Naţiunea, august 1948 (Anul 3, nr. 702-727)

1948-08-01 / nr. 702

Pag. INOVATIUNEA In imieni­ott­i solittiCA de IVANOV In timpul său scriitorul francez Balzac a desvăluit în mod splendid esenț­a moralei societății capitalis­te. El a scris : „Să se îmbogățească repede, — pentru rezolvarea acestei probleme se sbat in momentul de față cinci­zeci mii de tineri... Dvs, sunteți u­­nul dintre ei. Judecați singuri, ce sforțări veți trebui să faceți și cu cătă înverșunare se duce această luptă. Trebue să vă înghițiți unul pe altul ca păianjenii în borcan: doar nu sunt cincizeci mii de loc­­soare calde. Știți cum­i se croește aci calea? Prin dibăcia pătrunderii căreia nu-i este scârbă de mituire. In această massă de oameni trebue firi să te înfigi­­ ca o ghiulea de tun ori să te strecori ca ciuma. Cinstea n­u d­ă nimic. Talentele sunt rare, corupția generală... Iată viața, așa cum se prezintă ea. Ea nu este mai bună ca bucătăria, exact aceeași duhoare, — și trebue să-ți mân­jești mâinile dacă vrei să chefuești.­­ ști să te speli bine — în asta con­stă toată morala, timpurilor noas­tre”. Lucrul acesta a fost spus acum mai bine de o sută ani, dar morala josnică a societății capitaliste nu s’a schim­­bat cu nimic, și nici n’a putut să se schimbe. Scriitorii, care depind de capitaliști, dedică opera lor fie slăvirii „realizărilor” apa­­relor de­ jxuier.H. celor avute depr H­, vând ~și prin aceasta talentul, fie­­ că dus pe cititor într’o lume înven­tată, nereală, îndepărtându-l inten­ționat de problemele curente, ate­nuând în fața lui cele mai crude contraziceri ale capitalismului. Dar și printre scriitorii societății capitaliste au fost și sunt oameni cinstiți, oameni înaintați, care nu merg contra conștiinței lor — scri­­itori­ realiști. Forța lor constă în a­­ceea că demască moravurile capita­lismului, arată la ce aduce puterea banului. ..Banii — a scris Karl Marx, transformă fidelitatea în lip­să de fidelitate, dragostea în ură, om în dragoste, virtutea în viciu, viciul în virtute.”... Scriitorii inain­tați ai tuturor timpurilor și popoa­relor au descoperit cu o forță extra­ordinară această putere a hanilor, care aduce degenerarea omului, ca­re-i transformă în fiară. In litera­tura înaintată și în primul rând în literatura clasică rusă au fost cre­ate. Cele mai strălucite chipurii de adevărați „eroi” ai societății capi­taliste jefuitorii, proprietarii, ambițioșii cum sunt: Cavalerul spâr­­t al lui­­ Pușkin — Cicirov, Plirjkin,­­Sabachevici, Hlestacov — a lui Gogol, negustorii moscoviți ai lui Ostrovski, în literatura rusă, sau Gobseck și Rastignac în litera­tura franceză. Aceasta a fost fie­„Analete Româno-Sovietice“ Nr. 11 pe lunile Mai — îunie 1948, aduc un real serviciu intelectualii­ SIU din R­­­­mânia, punându-i la dispoziție studii de autoritate asupra problemelor fie filosisfie la oriminea riiei. In filosofia burgheză se identifică o revenire la un idealism metafizic, cu mult colorit mistic, filozofie care corespunde în viața de toate zilele unu; îndemna la evadări din reali­tatea curentă, unui fatalism sau unei tendințe de „încercare a norocului"... în politică, îi corespunde un reacțio­narism de fidelă supunere sugestiilor meîropoliste că viața omului este un... destin. In literatură, metafizicii i­­dealiste Spiritualiste, vitaliste, etc., — i se adaugă sprijinu­l „neantului" lui Sartre, pentru care „Valea plân­gerilor" este definitiv iremediabilă — deci: „Trăește, omul e^ momentul de acum căci nu ști ce va fi peste un minut". O permanentă invitație la «xasperare! .Această ofensivă împotriva omului, a libertății lui rCaie și a dreptății so­ciale — Ofensivă care se duce pe mitn­ratura „realismului critic’ caracterizat-o marele scriitor cum a rui A. M. Gorki, fondatorul literaturii sovietice. Inovațiunea în literatura sovieti­că constă în faptul că în locul rea­lismului critic a venit o nouă me­todă a creațiunii literare — realis­mul socialist. Realismul socialist ca metodă care stă la baza litera­turii sovietice, a fost pentru prima dată formulat de I. V. Stalin, iar principiile lui de bază au fost a­­poi elaborate și proclamate la Pri­mul Congres al Scriitorilor Sovietici din 1934, în discursul lui A. A. Jda­­nov ,și raportul lui A. M. Gorki.­­An­drei Jdanov, în discursul său, a de­finit realismul socialist în felul a­­cesta: „A fi inginer al sufletelor ome­nești — înseamnă a sta cu ambele picioare pe terenul vieții reale. Iar aceasta înseamnă la rândul său rup­tura cu romantismul de tip vechiu, romantismul care zugrăvea viața inexistentă și eroi inexistenți, sus­­trăgând atenția cititorului de la con­trazicerile și grozăvia vieții la lume fără ființă, la lumea utopii­e lor. Pentru literatura noastră, care stă cu ambele picioare pe puterni­cul fundament materialist, nu poa­te fi străin romantismul, însă un romantism de tip nou — romantis­mul revoluționar. Noi spunem, că reali­sm­ulj^ocialist este­­‘’^ndre- fun­­damental^a literaturii sovietice și a criticii literare și aceasta înseam­­­nă că romantismul revoluționar tre­bue să între în opera literară ca o parte componentă, căci toată viața partidului nostru, toată viața clasei muncitoare și lupta lui constă în îmbinarea celei mai aspre, celei mai freze munci practice cu erois­mul măreț și perspective grandioa­se”. Literatura sovietică — literatura realismului socialist — desvălue cu o maximă profunzime și cu o pă­trundere pătimașă în portretele sale literare trăsăturile omului so­vietic, a adevăratului erou al tim­purilor noastre. In aceasta constă, în primul rând, esența elementului nou în literatura sovietică, deose­birea ei radicală de literatura rea­lismului critic. Dacă patosul litera­turii înaintate dinainte consta în negarea tuturor­­ stâlpilor societății capitaliste, dacă literatura mului critic a fost literatura realis­distrugea, se indigna, demasca care — literatura realism­ulu­i socialist este literatura militantă, afirmativă. Li­teratura sovietică este o literatură constructivă, principiul ei funda­mental este patosul construcției so­cialiste. Scriitorii sovietici deschid în fața cititorilor o nouă cultură so­cialistă te fronturi, are pretenție de oarecare autoritate în domeniul fizicii moder­ne, cu vestitul ei indeterminism. Față de aceste teorii cu ambiție de serioasă afirmare a unor „adevă­ruri" r­ i­î ynd­e discipline pozitive — filozofia și știința sovietică reluând și amplificând principiile lui Engels și Lenin, asupra determinismului dia­lectic, restabilesc legea cau­znalității in cadrele ei juste, alungând spiri­tualismul, misticismul și metafizica din științele care­ coordonate, se în­tregesc sistemului mare al materia­lismului dialectic, cu aplicație în ex­plicarea tuturor fenomenelor natu­rale și sociale. Articolele din „Analeie Româno- Sovietice" aduc lămuriri în aceste variate probleme prin studiile d-lor Vescan, Schmidt, Lîna Stern, Men­delsohn, Costăchel, Traiann, Sanie, Iovici, Musnitzky, N. Popp.­­ Revista este mult prea amplă, pen­tru a putea fi recenzată într'o sin­gură cuprindere. Reclamă și necesită o revenire în amănunt, pe care vom încerca s'o facem­ e­c­e N­z 11 Petőfi . .. cel mai mare poet al poporului maghiar Jela a cărui eroică moarte s’au împlinit 99 ani. .NAȚIUNEA" EMELE LITERATURII Și ARTEI de PETRU COMARNESCU Ziarul „Scânteia“ a deschis o largă desbatere asupra te­melor literaturii și artei, continuând astfel preocuparea formulată, acum câtva timp, sub întrebarea pusă artiști­lor, ca și cititorilor și spectatorilor: „Ce teme propu­neți scriitorilor și artiștilor noștri ?“ Această desbatere are o însemnătate deosebită, căci din ea se vor putea desprinde mai precis nu numai preocu­pările generale, dar și referințe amănunțite la situații, pri­b­ei­l­e, caractere pe care publicul nou cetitor și spec­­taco; se cere de la scriitori și artiști. Daca până acum romanele, piesele de teatru, compo­zițiile, create în ultima vreme, nu au fost destul de nu­­meroa­s și ridicate calitativ, aceasta se explică tocmai prin faptul că intre mulțimea muncitorilor și creatorii artei mi s’a desăvârșit un schimb temeinic de vederi, do­rințe, critici, propuneri. Artiștii nu cunosc îndeajuns și in mod viu traiul, lup­ta, năzuințele lumii muncitoare. Său, cum precizează zi­arul „Scânteia“ (nr. 1180): „Lipsa de participare des­­ch­isă și­ fără rezerve la lupta și efortul clasei muncitoare. Insuficienta cunoaștere a marxism­-leninismului, lipsa unei critici principiale, care să cuprindă întreagă această acti­vitate și să combată la timp greșelile, dând totodată în­drumările necesare — toate acestea au făcut însă ca multe din producțiile literare și artistice — chiar acolo unde au existat bune intenții și eforturi lăudabile — să se lege de aspecte secundare ale realităților noastre, să nu fie călă­uzite de o vedere clară a drumului pe care mergem, să conțină chiar greșeli dăunătoare“. Prin critică și discuții, printr’o informare și documen­tare mai temeinică asupra concepțiilor diriguitoare, pre­cum și prin con­tactul mai direct și mai viu cu viața mun­citorimii, cu mu­nca nouă care nu mai slujește exploatarea omului de către om, ci ridică producț­a spre folosul în­tregii lumi muncitoare — artiștii și scriitori vor putea pro­duce lucrări mai semnificative, care să răspundă și să co­respundă nevoilor muncitorimii și idealurilor ei. Pe lângă talentul și stăpânirea deplină a mijloacelor artistice, fără de care artistul nu e artist și scriitorul nu e scriitor — efortul cel mare trebue depus în adâncirea ide­ologiei și în manifestarea unui conținut viu, semnificativ, relevant. Aici e greutatea, aici trebue concentrat efortul creatorilor, care, adesea, au încă o mentalitate veche, și păstrează rămășițe de greșită orientare sau vibrează încă la fapte și acte secundare, crezând cu naivitate că dacă aduc pe scenă muncitori sau rostesc câteva fraze socializante răspund menirii lor. Trebue să înțelegem că tema sau subiectul impune de la sine o tratare nouă. Viața unui muncitor nu poate fi des­crisă idilic și dulceag, când ea este dinamică, plină de e­­fort, caracteristic energetică, trează în luptele pe care le duce. Luptă care se manifestă nu numai cu exploatatorii, dar și cu inerția trecutului, cu anumite condiții neprielnice sau depășite în materie de producție, cu m­entalitați pro­prii și metode perimate. Un teatru aducea o scenă cu brigadieri, în care însă artiștii impersonau pe brigadieri la fel cum ar­e uipersonă pe niște băeți și fete vesele, făcând­ sport sau ascensiuni în munți. Munca de pe șantiere, însă, este mult mai gra­vă și implică o răspundere, o conștiință creatoare, un i­­deal și, totodată, mari eforturi specifice, pe care regisorul și actorii nu le cunosc, nu le-au gândit, nu s’au informat asupra lor. De aici, aspectul de parodiere a unei bune in­tenții. Nu înseamnă că actorii trebue să joace­­ grav și încruntat pent­ru a arăta importanța efortului, dar nici să joace cu o veselie inconștientă, de șoitici și ștrengari. Una e să fii lu­minos, alta e să fii de-o veselie stupidă. Desigur, s’a exagerat în privința muncii brigadierilor față de celelalte aspecte ale muncii de construcție și re­construcție. Artiștii și scriitorii trebue să se ocupe de munca din toate sectoarele, de munca grea, cea din fa­brici și mine, dar de oricare muncă s’ar ocupa, ei trebue să adâncească sensurile nouăi munci, care nu mai ser­vește exploatarea omului de către om, sau interesele câ­torva exploatatori. Din felul cum tratează tematica muncii trebue să se desprindă noua concepție socială a muncii, care este făcu­tă de cei mulți pentru cei mulți. Dar toc­mai această ad­âncire a sensurilor lipsește adesea din cărți și din piesele cu muncă și muncitori, aduși superfi­cial și tot din vechea mentalitate. Alt exemplu, dar din pictură. Un maestru bine intenți­onat a expus la ..Flacăra“ două brigadiere mergând la muncă, purtând lopeți. Culoarea tabloului era vie și miri­­apodică, asemeni peisajelor toride și naturilor moarte ale aceluiaș maestr­u­. Dar brigadierelor sale păreau niște mici­nete pariziene travestite ad-hoc Desenul tabloului era de­fectuos. Nu știai bine in care mână țin fetele lopata. Mer­­­sul era șovăitor. Psihologia lor nu avea nimic din conști­ința misiunii lor, nu se vedea că ele participa la o operă de creativitate­­ socială. Puteai crede că merg la cuiesul fiorilor, sau se plimbă în r­ech­ii ceva mai comode, sau jucându-se de-a munca câmpului î­n vacanță. Iată num­i­ două pilde de felul cuma chiar artiști bine intenționați reu­șesc să comp­­omită ideia pentru că nu po­seda­­ sensul acțiunii sau al perso­najelor pe care vor să le desene. Fiecare lucru își are un sens al lui, purcede din­­tro anumită concepție de viață, are o bază. Dacă nu te sesizezi și nu te arăți în imp încaizile lor, în ceea ce pre­fac ele în sufletele și acțiunile noastre, a­jungi doar la simulacru, la bagatelizare, la parodie. Dar vom reveni asupra aspectelor pozitive ce se des­prind din discuț­iie deschise de „Scânteia“. DINTR'O EROARE PE PAGINAȚIE s’a omis din cronica dramatică apărută Ieri In ,,Națiunea“ paragraful în care se scria despre cuplul comic Iordănescu Bruno—Nelly Nicolau. Reparăm azi omisiunea paginatoriu­lui subliniind aci întrebuințarea:_gre­ _șită.dată domnului Iordănescu­ Bruno în comedii „Doi boeți și două fete". Humorul natural al d-lui Bruno a fost irosit în două sketchuri scoase din lă­zile cu vechituri ale revistelor de pe vremuri. Mai bine „servită­.“ de text ni s'a pă­rut d-na Nelly Nicolau, care a dove­dit a fi o bună duenă de comedie, cu destul de multă priză la public. Am re­marcat în jocul său multe puncte de asemănare cu comicul d-lul Sandi Giugaru-Huși, căruia, de altfel, d-na Nelly Nicolau i-a fost deseori parte­neră. ORICE început de NOUA STAGIUNE TEATRALĂ coincide cu o p­rimăvire a cadrelor de actori din diferite teatre. Nume noui vin să se adauge zeioe vechi și nu sunt rare cazurile când actorii tineri se dovedesc demni de încrederea ce li s'a acordat. Pentru directorii de teatre, de Stat sau particulare, producțiile date in fiecare vară de elevii de Conserva­tor, constitue un serios criteriu pen­tru angajări de noi actori, se cuvine să reamintim aici nu­mele câtorva dintre elementele ti­nere. Care nau mai apărut până a­­cum pe scenele noastre și care s'au remarcat la ultimele producți ale Conservatorului. D-nii Gh. Ghițulescu, Constantin Codrescu, Dinu Dumitrescu ,și d-rele Tatiana Terebiecea. Ioan Paleologu și E. Șt. Ghimpați au dat dovadă unor frumoase aptitudini scenice, cărora le așteptăm confirmarea în apropiata stagiune de toamnă. Rămână doar să li se dea posibil­­i­tate­a de afirmare în unele din pie­sele ce vor vedea lumina rampei, la toamnă. NU AM AmINtIT In nota noastră de mai sus de tinerii e­­levi­­ le Conservator, cunoscuți din a­­pariții ante­rioare producției. Am socotit că este mai potrivit să a­­mintim de acele elemente tinere nenu­­noscute încă publicului și către cari tre­­bue să se îndrepte, acum, în perioada noiilor angajamente de toamnă, aten­­ția­t Drifilcrîlor­­-o­tel de teatru. „L'ECRAN FRANÇAIS" ne­ aduce la cuno­ștință în ultimul său n u­măr moartea unei veterane a teatru­lui și cinematografului francez. Numele Marguerittei Moreno este legat de nenumărate creații din di­verse piese și filme franțuzești, fosta societară a Comediei franceze dând întotdeauna pildă de conștiinciozitate și dragoste pentru arta ei. Cinematograful a isbutit să popu­­lariz­­eze și în rândurile spectatorilor noștri numele Marguerite­ Moreno. Re­ .­amintim aici câteva din filmele în care a putut fi văzută: ,,Carmen" (în care interpreta rolul ghicitoarei), „Mizerabilii" (în rolul La Thernadier), precum și în majoritatea filmelor lui Sa­cha Guitr. Moartea Marguerittei Mor­eno lasă în teatrul și cinematograful francez un rol care cu greu va putea fi Înlocuit. „ISTORIA LUMII” ' lucrare științifică de vaste pro­porții, elaborată de un grup de sa­­ ... . ../vaiv.o. csi.­­ .ș.i­a fi terminata. Câteva volume au fost date la tipar de către Institutul de Istorie de pe lângă Aca­demia de Ștințe a URSS. Opera completă care va cuprinde 30—.?5 volume se bazează pe metoda științifică marxist-leninistă. In timp ce toate lucrările similare din ță­rile străine­ nu sunt decât o colecție (IS âf­icole despre oameni și eveni­mente, fără nicio legătură între ele, opera sovietică, bazată pe o metodă de cercetare științifică, privește fe­nomenul istoric ca pe o înlănpuire lo­­gică, un proces de desvoltare de la­­ forme sociale către alte for­me superioare. Primele volume trimise la tipar, sunt consacrate Orientului antic, Gre­ciei și Romei, Evului Mediu, primu­lui războiu mondial (1914—1918) și istoriei universale în perioada 1918— 1923, paralel cu elaborarea „Istoriei lu­­mii” O altă Istoria a URSS este pre­­a de către academicienii V. P. Polghin, B. D. Grekov și E. V. Tarle. DE CURÂND A APĂRUT într'un tiraj de 75 mii de exemplare, o colecție de opere alese din Maiakov­­ski tipărită de editura ..Scriitor­­ul Sov'etic" Se cuvine să amintim aici că până astăzi poemele lui Maiakovski au fost traduse în 47 de limbi ale popoarelor și naționalităților U.R.S.S. T­raajul total al operelor lui Maiakov­ski, publicate sub regimul sovietic, a ajuns la 16 milioane 312 mii de exem­plare. TIMERETUL SOVIETIC au primit cu mult entuzism vestea or­ganizării a trei nouă asociații tinerești: Asociația unională pentru propășirea aviației, Asociația unională pentru spri­jinirea armatei și cea pentru ajutora­rea flotei. (Dosar, Dosaru, Dosilot). Aceste trei asociații vor scoate un ziar bisăptămânal. El va apare Mier­curi și Duminică. In editorialul primului număr care a apărut zilele acestea, se spun următoa­rele: , „Ziarul Patriot Rodină" va lumina via­ta asociațiilor de­­ voluntari, va*^educa pe membrii lor în spiritul dragostei pentru Patria lor socialistă și în cel al credinței față de marea cauză a Parti­­dului lui Lenin și Stalin“... Ziarul adresează un apel către cetitorii lui: „Să creăm organizații Dosar, Do­saru, și Dosilot, la fiecare întreprin­dere și instituție, la fiecare cooperati­vă agricolă și fermă de stat". DOUĂ EXPOZIȚII ORIGINALE și în acelaș timp foarte Interesante, au fost inaugurate recent la Moscova. Este vorba despre expoziițiile alcătuite din operele artiștilor minieri, de la orașe și sate, dintre cari, cei mai tineri au a­­tins vârsta de 5 ani iar cei mai bătrâni, n'au­ împlinit 18. Pe pereții expoziției sunt înșirate sute de tablouri în ulei, acuarele, desene, sculpturi în piatră și în lemn, broderii, etc. . Acest gen original de expoziții a de­venit o tradiție în URSS. Ele sunt orga­nizate, cu regularitate în fiecare an, con­stituind o dovadă a realitatelor obținu­te de pedagogia sovietică, în ce privește educația .SiCtica. Copii sovietici cere arată inclinațîuni pentru a fide plasti­ , ce sunt ajutați și îndrumați petru a­­ fî­­ desăvârși talentul m­ăscut. Pața­ ț fele pionerelor, cluburilor raiieiWi.'esU și școlile au studiouri specia­le de pictu­­ră și scralptură, unde a.­'tișiî rp* ch­fișiî da,u lecții ți­ind.ruin.Vi­cepsi’oT -ți tine­rilor, învățându-i elementare ale picturii, desenu­lui, perspectivei, etc. Talentele dec.sebsts sânt îndreptate spre școlile de specialitate, unde c­a­­pătă toate cunoștințele necesare. Inocențiu Sâmbătă 91 hrfi« 1948 ÍEATEL GRADINA VOX (Birlic); Supet cu fata. Grădina SAVOY: Dai un ban... dar face. l'EAXKUT, MIC: Micul Infern. VOLTA BUZEȘTI: Uite Stroe, nu e Stroe. LIRIC: (Str. Matei Basarab 32) „Ex­temporalul“ 3 acte de Paul Gusty. BOEMA: Două băeți și două fete. CINEMATOGRĂPL SCALA: Cuibul Îndrăgostiților; OR­­FEU : Absențe nemotivate; CAPI­TOL: Cuibul îndrg...așt­i­lor; FEMI­­NA: Fete fără uniformă ; TRIA­NON: Acrobatul; PAX Mizrabilii; VICTORIA: Spre cer; CASA PRIETE­NIEI ROMANO-SOVIETICE; La stăpâni; TIVOLI: Sinfonia fantastică; Grădina MIGNON; Lângă inima mea; Grădina PROGRESUL: Onorabila Ca­­therina; CASANDRA, Pierre și Jean. DE CARTIERE RADIO ROMANIA ȘI RADIO BUCLTRFȘTI 1. 6.6O Radio Jurnal; 6.15 Muzică munci­­to­rească (disco); 6.20 Muzică populară românească (discuri); 7.65 Din cântecele R.P.R. (discuri); 7.15 Buletinul de știri in limba rusă; 7.20 Muzică populară românească (discuri); 7.33 Concert de tare de Fred Macoveanu (discuri); 14.00 concertele lui W. A. Mozart (discuri); 14.30 Florentin Delmar și Aurel Giro­­veanu RADIO ROMANIA — RADIO bucureștti­n R.CO Orchestra Nicu-Stănescu; 18.45 Carnet Cultural — „Cronica Literară" de Paul Georgescu și Cronica limbii de prof. Alexandru Graur; 19.00 Muzică vns­ială ușoară (discuri); 19.30 Fanfara Municipiului București. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI­­. 20­061 Radio Jurnal; 20.10 Prezentarea concertului; 20.15 Concertul simfonic al Orchestrei de Studio, dirijat de Radu Botez; In pauză comentariul­e eveni­­mntelor interne; 21.300 Buletin sportiv; 21.40 Xenia Moscu — pian; 22.00 Radio Jurnal; 22.25 Buletinul de știri în lim­­ba rusă; 2.30 Cabaret muzical; RADIO BUCUREȘTI II; 20.00 Muzică de dans (discuri); 21.00 Muzică de cameră (discuri); 21.30 Cân­tecele Popoarelor Sovietice (discuri); K.OO Cântăreți și Instrumentiști celebri (discuri); 22.30 Invitație la dans (disc­) 23.00 Invitație la dans (discuri); 23.30 Radio Jurnal; 23.35 Continuarea pro­gramului; 23.50 Muzică Invitație la dans (discuri); populară rom­ânească (discuri); Farinscrie c­e serven­« AIDA; Tragedia unei iubiri; AMERI­CAN: Tarzan seria I-a AVRIG: sală Și tearasă; Colț Art; APOLO: Calul Năzdrăvan; ALIANȚA: Mikindo-Mak lai, jurnal; CARMEN: Elefantul ți fin­ghință; CLAEÎC: Campionul boxului; COTROCENI: In numele vieții; DA­CIA: Legea Vestului; DIANA: Avant­­garda de sacrificiu și Glorie d­e Mos­­covă­.FLORIDA: In numele vieții și revistă; GLORIA: Flacăra Iubirii; Cinema IZB­ANDA: Noile LIA: Neînfrânții și jurnal; aventuri ; LIRA : Căpitan la 15 ani; LUTHER (grădină Și sală): Rivalii și colectivul Nr.. 10 (Titi Columbeanul: MARNA: Nu .Sunt super­stițiOR și revistă; MARCONI : Oameni fără aripi și trupa Titi Săibă­ilescu; MILANO: (Sală și grădit­ă): Secretele contraspionajulu­i; MIORI­ȚA. ..Nu uita că se­ara iu’ou­": MO­­DEL: Stan și Bran fiii deșertului și trupa de reviste; NONI: Prințesa mof­tinoasă; NERO: Pantofii Țarinei; O­­DEON: înger și fier nou; POLTAVA: Intrigile lor, juma! și artiști; RAHO­VA: Primăvara, jurnal și artiști ; SPLENDID­ : Oameni fără aripi, jur­nal și revistă; TOMIS:­­Sală și gră­dină; Ch­estiunea rusă; TRIUMPH : Campionul boxului și revistă; UNIC: Imnul tinereții și Aventurie­rul Casa­nova; VOLTA BUZEȘTI: Gavroche: VERGO:: Simfonia pastorală și trupa de reviste Dan Boerescu; VENUS: Lângă inima mea și trupa de reviste; VOLGA: Iubirea diabolică. Dr. Rapaport, str. Otetelișaan 5; Ha­­ncș V. cal. Victoriei 124, tel. 3.90.S8; Hotărana Gh., str. Roman­ă 69; „Fro­­n­­­dența", cal. Moșilor 225, tel. 2.63.89; £ O­­d­rescu Aurelia șes. Ștefan cel Mare 2, tel. 1.3S.22; I’opovici Cecilia, șos. Ște­fan cel Mare 132; Teodorescu Ecat., șos. Gen. Stalin 21, ici. 7.58.70; Laescr și Sîiberman B-dul 1 Mai 334; „Corne­lia", str. Halelor 5: larb­. B., cal. Vă­­cărești 107, tel. 6.33.04; Geor­geanu N., Str. Th. Speranță 1, tei. 3.78.65; Ră­­tescu D. str. Th. Speranță HG, tel. 4.00.39; Axente G., cal. Călărași 134. ,,Dr. Ugrec", b-dul Pake GC; „Anion“ dr. Cojani I., b-dul Gh. Dimitrov 93, tc]. 1.8S.82; Codcl D., țol. Co­entina 78, tCl. 2.68.85; „Pantelimon” șos. Panteli­mon 201; Ștefănescu­ Bârsan C., b-diil Bebiiu Măgureaean 3 tel. 3.69.04; ,An­­tîm", str. Sf. Apostoli 52, tel. 3­ 65.49; „Mireia", B-dul Mareșal Tito 82, tel. 4.27.53; Mărculescu Gh., cal. Scîrcan Vodă 18, tel. 4.61.97; Vinești Luiz, cal. Rahevei 327; Constantinescu E., prii. Rahevei 12, tel. 4.06.83; Bătescu L, cal. 13 Septembrie 111; „Alinarea" str. Ge­­neral Moșoiu 61 a; „Nirvana" Str. Lâ­­năriei 69; Ciociu George str. Știrbei Vo­­ 3ă 55, tei. 5.15.25; Sten­e Evdothia, Bir. Occidentului 1; Mi­noilu Mihail Cal. Griviței 217, tei. 7.39.96; Pândele D. pândele, calea Griviței 308; Loist A­., B-dul 1 Mai 191; Dr. Andrieș Gi­, calea Plevnei 24; — GRIVIȚA — „Nă­muzică variantä (discuri); 13.00 Cotele dejdea" șos. Ch­itilei 153; — COLON. apelor Dunari — Publicitate; 13.02 Dm­brie 13, tel. 2.24.30; — MILITARI — Moțoc Constantin, B-dul Armatei Po­porului 20. 4.81.36; — AP. PATRIEI — Z^hErescu Cornelia Șos. Berceni 83; — DUDEȚTI CIOPLEA — Canțaru Corne­lia­ — POPEȘTI LEORDENI — cântecele R.P.R. (discuri); 13.05 Or­chestra Ionel Budișteanu; 13.25 Revista Presei; 13.30 Orchestra Ionel Budiștea­­nu; 14.00 Radio Jurnal; 14.25 Ora Ar­­matei; RADIO BUCUREȘTI II 13.00 Mendelsohn Bartholdi — prezen­tăstase Jacob i­ADIO Evucarea sportivă a piticilor Duminica trecută, în dschidere la jocul internațional dintre Universitatea—Zid­nicC, s'au prezentat publicul«] clujean piticii CFR-ului din București care după un joc frum­os au învins pe cei ai Universității cu scor­ul de 4—1. Pentru toți acei care, cu dra­goste și din inimă doresc ca sportivii de mâine să fie educați ca piticii CFR- ului din București, să ia exemplu de la ei și să fie un imbold pentru munca din cluburile respective. Dintre copiii muncitorilor de la CFR București s-a selecționat o e­­chipă de foot-ball, care nu numai prin tehnică și joc frumos, cu ac­țiuni la poartă, au câștigat publicul clujean, ci și prin spiritul de colec­tivitate, conștienți că adevărata gândire democrată este oglindă fi­delă a disciplinei, atât pe teren cât și în afara terenului de sport. Și au cucerit o mare victorie, prin joc, disciplină și voință de a învinge. După joc, piticii s'au încolonat și­ au pornit spre ieșire intonând propriul lor marș „Noi, pitci foot­­balliști". In fața tribunetei, micii foot­­balliști au fost întâmpinați cu ropo­te formidabile de apl­auze și iar au cântat un cântec sportiv i.Kilyukat a dre­sszem­", iar maghiar ca în­­cheiere au intonat „Marssilieza" în cuvinte franțuzești, fapt care a ri­dicat în picioare spectatorii din tri­bune. Felicităm pe d. Ghiurițan Romun, rus, antrenorul și pedagogul pitici­lor din București care prin prezen­tarea aceasta în fața publicului clu­­jan a dat exemplu cluburilor de fe­lul cum trebuiesc pregătiți și edu­­­­cați tinerii footballiști în spirit de­­­mocratic, de înfrățire între popoarele conlocuitoare și de toate felul cum trebuiesc educați viitorii spor­tivi în Republica Populară Română, (după „Igazsag Sport" din Cluj) Cursa de coastă de la Sinaia se dispută mâine Mâine dimineață se va desfășura la Sinaia cea mai importantă probă a campionatului motociclist de coas­tă. Este cea de a treia pobă de cest gen din anul 1948, precedentele înscriind un succes bine meritat. Dată fiind importanța ei, cursă de coastă de la Sinaia adună la stond cele mai bune elemente din Capi­tală și provincie. Astfel, și-au anun­­țat participarea­­ unu număr masiv de alegători din Brașov, Cluj și Sibiu, iar programmul complect este ur­­mătorul: Categoria solo sport clasa 125 cmc. categoria solo sport clasa 250 cmc. Categoria solo sport clasa 350 cmc. categoria solo sport clasa 500 cmc. Categ. viteză clasa 1000 cmc. Categ­­oiaș clasa 600 și 1000 cmc. Categ: curse 1000 cmc. Automobile clasa sub 3 litri. Automobile clasa peste 3 litri. locurile pentru Cupa de an­trenament încep mâine In cadrul Cupei de Antrenament se vor desfășura mâine In Capitală primele jocuri repartizate pe 4 tere­nuri diferite. Iată programul complect: Teren „Filatura" Ora 17.30: „Filatura Românească" —„23 August-Malaxa". Teren Unirea Ora 17,30: „S. E. T.“ — „Vergy- Talpa". Teren P. T. T. Ora 9:­­,Telefoane"—„C.A.M. Bel­­­­vedere". I Ora 17,45: „P. T. T.“—„Leonida". ? Teren Stadion Ora 16: „Adesgo"—„Phoenix“. I Ora 17,45: „Arte Grafice“—indu­stria Iutei“. Finala Cam­pionatului de handball începe mâine la Sighișoara Mâini se vor disputa la Sighi­șoara jocurile pentru finalele cam­pionatului Național de Handball. După un campionat lung și obosi­tor s-au calificat în finale formațiile „C. S. M. S.­­, „Arsenal” și „C. S. M.“-Sighișoara la băieți și „I. R. T. I.“ și „C. S. M.“-Sighișoara la fete. Ordinea disputării celor două mat­­churi va fi următoare : „C. Si. M''.-Sighișoara-I. R. T. V (campionat femenin). „C. S. M. S.''-Arsenai-„C. S. Sighișoara (campionat mascidin). Finalele campionatului Națioal se vor disputa după acelaș regula­­ment ca și finala Cupei R. P. R­, adică tur și retur. Concursul de selecție de la ștrandul Obor La ștrandul Obor se va desfă­șura astăzi de dimineață cea de­ a doua zi a co­ncursu­lui național de selecție, programul co­icursului este urmă­torul :• era 9:30­ 1.500 mtr. liber domni. Cro 10 : 200 mtr. liber domni. Cm 17. 200 mtr. brass domni. era 17.25 . 100 mtr. liber dom­ni. Ora 17:40. 400 mtr. liber domni Sărituri , polo (Romănia-B j­nu­­rești). Cupa Godeisnu pentru polo NCjm­ după amiază se vor diso­ua: la cabana B. N. R. de pe m­alul lacu­lui Floreagca următoarele malcriu­ri, contând pentru­ Cupa ,A. S. SI. Codeanu”, „Macabi‘‘—„B. N. R.“, „C. F. R.“, „B.—„Codeanu”—A„ „L. N. R.'—n „P. M. B.“. ‘ Bazar Sportiv Cupei Tăbăcarilor a* August, între ..Talpa* — Finala dispută la 7 și „Migral“. — Campionatele feminine de atle­tism SC vor disputa la 7 și 8 August. — comitetul FRFA a întocmit lista arbitrilor ce vor putea conduce matchurile de football ale Diviziilor Naționale A. și B.­­La sfârșitul săptămânii acesteia încep lucrările de refacere a stadio­­nului tineretului. — Echipa de rugby „A. S. 13“ a fuzionat cu „A. S. A. S.”. — Noul comitet FRST a fost insta­lat Miercuri seară. — E­chipa a ® pitici a „CFR“-ului pleacă zilele acestea in cantonament la Predeal. i 1

Next