Năzuința, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-6)
1968-02-23 / nr. 1
NĂZUINȚA SUGESTII PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE CULTURĂ GENERALĂ Este bine cunoscut faptul că, in etapa actuală unul din obiectivele importante ale partidului ți statului nostru îl constituie dezvoltarea invațămintului de toate gradele. Așezată pe temelia concepției înaintate despre natură ți societate, folosind tradițiile progresiste ale invațămintului românesc ți experiența pedagogică universală, strins legată de cerințele mereu crescinde ale construcției socialiste, Școala din țara noastră joacă un rol de prim ordin in formarea tinerei generații ți educarea omului nou, necesar desavirțirii construcției socialiste. în legătură cu acest lucru, tovararul Nicolae Ceaușescu arăta in raportul la Conferința Națională a partidului că „In stadiul de dezvoltare in care ne găsim, mersul înainte depinde în mod hotărîtor și nemijlocit de calitatea și competența oamenilor, de capacitatea lor de a stăpini mijloacele de producție mereu mai perfecționate, de priceperea de a administra bogățiile țării, avuția națională, de receptivitatea la tot ce e nou și înaintat, de puterea de a ține pasul cu progresul mondial”, iată deci că necesitatea creării omului multilateral pregătit, constructor de nădejde al societății noi, impune ridicarea pe o treaptă mai inalta a cunoștințelor de cultură generală științifice ți tehnice ale tuturor cetățenilor patriei. Și studiul privind dezvoltarea invâțămintului de cultură generală, a celui profesional ți tehnic întreprins de către Ministerul Invâțămintului are, după părerea noastră, tocmai această menire. Avind certitudinea că la studierea materialului publicat de Ministerul Invâțămintului au participat ța cadrele didactice ale actualului județ Sălaj, am solicitat părerea tovarășului EMIL TRIFU, inspector general la Inspectoratul școlar județean, VASILE FARCAȘ, directorul Liceului din Zalau, IOAN SILAGHI, director pentru cursurile serale ai profesorilor IULIA și IOAN ELEC. ANCHETĂ REALIZATA DE ALEXANDRU GRAD - După cum știți una din problemele fundamentale care trebuie rezolvate în lumina Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. este prelungirea duratei invațămintului obligatoriu. Și la noi in țară ca ți in alte țâri avansate din punct de vedere economic, cultural se preconizează ca prelungirea școlarizării obligatorii să se soluționeze prin coborirea limitei inferioare a vîrstei de cuprindere in școală. Deci ți in țara noastră invățâmintul va începe de la virsta de 6 ani. Ce părere aveți? EMIL TRIFU: Cuprinderea in școală a copiilor de la virsta de 6 ani este după părerea mea o măsură bună. Ea va asigura o mai proporțională dozare a eforturilor intelectuale ale copilului, școala de 10 ani oferindu-i posibilitatea dezvoltării sale multilaterale și o pregătire temeinică pentru viață. In condițiile insă, în care nu avem cadre calificate pentru clasele I—IV, cuprinderea copiilor de 6 ani nu o considerăm posibilă in regiunile de deal și de munte. Este necesar, credem noi, ca organele de specialitate de la județe, medicii de circumscripții să studieze temeinic posibilitățile concrete ale fiecărei localități, să analizeze stadiul dezvoltării psihofizice a copiilor și să recomande în același timp familiilor măsurile corespunzătoare. Ar fi bine de asemenea să se organizeze copiii de 6 ani în clase speciale cu minimum 15 școlari. Și încă ceva. Avînd în vedere faptul că unele județe sînt deficitare în ceea ce privește cadrele didactice, cum este și cazul județului nostru este imperios necesară înființarea unui liceu pedagogic care să asigure personalul didactic de predare atît pentru clasele I—IV cit și pentru învățămîntul preșcolar, in acest liceu să se acorde mai multă atenție desenului, muzicii, educației fizice și caligrafiei, obiecte care în practica de zi cu zi se cam neglijează. N-ar fi rău ca aceste obiecte să fie predate de către specialiștii claselor V—VIII. Din păcate însă nici pentru aceste clase nu avem specialiști suficienți căci prin planul de invățămînt ei nu posedă catedre complete. In această ordine de idei ar trebui studiat și profilul actualelor facultăți de pe lingă Institutele de 3 ani. VASILE FARCAȘ: Mă asociez celor spuse de tovarășul Trifu. Deși e practicată in 55 de țări și, deși mulți dintre cercetătorii noștri au confirmat că la această virstă, în general, copilul de azi e suficient de dezvoltat din punct de vedere intelectual și fizic pentru a putea începe școala, totuși cred că această măsură nu trebuie generalizată imediat. Am impresia că pe undeva, mai există apreciabile diferențe între copiii de aceeași vîrstă. Mă gîndesc la elevii din mediul rural și urban. Deci, nu are atenție expertizei medico-psihologice. Care credeți că sunt cauzele pentru care calitatea, operativitatea și eficiența muncii de îndrumare și control nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerut de dezvoltare a școlii noastre. EMIL TRIFU. Situația s-a datorat supraîncărcării secțiilor de învățămînt și a inspectorilor cu sarcini administrative ceea ce nu le-a permis să desfășoare o susținută muncă de îndrumare și control a procesului instructiveducativ, înființarea prezentelor inspectorate școlare județene, cu specialiști pentru fiecare disciplină școlară este deosebit de utilă. Dar, după părerea noastră, numărul de cadre ce revine unui inspector este destul de mare. De aceea noi vedem necesară la această oră o perfecționare a muncii cu directorii de școli, editarea unui manual al directorului de școală, îndrumări metodice concrete cu privire la inspecția școlară. De asemenea, munca de inspector nefiind deloc ușoară nu prea este agreată tocmai de cadrele care se bucură de prestigiu la catedră. De aceea considerăm binevenite măsurile prevăzute în studiul privind introducerea unui sistem unitar și stimulativ de salarizare a inspectorilor școlari, bazat pe studii, stagiul în învățămînt și gradul didactic obținut. VASILE FARCAȘ: S-ar putea astfel face ca funcțiile de inspectori școlari, a căror atribuții au crescut considerabil acum, ca și cele ale directorilor de liceu să fie ocupate prin concurs, iar admiterea să se condiționeze de calificarea, meritele și gradele didactice obținute. — în urma studiului privind dezvoltarea invâțămintului de cultură generală s-a constatat că eficiența invâțămintului seral nu este pe deplin satisfăcătoare. Cum vedeți măsurile propuse in vederea îmbunătățirii acestei forme de invațămint? IOAN SILAGHI: Eu sunt pentru prelungirea duratei studiilor la 5 ani. Materia se va putea astfel preda intr-un număr mai mare de ore. La clasa IX-a în primul trimestru se va organiza recapitularea, revederea principalelor noțiuni ale fiecărui obiect, creindu-se în acest mod o bază pentru activitatea viitoare. Mă gindesc, cînd spun acest lucru, la faptul că proaspeții elevi de la Zălau încep școala după o întrerupere mare de timp. In programa actuală de exemplu, la chimie, materia pe care o predau eu, la clasa a IX-a este prevăzută o singură oră pe săptămînă. Or, pentru a putea începe studiul acestei materii, sunt necesare, cred eu, cel puțin 6—8 ore pentru reactualizarea simbolului, a formulei chimice, a reacțiilor și ecuațiilor chimice, absolut necesare pentru a se putea continua cu legile chimiei și structura materiei. Anul acesta, din cauza lipsei de timp, n-am reușit să rezolvăm probleme la chimie, n-am organizat toate lucrările de laborator. Se simte nevoia programelor și manualelor separate pentru această formă de învățămînt, diversificarea studiilor prin crearea de secții, ca și la cursurile de zi, iar structura anului școlar să fie identică cu a celor de la zi. IULIA și IOAN ELEC- Mărirea numărului de ore pentru fizică, ne va da posibilitatea să efectăm și la seral lucrări de laborator interesante, îmbinînd astfel predarea noțiunilor științifice cu aplicarea în practică. Cred că n-ar fi lipsită de interes nici munca desfășurată în cercurile de elevi, care ar putea în acest mod lua ființă. Elevii noștri de la zi participă cu multă plăcere la ședințele cercului și unii dintre ei au înclinații pentru studierea problemelor fizicii. Lăsîndule lor cu mai multă inițiativă, ei singuri și-au ales temele și vă rog să mă credeți că sunt interesante. Iată citeva exemple. Pentru clasa a IX-a: „Mașini electronice de calcul”, „Semiconductorii și aplicațiile lor" etc. Pentru clasa a X-a: „Cucerirea cosmosului de către om", „Ultrasunetele și aplicațiile lor", „Studiul derapării în traseele curbe" etc. Temele tratează, după cum vedeți, probleme actuale ale fizicii moderne. Astfel de lucruri s-ar putea organiza și pentru elevii de la seral. ★ Rîndurile de față dovedesc seriozitatea și interesul cu car cadrele didactice își privesc aoila misiune pe care o îndelesc. Ele sunt convinse că țările și soluțiile prezentate îdiul Ministerului învăță pentru dezvoltarea învăț de cultură generală " un nou pas înainterea școlii românești ca prin munca lor facă același lucrălaj. Ori practic? de laborator la Școala agricolă din Șimleul Silvaniei