Năzuința, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 223-227)

1972-04-01 / nr. 223

ANUL V Nr. 223 SÎMBATĂ 1 aprilie 1972 12 PAGINI 50 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României în Africa Confirmare practică, străluci­tă a consecvenței principiilor politicii externe românești, între care se înscrie, la loc de cinste, dezvoltarea legăturilor pe mul­tiple planuri cu țările care și­­au dobîndit recent independen­ța, turneul întreprins de pre­ședintele Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în unele țări ale con­tinentului african a continuat în același climat de stimă reci­procă, căldură și cordialitate. Este greu de sintetizat, în cî­­teva cuvinte, atmosfera sărbă­torească ce a caracterizat mo­mentele vizitei celui mai de seamă reprezentant al poporu­lui român, în Zambia. Poate că cuvîntul „kummwana" — „prie­tenie“ în limba bemba — care a răsunat deseori în timpul vi­zitei, ilustrează cel mai preg­nant climatul general în care aceasta s-a desfășurat. Prezența oaspeților români pe pămîntul atît de ospitalier al Zambiei prietene a prilejuit între altele, cunoașterea luptei poporului său pentru libertate și independență, ca și a impor­tantelor sale realizării obținute în cei mai puțin de 8 ani care au trecut de la dobîndirea in­dependenței, dovezi elocvente ale uriașelor resurse creatoare descătușate de actul­ istoric de la 24 octombrie 1964, care a creat premisele de a fi­ stăpîni pe bogățiile naționale, de a-și făuri o economie națională de sine stătătoare de a înainta hotărît pe calea civilizației și progresului". Apreciind vizita președintelui Consiliului de Stat al României­ drept „o piatră unghiulară în dezvoltarea relațiilor cordiale, frățești dintre Zambia și Româ­nia“, președintele Kenneth Da­vid Kaunda sublinia că ea dă, totodată, consistență speranței ferme a zambienilor că priete­nia dintre cele două țări „va continua să se întărească în avantajul reciproc al celor două popoare“. Dînd expresie satisfacției celor două părți față de stadiul ac­tual al relațiilor bilaterale, de­clarația comună româno-zam­­biană sublinia că, în cadrul convorbirilor oficiale, desfășu­rate într-o atmosferă de priete­nie și înțelegere mutuală, cei doi președinți au evocat realiză­rile obținute în ultimii ani în lărgirea și diversificarea rela­țiilor bilaterale și a colaborării pe multiple planuri dintre Re­publica Socialistă România și Republica Zambia. Momente de vîrf ale atmos­ferei de adevărată sărbătoare populară, care­­ a caracterizat toate manifestările din timpul celor cinci zile ale vizitei în Zambia, întîlnirile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu minerii ‘din „centura cuprului“ și cu militanții Partidului Unit al Independenței Naționale au scos în evidență, în mod preg­nant, puternicele sentimente de solidaritate militantă existente între clasa muncitoare din Ro­mânia și­ cea din Zambia. Cuvin­tele atît de familiare nouă „Ceaușescu — P.C.R.“ scandate de miile de zambieri, au dovedit, de asemenea, imensul prestigiu de care se bucură pe continentul (Continuare in pag a 12-a) Proletari din toate țările, uniți-vâl Succese de seamă în industria județului întreprinderile industriale din județul nostru au realizat în primul trimestru al anului în curs succese deosebit de sem­nificative. Câteva cifre sunt, în acest sens, edificatoare. Astfel, pe ansamblul județului, produc­ția globală industrială a fost re­alizată cu șase zile înainte de termen, la sfîrșitul trimestrului înregistrîndu-se, cu aproximație, o depășire a producției în valoa­re de aproape 12 milioane lei. Relevant este faptul că, practic, unitățile industriei republicane au început să producă pentru al doilea trimestru al anului încă din ziua de 22 martie. Dintre acestea, se evidențiează, pe toate planurile, Filatura de bumbac (care a realizat un spor de pro­ducție în valoare de peste un milion lei), Întreprinderea de in­dustrializare a laptelui din Șim­­leul Silvaniei (valoarea produc­ției suplimentare a acesteia se cifrează la peste 1.600.000 lei) și întreprinderea de industrializare (Continuare în pag. a 4-a) Din sumar ■ Punct prelungirii dura­tei de execuție a in­vestițiilor ■ Pro ... ți contra (pag. 4) ■ Cheia belșugului: Participarea efectivă la muncă în C.A.P. încheierea de cît mai multe contracte cu statul și onorarea lor exemplară ■ Valorificarea rațională a tuturor rezervelor in­terne (pag. 5) ■ Năzuința de la o săp­­tâmînă la alta (pag. 7) ■ Tineretul — participant conștient și activ la procesul instructiv-e­­ducativ ■ Brigada științifică — în mijlocul realității (pag. 8) ■ Științele sociale in școli: Nivelul de predare = gradul de pregătire al profesorului (pag. 9) NIVELUL RECOL­TELOR SE HOTĂRĂȘTE LA ÎNSĂMÎNȚAT. AICI­­ I ZI IROSITĂ. AICI m AGREGAT SUB RANDAMENTUL PERM­FICAT! In săptămîna pe care o înche­iem, preocuparea majoră a lu­crătorilor de pe ogoarele sălăjene a fost încheierea însămînțării culturilor din epoca întîi. Timpul deosebit de prielnic a fost un aliat prețios în intensificarea rit­mului de lucru. In marea majo­ritate a unităților agricole s-a organizat mai bine munca, au fost folosite cu randament sporit utilajele agricole, forțele manua­le, ceea ce a făcut ca pînă in prezent, în linii mari, să se în­cheie însămînțatul culturilor din epoca întîi. Din situația operati­vă de joi rezultă că stadiul în­­sămînțărilor pe culturi se prezin­tă astfel: porumb boabe 25,7 la sută, ovăz 100 la sută, unul pentru fuior 89,4 la sută, unul pentru ulei 90,9 la sută, cartofii timpurii 72,5 la sută, orzoaică 94,0 la sută, muștar 91,5 la sută, mazăre 100 la sută, sfeclă de zahăr 95,7 la sută, plante de nu­treț 29,3 la sută, etc. După ploaia care a căzut marți noaptea pămîntul a mai acumu­lat umiditate, a sporit rezerva de apă, ceea ce va permite, evident, o mai­ bună încolțire și pornire în vegetație a semințelor. Insă — din discuțiile pe care le-am avut cu o serie de specialiști a­­gronomi — preocuparea de prim ordin rămîne aceea de a se di­minua cît mai mult pierderile de apă din sol prin efectuarea u­­nor lucrări de suprafață cu agre­­­gate de grape. Din datele cen­tralizate la județ reiese că pînă joi, în C.A.P. au fost grăpate 45 la sută din ogoarele de toamnă. Constatările făcute cu prilejul unui raid întreprins prin mai m­ulte unități agricole au scos în evidență multiple aspecte poziti­ve privind desfășurarea campani­ei de însămînțări, dar și unele „rezerve“ neutilizate, deficiențe care au frînat ritmul la însămîn­­țări. La cooperativa agricolă din Crasna, volumul mare de lucrări din această perioadă a multipli­cat eforturile cooperatorilor de a ține pasul cu timpul. Căci, ce­le peste 1100 ha ce trebuie însă­mânțate presupun muncă, o asi­duă preocupare din partea me­canizatorilor, a cooperatorilor și factorilor din conducere. Aici, au Simion GLIGUȚA (Continuare în pag. a 3-a) Ritmul fnsămînțărilor încă nu este cel așteptat. De ce? CONCURSUL CULTURAL Devenit de-acum tradițional, concursul cultu­ral-artistic al liceelor și școlilor profesionale din județ, desfășurat duminică la Casa orășănească de cultură din Zalău, a reunit la start câștigătorii fazei anterioare, faza pe localitate. Prin fața unui numeros public (părinți, educa­toare, învățători și profesori, elevi) s-au perindat formațiile de cor, mesagere ale cântecului popular și patriotic, soliștii de muzică populară și ușoară, instrumentiști, orchestre, recitatori, formații core­grafice și de gimnastică artistică, ansambluri fol­clorice, montaje literare etc. Dansatorii au adus pe scenă frumoasele dansuri din Giurtelec, de pe Valea Barcăului, a Crasnei și Almașului, iar solis­tei s-au întrecut în interpretarea la un nebănuit nivel artistic a cîntecelor vechi și noi. Corul mixt al Liceului pedagogic din Zalău, or­chestra de muzică populară a aceluiași liceu, or­chestra de muzică ușoară a Liceului de cultură generală din Zalău, formațiile de dansuri ale li­ceelor de cultură generală și agricol din Șimleul Silvaniei, formația de teatru a Liceului din Ilean­­da, montaje și ansamblul folcloric al elevilor din (Continuare în pag. a 9-a) -ARTISTIC AL LICEELOR ȘI ȘCOLILOR PROFESIONALE Formația de dansuri a Liceului din Șimleul Silvaniei

Next