Năzuința, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 91-104)
1969-10-04 / nr. 91
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul II. • Nr. 91 • Sîmbătă 4 octombrie 1969 • 12 pagini 50 bani Bilanț pe 9 luni . Ca urmare a măsurilor luate pentru mai buna desfășurare a procesului de producție, colectivul de muncă de la Sectorul minier IB a reușit să depășească planul producției fizice cu 6 la sută. O contribuție substanțială la obținerea acestor rezultate au adus brigada condusă de Teodor Mintaș și echipa lui Pavel Hălmăjan. • Lucrătorii întreprinderii de industrializare a laptelui din Șimleul Silvaniei și-au realizat planul pe 9 luni înainte de termen. Se evidențiază secțiile de unt și brînzeturi care au înregistrat o depășire a sarcinilor de plan cu 8 și respectiv 10 la sută. • Printr-o mai bună organizare a muncii harnicul colectiv al Industriei morăritului și panificației, va reuși pînă la sfîrșitul lunii, așa cum rezultă din actuala situație economică a unității, să-și îndeplinească planul anual. Demne de luat în seamă sunt rezultatele secțiilor din Șimleul Silvaniei și Zalău care au depus totodată eforturi susținute pentru continua îmbunătățire a calității produselor. La sectorul forestier din Jibou Indisciplina-caită a nerealizării planului O privire cut de sumară asupra îndeplinirii principalilor indicatori de plan la sectorul de exploatare forestieră din Jibou ne determină să ne oprim asupra cîtorva difidențe ce și-au făcut loc în activitatea unor formații de lucru din parchete. Cînd afirmăm aceasta nu pierdem din vedere faptul că Sectorul din Jibou s-a situat mereu în fruntea celor mai bune sectoare de exploatare forestieră. Din păcate, în prezent graficul realizărilor ridică următoarea întrebare: de ce nu s-a îndeplinit producția globală? După o cunoaștere amănunțită a activității sectorului observi cu ușurință două cauze: nefasonarea materialului conform planului și productivitatea scăzută a muncii pe utilaje și atelaje proprii. Nerealizarea planului la mecanisme și atelaje proprii a determinat repartizarea unui număr sporit de lucrători, la fasonat manual, ceea ce a generat o productivitate scăzută. Dacă tractoarele cu remorci și-au depășit planul de utilizare, nu același lucru îl putem spune despre folosirea tractoarelor cu troliu și ferăstraielor mecanice. Acestea din urmă și-au realizat plănui abia în proporție de 75 la sută și, respectiv, 80 la sută, ca urmare a faptului că maiștrii și șefii de parchete nu urmăresc zilnic activitatea lucrătorilor și nici nu trag la răspundere pe acei care nu se încadrează în disciplina de lucru. In privința folosirii timpului de lucru, întreținerii și folosirii utilajelor și atelajelor, au fost înregistrate numeroase abateri. Amintim cîteva asemenea cazuri: Gheorghe Butaș (parchetul Năpradea), Vasile Ielciu (Gîrbou), Ioan Zdroba (Dragu), Gheorghe Gambrea (Solona), Ioan Ilieș (Cliț), Iulian Pop (Tescioara). Analizînd realizarea planului la sortimente observăm că lucrătorii forestieri au rămas datori pe primele nouă luni ale anului cu 1.600 metri sterni la lemn de foc. Cauze. Autobaza Zalău nu a pus la dispoziția sectorului de exploatare autocamioane pentru acoperirea planului de producție și transport. Dar nu numai autobaza e de vină. Există multe lipsuri determinate de organizarea defectuoasă a muncii. Există, de exemplu, posibilitatea creării unor stocuri de material lemnos la drum auto, ceea ce ar permite transportul materialului și pe timp nefavorabil. Acest lucru nu s-a făcut însă. Și urmarea, planul de producție nu s-a îndeplinit la toate sortimentele. Mai există încă multe T. PIETREANU (Continuare in pag. a 3-a) *«■ IN NUMĂRUL DE AZI. • PE MARGINEA ADUNARII GENERALE A SALARIAȚILOR DE LA I.I.L. „MĂGURA“ DIN ȘIMLEUL SILVANIEI • EPOCA OPTIMĂ NU-I AȘTEAPTĂ PE CEI INTIRZIAȚI • PAGINA CULTURALĂ • LITERATURĂ ȘI ARTĂ • PROBLEME CETĂȚENEȘTI • FOILETON: „UN PORC A ÎNVĂȚAT SĂ ZBOARE... • VARIETĂȚI • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ: CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI CORNELIU MĂNESCU LA O.N.U. • PAGINA DE SPORT Vedere din centrul orașului Cehul Silvaniei r.ZIUA RECOLTEI. Dumitru MIRCEA Dăruindu-se gliei, de milenii, omul a făcut un salt inestimabil direct în civilizație, înclin să cred că, după descoperirea focului, acesta a fost al doilea mare pas al omenirii pe drumul cel mereu ispititor al cuceririi universului. Genială intuiție va fi avut acel strămoș care a observat cei dinții că boabele încolțesc dacă le pune în pămînt, că le poate înmulți după dorință pe cele necesare vieții, că le poate ocroti împotriva celor nefolositoare, că le poate păstra să le aibă hrană sigură, că le poate îmbunătăți calitatea prin selecție. Descoperirea lui, pierdută în pulberea mileniilor, pe cît de simplă ni se pare azi, pe atît de neschimbată în esență este. Nu i s-au adus decît corective adiacente, ameliorări. Dar caracterul ei revoluționar rămîne intact, caracterul ei de descoperire genială care asigură viața omenirii. Nu mă pot desfăta îndeajuns gîndindu-mă la spiritul acelor oameni dintîi care au inventat agricultura. Cu mă răsplătește cu satisfacții care își au rădăcinile în ceea ce mă leagă de strămoși, deci în compoziția intimă a celulelor organismului meu, faptul că generațiile perindate neîntrerupt, de atuncî și pînă la mine, și de la mine cît va trăi omenirea, actul pregătirii recoltei pămîntului se va repeta la nesfîrșit, aceasta fiind cea mai sublimă glorificare a inventivității celor de demult. Nu de azi, ci de cînd mi s-au înfiripat cele dintîi imagini, le respect munca. Fie că ară, seamănă și culeg, fie că ostenesc prin podgorii, fie că poartă turmele și cirezile, oamenii gliei mă cuceresc prin abnegația lor. E un rost al existenței umane, înțeles și aplicat simplu, ca un ritm al vieții, ca o expresie a vieții. Ei îndeplinesc un ritual, dezvoltat din misiunea venită de-a lungul generațiilor fără număr, închinat trăiniciei oamenilor pe pămînt, Trăiniciei și dîrzeniei omenești. Recunosc imediat că, într-un fel, aprecierile de față poartă pecetea anului în curs, nu prea binevoitor cu fiii ogoarelor, l-a supus la încercări dificile, dar tocmai de aceea se cuvine subliniată robustețea, bărbăția, tenacitatea lor. Căci chiar în condiții vitrege, prilejuite de capriciile anotimpurilor, ei s-au străduit să asigure merindea țării. Și au reușit. Poate nu ca în alți ani, n-am încă elementele necesare comparației — le vom cunoaște la bilanțul sfîrșitului de an, deci s-ar putea să n-am dreptate — dar este îndeobște știut că agricultura țării face pași remarcabili ca să se smulgă definitiv de sub imperiul probabilității, să opereze numai cu certitudini, chiar dacă vor mai fi ani ploioși sau secetoși, sau va bate grindina, sau se vor răzvrăti stihiile ca să confunde anotimpurile. Am încredere, și are țara întreagă încredere, în oamenii de pe ogoare și, în egală măsură, în pătrunderea masivă a cuceririlor moderne pe cîmpuri, impulsionată de creșterea vertiginoasă a economiei naționale socialiste. In condițiile climatice ale acestui an, ceea ce s-a obținut e un succes. S-au sfărîmat unele nădejdi, dar — precum ziceam — nădejdea țăranilor noștri este infinită, ei au trecut la răbojul cunoscut anul al încercărilor învinse, depășite și s-au aplecat iar asupra pămîntului, să-l înnobileze pentru (Continuare în pag. a 2-a) In prima duminică de octombrie se sărbătorește la noi „Ziua recoltei“. Cu acest prilej lucrătorii de pe ogoare fac bilanțul realizărilor „unui an și-o vară“, cumpănesc rodul gliei, inițiază noi acțiuni menite să accelereze încheierea unui șir de campanii agricole. Țăranii cooperatori, mecanizatorii, specialiștii, toți lucrătorii din agricultură, vor sărbători „Ziua recoltei“ acestui an prin muncă, își vor mobiliza toate forțele pentru strîngerea porumbului, florii-soarelui, cartofilor, legumelor, fructelor, depozitarea furajelor etc. De asemeni, acum cînd se pun bazele recoltei viitoare, vor grăbi arăturile și însămînțările de toamnă. Cu ocazia „Zilei recoltei“, în cele patru orașe ale județului, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, I.L.F., U.J.C.C. și O.C.L. vor organiza expoziții agricole cu vînzare prin care cooperativele agricole din împrejurimi își vor expune și valorifica o serie de produse. La Zalău, 0 Z!A HĂRNICIEI cooperatorii din Agrij, Românași, Zalău, Hereclean, Borla, Șamșud și Crasna, la Șimleul Silvaniei, cooperatorii din Ui Ieac, Nușfalău, Șimleul Silvaniei, Fericei, Vîrșolț și Zăuan, la Jibou, cooperatorii din Someș Odorhei, Jibou, Someș Guruslău și Surduc, la Cehul Silvaniei, cooperatorii din Benesat, Cehul Silvaniei și Năpradea vor fi prezenți cu bogate sortimente de legume, fructe și alte produse agricole. Pe lângă acestea vor fi organizate și tarabe ale T.S.F. și I.A.S. Cooperația de consum și O.C.L. (la Zalău) vor deschide mustării, vor organiza standuri de cărți, unități de desfacere a produselor industriale și produselor de artizanat. Artiștii amatori de la casele orășenești de cultură și sindicate vor prezenta programe artistice închinate hărniciei lucrătorilor ogoarelor. Așadar, mîine, prima duminică a lui brumar, sărbătorirea „Zilei recoltei“ se va contopi cu ziua hărniciei.