNON; Lângă inima mea; Grădina PROGRESUL: Onorabila Catherina; CASANDRA, Pierre și Jean. DE CARTIERE RADIO ROMANIA ȘI RADIO BUCLTRFȘTI 1. 6.6O Radio Jurnal; 6.15 Muzică muncitorească (disco); 6.20 Muzică populară românească (discuri); 7.65 Din cântecele R.P.R. (discuri); 7.15 Buletinul de știri in limba rusă; 7.20 Muzică populară românească (discuri); 7.33 Concert de tare de Fred Macoveanu (discuri); 14.00 concertele lui W. A. Mozart (discuri); 14.30 Florentin Delmar și Aurel Giroveanu RADIO ROMANIA — RADIO bucureșttin R.CO Orchestra Nicu-Stănescu; 18.45 Carnet Cultural — „Cronica Literară" de Paul Georgescu și Cronica limbii de prof. Alexandru Graur; 19.00 Muzică vnsială ușoară (discuri); 19.30 Fanfara Municipiului București. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI. 20061 Radio Jurnal; 20.10 Prezentarea concertului; 20.15 Concertul simfonic al Orchestrei de Studio, dirijat de Radu Botez; In pauză comentariule evenimntelor interne; 21.300 Buletin sportiv; 21.40 Xenia Moscu — pian; 22.00 Radio Jurnal; 22.25 Buletinul de știri în limba rusă; 2.30 Cabaret muzical; RADIO BUCUREȘTI II; 20.00 Muzică de dans (discuri); 21.00 Muzică de cameră (discuri); 21.30 Cântecele Popoarelor Sovietice (discuri); K.OO Cântăreți și Instrumentiști celebri (discuri); 22.30 Invitație la dans (disc) 23.00 Invitație la dans (discuri); 23.30 Radio Jurnal; 23.35 Continuarea programului; 23.50 Muzică Invitație la dans (discuri); populară românească (discuri); Farinscrie ce serven« AIDA; Tragedia unei iubiri; AMERICAN: Tarzan seria I-a AVRIG: sală Și tearasă; Colț Art; APOLO: Calul Năzdrăvan; ALIANȚA: Mikindo-Mak lai, jurnal; CARMEN: Elefantul ți finghință; CLAEÎC: Campionul boxului; COTROCENI: In numele vieții; DACIA: Legea Vestului; DIANA: Avantgarda de sacrificiu și Glorie de Moscovă.FLORIDA: In numele vieții și revistă; GLORIA: Flacăra Iubirii; Cinema IZBANDA: Noile LIA: Neînfrânții și jurnal; aventuri ; LIRA : Căpitan la 15 ani; LUTHER (grădină Și sală): Rivalii și colectivul Nr.. 10 (Titi Columbeanul: MARNA: Nu .Sunt superstițiOR și revistă; MARCONI : Oameni fără aripi și trupa Titi Săibăilescu; MILANO: (Sală și grădită): Secretele contraspionajului; MIORIȚA. ..Nu uita că seara iu’ou": MODEL: Stan și Bran fiii deșertului și trupa de reviste; NONI: Prințesa moftinoasă; NERO: Pantofii Țarinei; ODEON: înger și fier nou; POLTAVA: Intrigile lor, juma! și artiști; RAHOVA: Primăvara, jurnal și artiști ; SPLENDID : Oameni fără aripi, jurnal și revistă; TOMIS:Sală și grădină; Chestiunea rusă; TRIUMPH : Campionul boxului și revistă; UNIC: Imnul tinereții și Aventurierul Casanova; VOLTA BUZEȘTI: Gavroche: VERGO:: Simfonia pastorală și trupa de reviste Dan Boerescu; VENUS: Lângă inima mea și trupa de reviste; VOLGA: Iubirea diabolică. Dr. Rapaport, str. Otetelișaan 5; Hancș V. cal. Victoriei 124, tel. 3.90.S8; Hotărana Gh., str. Romană 69; „Frondența", cal. Moșilor 225, tel. 2.63.89; £ Odrescu Aurelia șes. Ștefan cel Mare 2, tel. 1.3S.22; I’opovici Cecilia, șos. Ștefan cel Mare 132; Teodorescu Ecat., șos. Gen. Stalin 21, ici. 7.58.70; Laescr și Sîiberman B-dul 1 Mai 334; „Cornelia", str. Halelor 5: larb. B., cal. Văcărești 107, tel. 6.33.04; Georgeanu N., Str. Th. Speranță 1, tei. 3.78.65; Rătescu D. str. Th. Speranță HG, tel. 4.00.39; Axente G., cal. Călărași 134. ,,Dr. Ugrec", b-dul Pake GC; „Anion“ dr. Cojani I., b-dul Gh. Dimitrov 93, tc]. 1.8S.82; Codcl D., țol. Coentina 78, tCl. 2.68.85; „Pantelimon” șos. Pantelimon 201; Ștefănescu Bârsan C., b-diil Bebiiu Măgureaean 3 tel. 3.69.04; ,Antîm", str. Sf. Apostoli 52, tel. 3 65.49; „Mireia", B-dul Mareșal Tito 82, tel. 4.27.53; Mărculescu Gh., cal. Scîrcan Vodă 18, tel. 4.61.97; Vinești Luiz, cal. Rahevei 327; Constantinescu E., prii. Rahevei 12, tel. 4.06.83; Bătescu L, cal. 13 Septembrie 111; „Alinarea" str. General Moșoiu 61 a; „Nirvana" Str. Lânăriei 69; Ciociu George str. Știrbei Vo 3ă 55, tei. 5.15.25; Stene Evdothia, Bir. Occidentului 1; Minoilu Mihail Cal. Griviței 217, tei. 7.39.96; Pândele D. pândele, calea Griviței 308; Loist A., B-dul 1 Mai 191; Dr. Andrieș Gi, calea Plevnei 24; — GRIVIȚA — „Nămuzică variantä (discuri); 13.00 Cotele dejdea" șos. Chitilei 153; — COLON. apelor Dunari — Publicitate; 13.02 Dmbrie 13, tel. 2.24.30; — MILITARI — Moțoc Constantin, B-dul Armatei Poporului 20. 4.81.36; — AP. PATRIEI — Z^hErescu Cornelia Șos. Berceni 83; — DUDEȚTI CIOPLEA — Canțaru Cornelia — POPEȘTI LEORDENI — cântecele R.P.R. (discuri); 13.05 Orchestra Ionel Budișteanu; 13.25 Revista Presei; 13.30 Orchestra Ionel Budișteanu; 14.00 Radio Jurnal; 14.25 Ora Armatei; RADIO BUCUREȘTI II 13.00 Mendelsohn Bartholdi — prezentăstase Jacob iADIO Evucarea sportivă a piticilor Duminica trecută, în dschidere la jocul internațional dintre Universitatea—ZidnicC, s'au prezentat publicul«] clujean piticii CFR-ului din București care după un joc frumos au învins pe cei ai Universității cu scorul de 4—1. Pentru toți acei care, cu dragoste și din inimă doresc ca sportivii de mâine să fie educați ca piticii CFR- ului din București, să ia exemplu de la ei și să fie un imbold pentru munca din cluburile respective. Dintre copiii muncitorilor de la CFR București s-a selecționat o echipă de foot-ball, care nu numai prin tehnică și joc frumos, cu acțiuni la poartă, au câștigat publicul clujean, ci și prin spiritul de colectivitate, conștienți că adevărata gândire democrată este oglindă fidelă a disciplinei, atât pe teren cât și în afara terenului de sport. Și au cucerit o mare victorie, prin joc, disciplină și voință de a învinge. După joc, piticii s'au încolonat și au pornit spre ieșire intonând propriul lor marș „Noi, pitci footballiști". In fața tribunetei, micii footballiști au fost întâmpinați cu ropote formidabile de aplauze și iar au cântat un cântec sportiv i.Kilyukat a dresszem", iar maghiar ca încheiere au intonat „Marssilieza" în cuvinte franțuzești, fapt care a ridicat în picioare spectatorii din tribune. Felicităm pe d. Ghiurițan Romun, rus, antrenorul și pedagogul piticilor din București care prin prezentarea aceasta în fața publicului clujan a dat exemplu cluburilor de felul cum trebuiesc pregătiți și educați tinerii footballiști în spirit democratic, de înfrățire între popoarele conlocuitoare și de toate felul cum trebuiesc educați viitorii sportivi în Republica Populară Română, (după „Igazsag Sport" din Cluj) Cursa de coastă de la Sinaia se dispută mâine Mâine dimineață se va desfășura la Sinaia cea mai importantă probă a campionatului motociclist de coastă. Este cea de a treia pobă de cest gen din anul 1948, precedentele înscriind un succes bine meritat. Dată fiind importanța ei, cursă de coastă de la Sinaia adună la stond cele mai bune elemente din Capitală și provincie. Astfel, și-au anunțat participarea unu număr masiv de alegători din Brașov, Cluj și Sibiu, iar programmul complect este următorul: Categoria solo sport clasa 125 cmc. categoria solo sport clasa 250 cmc. Categoria solo sport clasa 350 cmc. categoria solo sport clasa 500 cmc. Categ. viteză clasa 1000 cmc. Categoiaș clasa 600 și 1000 cmc. Categ: curse 1000 cmc. Automobile clasa sub 3 litri. Automobile clasa peste 3 litri. locurile pentru Cupa de antrenament încep mâine In cadrul Cupei de Antrenament se vor desfășura mâine In Capitală primele jocuri repartizate pe 4 terenuri diferite. Iată programul complect: Teren „Filatura" Ora 17.30: „Filatura Românească" —„23 August-Malaxa". Teren Unirea Ora 17,30: „S. E. T.“ — „Vergy- Talpa". Teren P. T. T. Ora 9:,Telefoane"—„C.A.M. Belvedere". I Ora 17,45: „P. T. T.“—„Leonida". ? Teren Stadion Ora 16: „Adesgo"—„Phoenix“. I Ora 17,45: „Arte Grafice“—industria Iutei“. Finala Campionatului de handball începe mâine la Sighișoara Mâini se vor disputa la Sighișoara jocurile pentru finalele campionatului Național de Handball. După un campionat lung și obositor s-au calificat în finale formațiile „C. S. M. S., „Arsenal” și „C. S. M.“-Sighișoara la băieți și „I. R. T. I.“ și „C. S. M.“-Sighișoara la fete. Ordinea disputării celor două matchuri va fi următoare : „C. Si. M''.-Sighișoara-I. R. T. V (campionat femenin). „C. S. M. S.''-Arsenai-„C. S. Sighișoara (campionat mascidin). Finalele campionatului Națioal se vor disputa după acelaș regulament ca și finala Cupei R. P. R, adică tur și retur. Concursul de selecție de la ștrandul Obor La ștrandul Obor se va desfășura astăzi de dimineață cea de a doua zi a concursului național de selecție, programul coicursului este următorul :• era 9:30 1.500 mtr. liber domni. Cro 10 : 200 mtr. liber domni. Cm 17. 200 mtr. brass domni. era 17.25 . 100 mtr. liber domni. Ora 17:40. 400 mtr. liber domni Sărituri , polo (Romănia-B jnurești). Cupa Godeisnu pentru polo NCjm după amiază se vor disoua: la cabana B. N. R. de pe malul lacului Floreagca următoarele malcriuri, contând pentru Cupa ,A. S. SI. Codeanu”, „Macabi‘‘—„B. N. R.“, „C. F. R.“, „B.—„Codeanu”—A„ „L. N. R.'—n „P. M. B.“. ‘ Bazar Sportiv Cupei Tăbăcarilor a* August, între ..Talpa* — Finala dispută la 7 și „Migral“. — Campionatele feminine de atletism SC vor disputa la 7 și 8 August. — comitetul FRFA a întocmit lista arbitrilor ce vor putea conduce matchurile de football ale Diviziilor Naționale A. și B.La sfârșitul săptămânii acesteia încep lucrările de refacere a stadionului tineretului. — Echipa de rugby „A. S. 13“ a fuzionat cu „A. S. A. S.”. — Noul comitet FRST a fost instalat Miercuri seară. — Echipa a ® pitici a „CFR“-ului pleacă zilele acestea in cantonament la Predeal. i 1