Năzuința, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 170-183)

1971-05-29 / nr. 179

ANUL IV Nr. 179 SIMBATA 29 MAI 1971 12 PAGINI 50 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL RC.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MASĂ ROTUNDĂ îmbunătățirea sistematică a calității produselor constituie o preocupare de prim ordin în activitatea economică din județul Sălaj ? Rațiunea oricărei activități in­dustriale este ca ea să corespundă unor cerințe ale societății și, în același timp, să asigure creșterea avuției naționale, a venitului na­țional, să contribuie la ridicarea nivelului de trai. Din aceste con­siderente, nici o întreprindere nu-și poate permite să investeas­că resursele materiale, de muncă și bănești de care dispune, în fa­bricarea unor produse a căror valoare de întrebuințare pentru societate rămîne intr-un stadiu de ipoteză, de r­ealizare cu aproxi­mație, din cauza calității lor ne­corespunzătoare. Iosif FLOREA, șeful Comisiei economice a Comitetului județean de partid Dumitru ISPAS (Continuare în pag a 2-a) IN ACTUALITATE E greu să ne amintim, chiar și numai atît, de acele zile de coșmar și nopți fără somn, ale sfîr­­șitului de mai 11­70. Chipurile noastre încrîncenate adunau în ele o tăcere mută de durere și întristare apăsătoare, nemaiîntîlnită pină atunci. Munca pe ogoare însemna o încleștare oarbă cu orgiile apelor dezlănțuite peste semănături, peste culturile agricole. Cu un an în ur­mă, la această dată, mai erau de insămințat in județ 29.657 hectare. Cită muncă ... cită trudă pe acel front ale revitalizării ogoarelor. Un salt în timp de numai un an, ne pune în fața unei realități de necontestat. Munca la cîmp în aceste zile înseamnă bucurie, rodnicie și ade­văr. Efectele stimulatoare ale recentelor hotărîri p 0­m o­o­nu­o­s PRASILELE adoptate de partid, privind îmbunătățirea condi­țiilor de trai ale membrilor cooperativelor agricole de producție, se reflectă printr-o participare masivă de forță la lucru, aflată într-o permanentă compe­tiție cu timpul. Rezultatele? Pînă joi, 27 mai a-c., pe total județ în C.A.P. s-a executat prașila a doua la sfecla de zahăr pe 859 hectare, în proporție de 60 °/c, prașila întii la cartofi pe 1.509 hectare, în proporție de 75 %. S-a încheiat prafila întîia mecanică la porumb, iar cea G. SIMION (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de armături industria­le din Zalău. In secția de tur­nătorie — fontă se lucrează la montarea primului cuptor de uscat forme F.E.J.­2. Sub în­drumarea șefului de lot Emeric Bartha, brigada condusă de, Coriolan Cica a reușit să rea­lizeze o scurtare sensibilă a perioadei de montaj. Foto: Fr. DEAK SUB DEALUL GORGANEI Holdele își despleteau firele în dansul de aur al soarelui Deasupra Gorganei cerul își acoperi fața cu nori in semn de ploaie. Dar renunță înspăimân­tat parcă de acel ritual — cu rădăcinile înfipte în neolitic — prin care geții trăgeau cu arcul în nori ajutîndu-l pe Zamolxes — zeul pământului și prin aces­ta, al fertilității și rodniciei — să risipească norii ce-i ascun­deau fața luminoasă. In aceste ritualuri trebuie să vedem cu­rajul dintotdeauna al acestui popor în a-și apăra truda și ne­voile sale. Iar Zamolxes a ajuns pină în zilele noastre. Pe valea Almașului i se spune crai. Cra­iul semănăturilor. Un crai al tăriilor sever, al puterii rodi­toare a gliei, icoana zeului pli­nătății, un binecuvintat rod al pămintului. Obiceiul legat de „Craiul se­mănăturilor“ (urcat pe scenă de căminul cultur­al din Tihău) es­te și un obicei al judecății se­vere unde lenea și trindăvia se pedepsesc cu „bătăi in tălpi“: Ion Nuțu SÎNCRAIANU (Continuare în pag. a 8-a) DIN SUMAR ■ Angajare fermă pentru sporirea producției și veniturilor în C.A.P. (pag. 3) ■ Intre două adunări generale:. Planificarea muncii — instru­ment care permite desfășurarea unei activități corespunzătoare ■ întocmirea și adoptarea statutu­lui propriu al sindicatului — acțiune importan­tă și de mare răspundere a comitetelor sindicale (pag. 4) ■ 1 Iunie: Puritate și vis, naivitate și zbor, cîntec și flori ■ Cetățenești ■ Sport (pag. 5) (pag. 6) ■ Năzuința de la o săptămînă la alta (pag. 7) ■ Realizarea angajamentului economic — dezideratul major al activității organizațiilor U.T.C. din Jibou (pag. 9) (pag. 12) iRiiiiiiiiiiiiiníliilffliiiiiiiiiiiiiiiiBiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiHiiiiaiiniiMíniBHiiiiH'íininiHfiiíiiiiiifíiiiHiitiiHKEiiniilifliiiBiiimiiiiiiBiiiHmfiHiiHiiiiiHih. CRONICA EVENIMENTELOR INTERNATIONALE Desfășurările politice din ulti­mele șapte zile au marcat noi mo­mente pozitive pe calea promovării ideilor de colaborare internaționa­lă și de abordare realistă a pro­blemele contemporaneității. In acest sens se înscrie vizita de­legației economice guvernamen­tale italiene condusă de Mario Zagari, ministrul comerțului ex­terior, în Republica Populară Chi­neză. Zagari, care a avut convor­biri cu înalte oficialități din a­­ceastă țară, a fost primit și de premierul Consiliului de stat, Ciu En-lai. La sfîrșitul vizitei, a fost dat publicității un comunicat co­mun în care se arată că vizita de prietenie a delegației economi­ce guvernamentale italiene în Republica Populară Chineză a adus o contribuție efectivă nu numai la promovarea înțelegerii reciproce și a prieteniei dintre po­poarele chinez și italian, dar și la intensificarea pe viitor a rela­țiilor comerciale dintre cele două țări. Totodată, în comunicat se arată că cele două părți au constatat cu satisfacție noua dezvoltare a relațiilor dintre R.P. Chineză și Italia, intervenită o dată cu sta­bilirea de relații diplomatice, și și-au exprimat intenția de a or­ganiza în viitor mai multe expo­ziții comerciale, de a intensifica schimburile de persoane și de de­legații de specialiști comerciali. Pe aceeași linie trebuie apre­ciată știrea anunțată de agenția China Nouă că guvernele Repu­blicii Populare Chineze și Repu­blicii Austria au hotărît, în con­formitate cu principiile respec­tării mutuale a suveranității și integrității teritoriale, neameste­cului în treburile interne, egali­tății și avantajului reciproc, să-și acorde recunoaștere reciprocă și C. VARVARA (Continuare în pag. 11)

Next