Năzuința, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 62-75)

1969-04-05 / nr. 62

Proletari din toate țările, iniți­ vl­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. Zilele trecute a avut loc Plenara Co­mitetului județean de partid cu activul său. Au participat membrii Comitetului județean de partid, membrii supleanți, activiști de partid și de stat, conducă­tori de întreprinderi și instituții, ai or­ganizațiilor de masă și obștești. La lucrările Plenarei a luat parte tov. Victor Crețu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C .R. Pe baza­ referatului prezentat de că­tre tov. loan Tihăuan, secretar al Co­mitetului județean Sălaj al P.C.R., ple­nara a analizat preocuparea organelor și organizațiilor de partid, de stat economice din județ, pentru selecționa­și­rea, creșterea, promovarea și educarea cadrelor. Cu această ocazie a fost pre­zentat un plan de măsuri privitor la această problemă. De asemenea, a fost prezentată o infor­mare cu privire la modul în care se re­­zolvă sesizările, scrisorile și cererile oamenilor muncii. In cadrul discuțiilor au luat cu­viatul tovarășii: Vasile Otiș, Anton Terșart­­schi, Grigore Cherecheș, Lucia Ilian, Ioan Turcu, Crăciun Anton, Horea Cior­­tea, Gheorghe Botezatu, Florian Vîlce­­r­eanu, Valeriu Mocan, Ioan Papp și Pe­tru Dragoș. In încheiere a vorbit tovarășul Lau­­reanu Tulai, prim-secretar al Comitetu­lui județean Sălaj al P.C.R. După ce a relevat grija permanentă pe care parti­dul nostru o manifestă pentru selecțio­narea, promovarea și educarea cadrelor, vorbitorul s-a referit la specificul ac­tivității cu cadrele din județul nostru, județ aflat într-o etapă de plin avînt in toate sectoarele de activitate, la necesi­tatea ducerii unei munci susținute, de perspectivă, in­selecționarea și educa­rea cadrelor în întreprinderile și insti­tuțiile din județ. Plenara a adoptat un plan de măsuri cu privire la sarcinile organelor de partid, de stat și economice, privind continua perfecționare a muncii în acest domeniu. Trecător adeseori peste pragul casei, omul în alb ne-a obișnuit să fie simbo­lul speranței. Durerile noastre, de suflet sau trup, le abandonăm priceperii lui și el ne mai adaugă vi­eții ani. Adversar a tot ce poate întrerupe firul par­curgerii noastre biologice, condiția lui e cea a ostașu­lui pe poziție. De pe mar­ginea neantului, pe care-l înfruntă permanent, ne re­aduce în circuitul vital da­ltă eforturi și dăruiri și sacrificii uneori de zile și nopți. I se cuvine, de aceea, acum, de 7 aprilie — ziua lui — un prisos de gînduri recunoscătoare și o cinsti­re ca de zile mari. Hotă­­rirea partidului pentru ca din acest an, la începutul primăverii, apărătorii sănă­tății să aibă o zi a lor pentru sărbătoare și oma­giu, stimulează la eforturi neprecupețite, fie că e vor­ba de medicul sau sora din spital, fie că e vorba de cei din circumscripțiile rurale. Slujitori ai omului, noble­țea artei lor dobîndește a­­de­vâratele dimensiuni ale u­­manismului abia acum cînd sănătatea publică a deve­nit o problemă în atenția celor mai înalte foruri de partid și de stat. Și dacă azi virsta medie a crescut simțitor, dacă pruncii nu mai mor ca înainte pe ca­pete, dacă o serie de boli au dispărut sau sunt foarte rare, le datorăm eforturi­lor conjugate ale tuturor factorilor de la noi, în ca­re se include rolul decisiv al discipolilor lui Ascle­­pios. Ne adăugăm, in preajma zilei lor, și noi cuvîntul și inima nețărmuritei simpa­tii pentru acești aducători de sănătate apreciind, ca în spusele unui erou din Homer, că „e încă o dată om cel ce cu mina lui pe alt om tămăduiește". NĂZUINȚA \ Anul 11 Mr» 62 SÍSV18ATÁ, 5 aprilie 1969 12 pagini 50 bani ~ n In campania de primăvară j Starea timpului — iată un factor care, în campa­nia de primăvară, poate provoca unele neplăceri gospodarilor cooperatori. După cum vom vedea însă, schimbările de vreme, în­deosebi ploile de la înce­putul acestei săptămîni, sunt invocate și ca un paravan după care se ascund ade­sea deficiențe reale, lipsuri concrete în organizarea și efectuarea lucrărilor din campania de primăvară. Și pentru că vem­ vorba de timp, la Uileacul Șim­­leului ne-am întîlnit cu ... o vară aproape autentică, cu o atmosferă de 20—22 gra­de în care creșteau nestin­gherite roșiile plantate în solarii. Uilecanii au învă­țat ceva din experiență proprie: in anul trecut au obținut de pe 0,00 ha semănate cu roșii de solarii acoperite cu polietilenă un venit net (după scăderea cheltuieli­lor de producție) de aproa­­ paid in județ pe 100 mii lei. Ca urmare, marți 1 aprilie, am găsit o mulțime de cooperatori ce lucrau cu grabă la a­­menajarea celui de al doi­lea solar de astă 4MN pe o suprafață de 1 ha. De pe legumele produse in aceste două solarii se scontează un venit aproximativ de 300 000 lei. Cu cit vor creș­te mai repede legumele cu atit veniturile vor fi mai mari, iar necesitățile popu­lației mai prompt satisfă­cute. O observație nu lip­sită de interes: în vreme ce în primul solar roșiile cresc bine, pe al doilea (de un hectar) ele vor fi plantate abia cu vreo 10 zi­le mai tirziu. Pe acesta ren­tabilitatea va fi, desigur, mai scăzută. Dar în timp ce la Uilea­c lucrurile în legi a­­micultură stau așa, la C.A.P. din Borla construcția sa­­lariilor a fost stopată! Du­pă cum spune președinte­le, tov. Ioan Popițiu, din cauza lipsei de bușteni și a unei tone de polietilenă. Cînd vor face rost coope­ratorii de acestea? Greu de presupus chiar și pentru tovarășul președinte. După cum vedem in această pro­blemă nu se poate invoca V. FILONESCU (Continuare în pag. a 2-a) Starea timpului poate fi un impediment dar și... paravan După primul trimestru Care este bilanțul, tovarăși constructori și beneficiari? In aceste zile, construc­torii de pe șantierele jude­țului nostru, beneficiarii, deopotrivă, fac bilanțul re­alizării planului de inves­tiții pe primul trimestru, încercăm să ne transpu­nem în această febră calculelor permițîndu-ne să a anticipăm unele aspecte care, suntem­ convinși, nu vor apare în unele situații statistice, din simplu mo­tiv că nu există asemenea rubrică, cauze subiective, adică ceea ce nu sa făcut din vina noastră. Poate acest preambul pu­tea să lipsească din anali­za noastră dar, simplul fapt că activitatea de in­vestiții acum, la de nou trimestru, se început află undeva încă prin luna fe­bruarie, ne permite să re­venim cu mai multe amă­nunte esențiale, care pot caracteriza beneficiarilor, „somnolența“ „inerția“ constrictorilor, atît in pri­vința asigurării documen­tațiilor cit și in privința ritmului de melc în care se desfășoară lucrările de construcții. Teofil MUREȘ­AN (Continuare in pag. a 4-a) In pagina a 7 at Calitatea — imperativ al muncii în cultură la pagina a 3-a: din experiența fruntașilor în legumi­­culturi 7- N

Next