Năzuința, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 223-227)
1972-04-01 / nr. 223
ANUL V Nr. 223 SÎMBATĂ 1 aprilie 1972 12 PAGINI 50 BANI Vizita președintelui Consiliului de Stat al României în Africa Confirmare practică, strălucită a consecvenței principiilor politicii externe românești, între care se înscrie, la loc de cinste, dezvoltarea legăturilor pe multiple planuri cu țările care șiau dobîndit recent independența, turneul întreprins de președintele Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în unele țări ale continentului african a continuat în același climat de stimă reciprocă, căldură și cordialitate. Este greu de sintetizat, în cîteva cuvinte, atmosfera sărbătorească ce a caracterizat momentele vizitei celui mai de seamă reprezentant al poporului român, în Zambia. Poate că cuvîntul „kummwana" — „prietenie“ în limba bemba — care a răsunat deseori în timpul vizitei, ilustrează cel mai pregnant climatul general în care aceasta s-a desfășurat. Prezența oaspeților români pe pămîntul atît de ospitalier al Zambiei prietene a prilejuit între altele, cunoașterea luptei poporului său pentru libertate și independență, ca și a importantelor sale realizării obținute în cei mai puțin de 8 ani care au trecut de la dobîndirea independenței, dovezi elocvente ale uriașelor resurse creatoare descătușate de actul istoric de la 24 octombrie 1964, care a creat premisele de a fi stăpîni pe bogățiile naționale, de a-și făuri o economie națională de sine stătătoare de a înainta hotărît pe calea civilizației și progresului". Apreciind vizita președintelui Consiliului de Stat al României drept „o piatră unghiulară în dezvoltarea relațiilor cordiale, frățești dintre Zambia și România“, președintele Kenneth David Kaunda sublinia că ea dă, totodată, consistență speranței ferme a zambienilor că prietenia dintre cele două țări „va continua să se întărească în avantajul reciproc al celor două popoare“. Dînd expresie satisfacției celor două părți față de stadiul actual al relațiilor bilaterale, declarația comună româno-zambiană sublinia că, în cadrul convorbirilor oficiale, desfășurate într-o atmosferă de prietenie și înțelegere mutuală, cei doi președinți au evocat realizările obținute în ultimii ani în lărgirea și diversificarea relațiilor bilaterale și a colaborării pe multiple planuri dintre Republica Socialistă România și Republica Zambia. Momente de vîrf ale atmosferei de adevărată sărbătoare populară, care a caracterizat toate manifestările din timpul celor cinci zile ale vizitei în Zambia, întîlnirile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu minerii ‘din „centura cuprului“ și cu militanții Partidului Unit al Independenței Naționale au scos în evidență, în mod pregnant, puternicele sentimente de solidaritate militantă existente între clasa muncitoare din România și cea din Zambia. Cuvintele atît de familiare nouă „Ceaușescu — P.C.R.“ scandate de miile de zambieri, au dovedit, de asemenea, imensul prestigiu de care se bucură pe continentul (Continuare in pag a 12-a) Proletari din toate țările, uniți-vâl Succese de seamă în industria județului întreprinderile industriale din județul nostru au realizat în primul trimestru al anului în curs succese deosebit de semnificative. Câteva cifre sunt, în acest sens, edificatoare. Astfel, pe ansamblul județului, producția globală industrială a fost realizată cu șase zile înainte de termen, la sfîrșitul trimestrului înregistrîndu-se, cu aproximație, o depășire a producției în valoare de aproape 12 milioane lei. Relevant este faptul că, practic, unitățile industriei republicane au început să producă pentru al doilea trimestru al anului încă din ziua de 22 martie. Dintre acestea, se evidențiează, pe toate planurile, Filatura de bumbac (care a realizat un spor de producție în valoare de peste un milion lei), Întreprinderea de industrializare a laptelui din Șimleul Silvaniei (valoarea producției suplimentare a acesteia se cifrează la peste 1.600.000 lei) și întreprinderea de industrializare (Continuare în pag. a 4-a) Din sumar ■ Punct prelungirii duratei de execuție a investițiilor ■ Pro ... ți contra (pag. 4) ■ Cheia belșugului: Participarea efectivă la muncă în C.A.P. încheierea de cît mai multe contracte cu statul și onorarea lor exemplară ■ Valorificarea rațională a tuturor rezervelor interne (pag. 5) ■ Năzuința de la o săptâmînă la alta (pag. 7) ■ Tineretul — participant conștient și activ la procesul instructiv-educativ ■ Brigada științifică — în mijlocul realității (pag. 8) ■ Științele sociale in școli: Nivelul de predare = gradul de pregătire al profesorului (pag. 9) NIVELUL RECOLTELOR SE HOTĂRĂȘTE LA ÎNSĂMÎNȚAT. AICI I ZI IROSITĂ. AICI m AGREGAT SUB RANDAMENTUL PERMFICAT! In săptămîna pe care o încheiem, preocuparea majoră a lucrătorilor de pe ogoarele sălăjene a fost încheierea însămînțării culturilor din epoca întîi. Timpul deosebit de prielnic a fost un aliat prețios în intensificarea ritmului de lucru. In marea majoritate a unităților agricole s-a organizat mai bine munca, au fost folosite cu randament sporit utilajele agricole, forțele manuale, ceea ce a făcut ca pînă in prezent, în linii mari, să se încheie însămînțatul culturilor din epoca întîi. Din situația operativă de joi rezultă că stadiul însămînțărilor pe culturi se prezintă astfel: porumb boabe 25,7 la sută, ovăz 100 la sută, unul pentru fuior 89,4 la sută, unul pentru ulei 90,9 la sută, cartofii timpurii 72,5 la sută, orzoaică 94,0 la sută, muștar 91,5 la sută, mazăre 100 la sută, sfeclă de zahăr 95,7 la sută, plante de nutreț 29,3 la sută, etc. După ploaia care a căzut marți noaptea pămîntul a mai acumulat umiditate, a sporit rezerva de apă, ceea ce va permite, evident, o mai bună încolțire și pornire în vegetație a semințelor. Insă — din discuțiile pe care le-am avut cu o serie de specialiști agronomi — preocuparea de prim ordin rămîne aceea de a se diminua cît mai mult pierderile de apă din sol prin efectuarea unor lucrări de suprafață cu agregate de grape. Din datele centralizate la județ reiese că pînă joi, în C.A.P. au fost grăpate 45 la sută din ogoarele de toamnă. Constatările făcute cu prilejul unui raid întreprins prin mai multe unități agricole au scos în evidență multiple aspecte pozitive privind desfășurarea campaniei de însămînțări, dar și unele „rezerve“ neutilizate, deficiențe care au frînat ritmul la însămînțări. La cooperativa agricolă din Crasna, volumul mare de lucrări din această perioadă a multiplicat eforturile cooperatorilor de a ține pasul cu timpul. Căci, cele peste 1100 ha ce trebuie însămânțate presupun muncă, o asiduă preocupare din partea mecanizatorilor, a cooperatorilor și factorilor din conducere. Aici, au Simion GLIGUȚA (Continuare în pag. a 3-a) Ritmul fnsămînțărilor încă nu este cel așteptat. De ce? CONCURSUL CULTURAL Devenit de-acum tradițional, concursul cultural-artistic al liceelor și școlilor profesionale din județ, desfășurat duminică la Casa orășănească de cultură din Zalău, a reunit la start câștigătorii fazei anterioare, faza pe localitate. Prin fața unui numeros public (părinți, educatoare, învățători și profesori, elevi) s-au perindat formațiile de cor, mesagere ale cântecului popular și patriotic, soliștii de muzică populară și ușoară, instrumentiști, orchestre, recitatori, formații coregrafice și de gimnastică artistică, ansambluri folclorice, montaje literare etc. Dansatorii au adus pe scenă frumoasele dansuri din Giurtelec, de pe Valea Barcăului, a Crasnei și Almașului, iar solistei s-au întrecut în interpretarea la un nebănuit nivel artistic a cîntecelor vechi și noi. Corul mixt al Liceului pedagogic din Zalău, orchestra de muzică populară a aceluiași liceu, orchestra de muzică ușoară a Liceului de cultură generală din Zalău, formațiile de dansuri ale liceelor de cultură generală și agricol din Șimleul Silvaniei, formația de teatru a Liceului din Ileanda, montaje și ansamblul folcloric al elevilor din (Continuare în pag. a 9-a) -ARTISTIC AL LICEELOR ȘI ȘCOLILOR PROFESIONALE Formația de dansuri a Liceului din Șimleul Silvaniei