Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)

1972-06-24 / nr. 252

PAGINA A 2-A ALTERNANTE 5 000 de prieteni Eugen Tătaru din Șimleul Silvaniei, de profesie electro­mecanic, își dedică de mic copil, timpul liber unei fru­moase pasiuni: radioamatoris­mul. Recent, făcînd bilanțul pasiunii sale a calculat că a stabilit peste 5 000 de legă­turi, ceea ce reprezintă tot atîția prieteni din peste 90 de țări, situate pe toate continen­tele lumii. La satisfacția a­­cestei pasiuni se mai adaugă conducerea cercului de radio­amatorism de pe lingă Casa orășenească de Șimleul Silvaniei cultură din și bucuria reușitei unor elevi de-ai săi la diferite concursuri națio­nale și internaționale. Spre aducere aminte C.A.P. Trăznea, și-a prevă­zut in planul de producție valorificarea pietrei de var care se găsește din abunden­ță pe teritoriul cooperativei. Numai că, o dată cu încheie­rea procesului verbal, ceea ce a fost prevăzut s-a uitat cu desăvârșire. S-au uitat așa de tare nicit președintele și in­ginerul de la C.A.P. nu și-au putut aminti nici cînd dădeau binețe unui oarecare cetățean, (Dănilă Ghiuruțan din Za­lău), care, fără să-și prevadă, fără să aibă autorizație, a început să valorifice piatra de var de pe teritoriul C.A.P.-ului Trăznea. A fost nevoie de intervenția unui milițian care să-i atenționeze pe cei ce și-au prevăzut că fiind mai puțin .. . prevăză­tori le-o iau alții înainte. Și nu-i de loc frumos. „Locomotiva" din centrul orașului Pe toate meridianele glo­bului se vorbește, se scrie și se dezbate problema poluării atmosferei. Excepție face Za­laul. Nu pentru că acest oraș s-ar afla în afara oricărui me­ridian ci pentru simplul mo­tiv că edilii orașului ignoră orice discuție pe această te­mă. Așa se face că ieri dimi­neață au instalat în centrul orașului o „lovomotivă“ fu­migenă (e voma de o mașină de fabricat bitum). Spre deo­sebire de locomotivele clasice cu cărbuni, aceasta funcțio­nează pe bază de bușteni de lemn, scoate fum mult mai mult și stă timp îndelungat nemișcată. Deținem informații cum că ar rămîne aici timp de două săptămîni. Deci nu-i de glumit. Pregătiți masca! Stîrpiți șobolanii! Sîntem informați că în curtea restaurantului „Tran­silvania“ din Zalău se învîrt șobolanii cum se învîrte Moș Martin în jurul scorburilor cu miere de albine. Un ce­tățean glumeț, gîndindu-se probabil la pericolul de in­fecții pe care îl prezintă a­­ceste patrupede colsoase, su­­­gera să fie stîrpite cu măciu­ca. Exprimîndu-ne îndoiala în reușita unei asemenea so­luții, sugerăm Inspectoratului sanitar județean să se prezin­te la fața locului cu puțintică otravă. Nu multă. Atîta doar ca­ să-i facă pe acești musa­firi cu coadă lungă să stră­nute nițel. Ion Ornic NEMEȘ • In orașul Șimleul Silva­­niei a avut lo­c în această săptămînă, ședința de alegeri a comitetelor filialelor Sălaj ale societăților de științe bio­logice și geografice di­n Repu­blica Socialistă România. Cu acest prilej au fost susținute și comunicări cu conținut me­­todic-științific. • Tot in această săptămînă a avut loc la Sărmășag un interesant simpozion pe tema „Prevenirea și tratamentul ulcerului gastric duodenal“, la care a participat un public numeros. Cu acest prilej, me­dicii I. Pușcaș (doctor în Științe Medicale) și E. To­­poraș din Șimleul Silvan­ei au răspuns diferitelor între­bări adresate de cetățeni. • în piața din centrul ora­șului Zalău a apărut o nouă unitate de desfacere: „Floră­rie“. Considerând că pe iubi­­torii florilor ii interesează și varietățile existente aici, ne-am deplasat la fața locu­lui cu gândul să le consem­năm. Spre surprinderea noas­tră, am putut consemna doar faptul că unitatea respectivă era... închisă (joi ora 11­­ a.m.). Să sperăm că a fost doar un incident? Bine ar fi, deși chiar de la început.. . • In perioada 1—20 iunie a.c., în județul nostru s-au desfășurat zilele cărții pen­tru copii. Astfel, la bibliote­cile orășenești și comunale au fost organizate numeroa­se și interesante acțiuni de popularizare, sub diferite for­me, a literaturii fantastice, în­soțite de proiecții de filme. Prin șezători literare, con­cursuri, seri literare, au fost popularizate cărțile care pre­­zintă figuri de comuniști din literatura română contempo­rană, cărți de versuri închi­nate patriei și partidului. Tot­ ACOLADA odată în Cehul Silvaniei, Șim­leul Silvaniei, Crasna etc., au fost deschise și expoziții de cărți pe teme ca: „Viața pio­nierilor și școlarilor oglindită in lumea cărților", basmelor“, „Cunoștințe „Lumea folo­sitoare“. • In orașele Jibou, Cehul Silvaniei, Șimleul Silvaniei și comunele Ileanda și Crasna au avut loc interesante ma­nifestări prilejuite de come­morarea scriitorului Duiliu Zamfirescu. Au fost prezenta­te opera și personalitatea scrii­torului. • Cu toate că I.P.Vol.S.F. Sălaj produce gheață în can­tități­ mari, consumatorii din Zalău nu pot beneficia de răcoritoare în adevăratul sens al cuvîntului. De ce? — se întreabă mulți. Credem că dint­r-un spirit de comodita­te din partea celor care se o­­cupă de această problemă, in cadrul I.C.M. Alimentara din Zalău. • Cărți noi: „Ora de ger­mană", roman de Siegried Lenz, în editura „Univers“, condiții grafice foarte bune. „Cînd simți cum moare vîn­­tul“, ediția a doua revăzută a romanului „Baritim­a“, de Ben Corlaciu, editura „Emi­­nescu“. „Ostașii din pădurea neagră“, de Michel Droit, e­­ditura „Univers“. „Tess d’urberville“ (O femeie pură) de Thomas Hardy, editura Mi­nerva“. Pentru filateliști a a­­părut „îndreptar filatelic“, în Editura didactică și pedagogi­că. T. EUGEN 24 IUNIE 1972 Căutătorii Pionierii și școlarii din jude­țul nostru își aduc din plin apor­tul la descoperirea și valorifica­rea creațiilor materiale și spiri­tuale ale poporului, fiind, ast­fel, alături de cei mari, coautori ai conservării acestor creații. In ultimii ani au fost înființate în majoritatea școlilor muzee sau colțuri muzeistice. Muzeele șco­lare din Jibou, Cehul Solvaniei, Sînmihaiul Almașului, Surduc, Bă­­beni, Moigrad, Gî­gău pe Sem ș și Buciumi, sunt cele mai bogate in exponate și mai frumos ame­ de comori natate, dintre cele 30 de muzee existente, in prezent, in județ. Alături de acestea iese peste 100 de colțuri muzeistice, dintre ca­re menționăm pe cele din Nă­­pradea, Rus, Ileanda, Nușfalău și Cizer, dau o notă de genera­litate fenomenului tinerilor cău­tători și păstrători de comori, contribuind prin aceasta la îm­bogățirea numărului vestigii­­lor (ajuns la peste 10 000) și la sporirea colecțiilor de artă populară și de numismatică. La Gîlgău pe Someș Cu o săptămînă în urmă, a avut loc la Gîlgău sărbătoarea inaugurării muzeului școlar, în local propriu, fapt important în cadrul preocupărilor școlarilor noștri pentru moștenirea cultu­rală a trecutului și valorificarea ei, moment semnificativ pentru viața culturală a satului întreg. Preocupările muzeistice, la noi, sunt mai vechi, dar, fără îndoia­lă, că prin inaugurarea localului propriu ele intră într-o nouă e­­tapă. Primii germeni ai muzeului au apărut în anul 1955—1956. Nu­mărul pieselor muzeistice crescut an de an, mai ales că a s-a creat în școală și un cerc et­nografic care și-a înscris în pre­ocupările sale, ca sarcină perma­nentă și de primă importanță, îmbogățirea muzeului. S-au organizat cu elevii expe­diții etnografice care s-au sol­dat cu strîngerea unui bogat ma­terial muzeistic. Copiii au fost îndrumați spre anumite gospo­dării în căutarea unor anumite obiecte. S-a stat de vorbă cu oa­menii care păstrau lucruri vechi, determinîndu-i să nu le cedeze și explicîndu-le sensul unui ast­fel de gest. Oamenii n-au întâr­ziat să ne ajute dăruindu-ne, di­n proprie inițiativă, uneori, diferi­te obiecte sau informîndu-ne despre altele pe care le cunoș­teau. Pe măsură ce muzeul s-a dez­voltat, aria noastră de investi­gații etnografice s-a lărgit prin cuprinderea în zona ei a altor sate vecine­ sau mai îndepărtate (Dobrocina, Bîrsău, Măgura, Frînceni, Fîntinele etc.) de un­de s-au achiziționat lucruri deo­sebite. Muzeul a fost aranjat în holul școlii dar, pentru că, in­ventarul său sporise mult, holul devenise un depozit etnografic nemaiputîndu-se respecta nici un criteriu în aranjarea obiecte­lor. Așa ne-a venit ideea ridi­cării unui local destinat muzeu­lui. In entuziasmul începutului, nu ne-am dat seama că ne anga­jasem la un lucru foarte greu. Au apărut și primele impedi­mente, dar strădania și perse­verența, ca și ajutorul unor oa­meni de inimă, le-au învins. Mu­zeul a fost construit din lemn pe temelie de piatră și acoperit cu șindrilă. La ridicarea lui au muncit meșterii locali — Gavriș Arsinte și Gavril Iovac, cadrele didactice, părinții și elevii, oa­menii din comună. întreaga ac­țiune s-a desfășurat sub­­ îndru­marea directă și nemijlocită a directorului școlii, care a coordo­nat întreaga lucrare și a muncit efectiv începînd de la fundație pînă la aranjarea obiectelor în muzeu. Un sprijin neprețuit l-a primit de la tovarășul Gavril Cîmpean — primarul comunei — om în­țelegător și de inimă, care ne-a ajutat să depășim momentele di­ficile. Deci MUZEUL s-a înființat cu sprijinul unui mare număr de oameni — pionieri și cadre di­dactice, școlari și părinți, săteni sau oameni din alte sate și este azi un bun al nostru, al tuturor. Muzeul adăpostește aproxima­tiv 500 de piese care vorbesc despre trecutul acestor locuri, despre felul în care au trăit, și au muncit înaintașii noștri, despre preocupările lor, despre aspira­ția lor spre bine și frumos. In cadrul lui, noi am adunat, pe lîngă obiecte și un număr de cre­ații folclorice, cuvinte și expresii locale, date legate de istoria sa­tului, motive de cusături locale. Totul — istoria satului și folclo­rul, onomastica și toponimia, o­­biectele din muzeu, unele desco­periri arheologice — arații că Gîlgăul este o veche așezare ro­mânească pe care tradiția o po­menește pe la 1400. Satul și-a schimbat de multe ori vatra, dar oamenii au­ rămas statornici pe aceste locuri, și-au arat ogoarele, și-au cîntat doine­le, au alcătuit balade și povești, iar muzeul creat aici este un o­­magiu adus înaintașilor care, prin truda lor, au contribuit la făurirea zilelor luminoase de azi. Prof. Margareta LAR, Școala generală — Gîlgău pc Someș Prin muncă voluntar-patriotică, muzeul școlar-in local propriu Doi șefi „sub o cheie“ și­ un telefon în cap de noapte — Alo, miliția? — Da. poftiți. Cine-i la telefon? — „Brădetul“! Adică noi sîntem, doi „Nau­fragiați". D-le, nimeni nm ne dă o mină de a­­jutor, putem pieri aici. N-ați putea face cumva un sacrificiu să ne scoa­teți din „încurcătură“? Alo !Alo! Dar vă rugăm să vă aduceți și un șpe­­raclu! Asta-i bună, gîndi mi­lițianul care puse recep­torul jos și plecă să va­d, cine erau cei doi vi­tregiți, în cap de noap­te, și de ce le trebuia șperaclu. Lucrurile s-au lămurit abia la fața lo­cului. — Cine v-a inchis a­­ici? — îi întrebă el. — Ca să vedeți și dv. cită impolitețe di­n par­tea neșlefuitului de bu­fetar, i se adresă unul dintre ei. Atîta indeli­­catețe rar se mai po­menește, d-le! Vă rugăm să ne scuzați că am for­țat „nota“, dar ne-am gîndit că e mai indicat decit să forțăm așa. — Și cine, mă rog, sîn­­teți dumneavoastră? —, Ei, asta e! Amin­­doi sîntem funcționari la I.C.L. Alimentara. Zalău. Eu contabilul șef, el tot funcționar la a­­ceeași unitate. Am luat și noi cite o bere, l-am rugat pe gestionar să ia și el una cu noi, să mai Micro-foileton stea puțin. El nu și nu că pleacă, i-am zis: „Mai stai un pic, că doar nu crapă lumea“. El de colo: „Nu crapă lumea, dar crapă întu­nericul și se face ziuă“. Ca să vedeți aită nai­vitate! Parcă nu tot noi îl plătim? Dar așa a vrut el să facă pe ne­bunul, însă nu-i nimic, că ne „încheiem“ noi socotelile cit de repede, tovarășe milițian. Ne-a inchis el... (hîc) in lo­cal ... (hîc) dar lăsați... — A, acum înțeleg, făcu milițianul cînd ai văzu „mai îndeaproape“ și la întinse două dii­tanțe ... — Adică? Ce înseam­nă asta? Tot noi...? — „Recompensa“ pen­tru „naufragiul“ în care v-ați lăsat „azvirliți" și din cauza căruia era să vă aici, pierdeți... somnul în „întunecimea“ asta, seamnă Totodată asta în­și o dovadă in plus că sînteți șefii ges­tionarului numai în timpul serviciului și nicidecum in timpul „delirului alcoolic“. Cí­mul trebuia să respecte programul. Apoi, mai tirziu, către bugetar: — Iar pentru faptul că i-ați „servit“ peste o­­rele de program pe sus­­numiții Alexandru Mol­dovan și Teodor Măr­­gineanu (chit că vă sunt șefi) primiți și dv., to­varășe bufetar, un mic „adagio“ pecuniar. Mai ieftin, totuși, fiindcă n-ați comis imprudența să rămâneți cu ei, l-a lămurit cu franchețe milițianul. EUGEN T. CALENDAR 23 IUNIE 1818 — S-a născut Ion Iones­­cu de la Brad, economist, sta­tistician și agronom, partici­pant la revoluția de la 1848 din Țara Românească (m. 1891). 1400 — S-a născut Johann Gutemberg, inventatorul tipa­rului cu litere mobile din me­tal (nr. 3. II. 1468). Programul I: 6,00 — Mu­zică și actualități; 7,00 — Ra­diojurnal; 8,00 — Sumarul pre­sei; 9,30 — Miorița. Schiță de monografie folclorică: Satul Brusturi, județul Arad; 10,00 — Buletin de știri; 10,05 — Selec­­țiuni din opereta „Gasparone“ de Millőkei­; 10,20 — Piese in­strumentale; 10,30 — Din țările socialiste. Emisiune de la Mos­cova; 11,00 — Buletin de știri; 11,05 — Orchestra Teddy Mar­tin; 11,15 — Atențiune șoferi, atențiune pietoni; 11,35 — Co­rul Filarmonicii din Tîrgu Mu­reș, dirijori Judith Birtalan și Lorant Szalmán; 11,50 — Co­tele apelor Dunării; 12,00 — Melodii de George Grigoriu și Aurel Giroveanu; 12,15 — Reci­tal de operă Franco Corelli; 12,30 — Intîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat; 13,00 — Radiojurnal; 13,15 — Avanpremieră cotidiană; 13,30 — Radiodivertisment muzical; 15,00 — Buletin de știri; 16,00 — Radiojurnal. Buletin meteo­­ritier; 17,30 — Interpreți de muzică populară: Florica Duma și Ileana Chirea; 17,45 — Cîn­­tă Doina Spătaru și Tony Re­­nis; 18,00 — Orele serii; 20,00 — Tableta de seară, de Con­stantin Potîngă; 20,05 — Zece melodii preferate; 20,40 — Ma­rea întrecere socialistă în în­­tîmpinarea Conferinței Naționa­le a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Conștiința patriotică în acțiune. Reportaje, interviuri, comenta­rii: 21:00 — La hanul melodii­lor: 45 de minute cu Ileana Sărăroiu, Alla Baianova, Ion Crețu, Marcel Budală, Eugenia Frunză, Ion Radu și formația Nicușor Predescu; 21,45 — Re­vista șlagărelor; 22,00 — Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 — Expres melodii. Emisiune de Lucia Popescu și Silvia Velicu; 22,55 — Moment poetic : Virgil Carianopol ; 23,00 — Expres melodii (continuare); 24,00 — Buletin de știri; 0,03— 6,00­ — Estrada nocturnă. (Bu­letine de știri la orele 2,00; 4,00). 9,00 — Deschiderea emisiunii de­ dimineață. Telex. 9.05 — Biblioteca penru toți (reluare). Ion Slavici. 9.50 — De vorbă cu gospodi­nele. 10.05 — Curs de limba engleză secția a 20-a. 10,35 — Reportaj : „Peste ani“. 10.50 — Ancheta TV. 11.30 — Emisiune d­e divertis­ment. 12.15 — In slujba sănătății — emisiune de educație sani­tară. 12.30 — Telejurnal. 16.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune în limba germană 18.15 — Ritm, tinerețe, dans. 19.05 — Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 20,00 — In întîmpinarea Confe­rinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Repu­blicii . Țara întreagă în întrecere. 20.15 — Tele­enciclopedia 20.55 — Film serial : „Schul­meister. Episodul al III-lea „Schulmeister împotriva lui Schulmeister“. 21.50 — „Zîmbiți... vă rog“. Emisiune de divertisment cu Dem Rădulescu, Mihaela Mi­­hai, Ștefan Tapalagă, Ovid Teodorescu, Puiu Ciîlinescu, Victor Vlase, Maria Mitrache și Sergiu Cioiu. 22.40 — Telejurnal. 22.50 — Box — finalele cam­pionatelor individuale de se­niori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August“. Cinematograful „Libertatea" din Zalău — „Nici un om pen­tru Camp Detrik“, producție R.D.G. Cinematograful „Mă­gura“ din Șimleul Silva­niei — „Pădurea pierdută“, film românesc. Cinematogra­ful „Patria“ din Jibou — „Vinovatul este în casă“ film maghiar. Cinematograful „Stea­gul roșu“ din Cehul Silvaniei — „Secretul planetei maimuțe­lor“, film american. "^.1­1 —................. ÍVRE­ME­A Vremea devine instabilă, cu cel variabil. Vor cădea averse de ploi însoțite de descărcări electrice. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 13— 18 grade, iar maximele între 24—30 de grade. Vint potrivit. N­AZUINȚA Școala profesională din orașul Dr. Petru Groza str. Fruntașilor nr. 19, telefon 642, organizează concurs de admitere pentru următoarele meserii: — electrician de mină — lăcătuș de mină — mecanizator minier — preparator de minereuri — sonilor de mină întreprinderile pentru care sunt școlarizați elevii sunt: în­treprinderea minieră Bihor, Combinatul cărbunelui Oradea, Centrala minelor de fier și nemetalifere Cluj, întreprinderea minieră Dobrești, Centrala minereurilor neferoase Deva, în­treprinderea minieră Moldova Nouă, Trustul de metale rare București, întreprinderea de prospecțiuni și explorări geo­logice Cluj. La concursul de admitere se pot prezenta promovații cla­sei a VIII-a și absolvenții școlii generale de 10 ani, ciclul complet, care nu depășesc vîrsta de 18 ani împliniți la 31 decembrie 1972, înscrierea la concursul de admitere se face la sediul școlii sau la întreprinderile de mai sus în perioada 1—5 VII pe baza actelor: — certificat de naștere în original și copie — certificat de absolvire în original sau adeverință de pro­movare a clasei a VIII-a sau a X-a — fișa medicală eliberată de școala generală absolvită sau certificat medical eliberat de circumscripția sanitară la care este luat candidatul in evidență. — buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului ra­diologic pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradio­grafie) efectuat cu cel mult trei luni înainte de concurs. Concursul de admitere va fi precedat de examinarea medi­cală care se va efectua cu 1—3 zile înainte de începerea pro­belor scrise. Se dau probe scrise și orale la matematică și fizică din programele școlare ale claselor V—VIII și respectiv din pro­gramele școlii generale de 10 ani, în funcție de ciclul absolvit. Probele scrise vor avea loc în 6—8 iulie, iar cele orale în­tre 9—14 iulie. DREPTURILE ELEVILOR PE TIMPUL ȘCOLARIZĂRII: — școlarizare gratuită; — hrană substanțială în limitele alocației legale; — cazare gratuită și confortabilă în internat; — articole de igienă corporală; — manuale școlare, în folosință; — costul integral al transportului dus-întors în vacanțe; — echipament (îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie); — 20—30 la sută din plata cuvenită pentru munca efectiv prestată pe timpul practicii în întreprindere (în numerar și carnet C.E.C.). DUPĂ ABSOLVIREA ȘCOLII, — încadrarea în producție, la locurile de muncă cores­punzătoare cu meseria absolvită; — realizarea unor salarii avantajoase în rețeaua tarifară a ramurii miniere, superioară­­ altor ramuri din economia națională; — perfecționarea pregătirii profesionale pe măsura intro­ducerii progresului tehnic în industria minieră; — ridicarea nivelului profesional prin școli de maiștri pu­tind deveni conducători și organizatori ai proceselor de pro­ducție; — înlesniri pentru a urma liceul, seral sau fără frecvență, deschizindu-li-se astfel calea spre instituțiile de învățămînt superior. (887) Fabrica de medicamente și produse chimice „Terapia“ CLUJ str. Deltei nr. 5 telefon 3­15­40. Recrutează candidați pentru examenul de admitere în șco­lile profesionale în meseriile: operatori chimiști, electricieni, lăcătuși, AMC-iști, strungari. Se primesc candidați (numai băieți) absolvenți ai școlilor generale pînă la vîrsta de 18 ani. înscrierile se fac zilnic la sediul fabricii, pînă la data de 6 iulie 1972. Concursul va consta din­ probe scrise și orale la matematică, fizică și chimie. înscrierile se fac pe bază de ce­rere, însoțită de următoarele acte: — certificat de absolvire a școlii generale (original); — certificat de naștere — copie legalizată;­­— certificat medical. Informații suplimentare, la sediul fabricii, serviciul C.N.S.M. — învățămînt. (895) A­N­U­N J Uzina de oțeluri aliate Tîrgoviște și Uzina de table aliate subțiri Tîrgoviște cu sediul în Tîrgoviște B-dul Castanilor nr. 66 RECRUTEAZĂ CANDIDAȚI pentru școlile profesionale tehnice învățămînt de zi, absolvenții clasei a VIII-a și a X-a ai școlii generale. Meseriile la care se fac înscrierile sînt următoarele: “ laminator profile și tablă, durata de școlarizare . . 2 ani — forior................................................................................................ ani — trefilator trăgător...........................................................................2 ani — constructor cuptoare industriale................................................2 ani — termist tratamentist....................................................................2 ani — lăcătuș mecanic ind. siderurgică................................................4 ani — sudor................................................................................................ ani — electromecanic A.M.A......................................................... 3 ani — operator la cuptoarele industriale.........................................2 ani — strungari . ani — electricieni pt. protecție prin relee, automatiz. ... 3 ani — electricieni construcții de mașini electrice .... 3 ani — instalator instalații tehnico-sanitare și gaze .... 2 ani — laborant în industria metalurgică...................................2 ani înscrierile se fac la sediul U.C.A. Tîrgoviște B-dul Castanilor nr. 66 serv. învățămînt în perioada 15 iunie — 5 iulie a.c., pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte: — adeverință sau certificat de promovare a clasei a VIII-a sau a X-a — certificat de naștere în original și copie — buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiolo­gic pulmonar Concursul de admitere se desfășoară în perioada 6—14 iulie 1972. Pe toată perioada examenului de admitere candidații beneficiază de cazare gratuită și masă contra cost. Relații suplimentare se pot lua zilnic între orele 7—15 la sediul uzinei, serv. învățămînt, telefon 1 33 87. (891) i w

Next