Năzuința, iulie 1972 (Anul 5, nr. 258-283)

1972-07-01 / nr. 258

ANUL y Nr. 258 SIMBATA 1 IULIE 1972 4 pagini 30 bani La fabrica­­ de cărămizi din Nuștalău: I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Delegați sală­jeni la Conferința Națională 9 _ a P.C.R. Exemplul personal­­ cel mai bun și mai convingător argument Pe tovarășa Cornelia Igna, cooperatoare din Almaș,­am­ că­­utat-o la grădina de legume, a­­colo unde știam de fapt, că lu­crează. O mai întîlnisem aici. Și nu numai aici. Mi-aduc aminte că în primăvară am văzut-o la Sînmihaiul Almașului unde a avut loc o consfătuire cu feme­ile cooperatoare. Aici, în cadrul discuțiilor, a luat cuvîntul și s-a referit la aportul femeilor din Almaș la efectuarea lucră­rilor agricole, la munca în C.A.P., la activitățile obștești a­­le comunei. De data aceasta am căutat să stăm mai mult de vor­bă, să aflăm preocuparea, gîn­­durile ei, acum în preajma Conferinței Naționale a parti­dului,­­unde a fost desemnată ca delegată. N-am găsit-o la grădină. To­varășul Ioan Varga, șef de e­­chipă la legume, ne-a spus că de cîtva timp nu lucrează aici. Dar unde? — întrebăm. — Lucrează la cîmp, la cul­tura mare. Era nevoie de pre­zența ei acolo, în rîndul coope­ratorilor. De ce prezența ei era atît de necesară la cîmp, doar se știe că și la legume este destul de lucru? — La noi, în cooperativă — ne spune interlocutoarea — cea mai mare parte a forței de muncă o reprezintă femeile. Lu­crează în C.A.P. în jurul a do­uă sute de femei, care execută cea mai mare parte din lucră­rile agricole, mai cu seamă cele de întreținere a culturilor. Nu toate participă cu regularitate la muncă, unele și-au lăsat ne­prășite parcelele cu porumb, sfeclă și cartofi, și, de aceea, într-o perioadă aceste lucrări e­­rau întîrziate. Am stat de vor­bă cu ele, mai ales cu cele ca­re n-au înțeles să-și facă dato­ria, și le-am explicat cît de mult pierdem dacă nu-și lu­crează la timp parcelele pentru care, de altfel au încheiat an­gajament scris în cadrul acordu­lui global. Mi-am propus să lucrez și eu la cîmp, la prăjit, pentru că, după priceperea mea, cel mai bun și mai convingător argument din toate, este exem­plul personal. Cunosc toate fe­meile­ din comună, mă cunosc și ele pe mine și nu mă simt bine cînd le îndemn să facă ceva ce eu nu fac. De aceea cînd le chem la sapă la po­rumb, la sfeclă ori cartofi, mă străduiesc să fiu prima pe par­celă cu sapa în mînă. Numai a­­șa te cred oamenii și vin după tine. Puterea cea mai mare o au faptele, nu vorbele­ iată, așadar, o conduită care nu pare deosebită la prima ve­dere, dar care, în esența ei, a­­re profunde semnificații uma­ne și sociale. Prezența ei la cîmp, în sectorul vegetal, nu este un fapt în sine, ci are un scop clar, plin de vigoare și în­demn. Prin exemplul său perso­nal a reușit să atragă și pe ce­lelalte femei să-și lucreze la timp parcelele, să avanseze sta­diul întreținerii culturilor. Și a reușit acest lucru, după cum ne spunea și tovarășul Ioan Varga. In prezent, prașila a doua la porumb, pe cele 280 hectare cultivate, e aproape gata. Profilul moral al comunistei Cornelia Igna nu poate fi ca­racterizat însă numai prin acest fapt. Ea este președinta comi­tetului comunal al femeilor, de 8 ani, funcție în care dovedește o mare capacitate organizatori­că și spirit de inițiativă. Este prezentă la toate activitățile obștești ale comunei, culti­vă în rîndul femeilor spi­ritul de abnegație și răspundere, antrenează masa de femei la ac­țiunile de înfrumusețare a co­munei. Este mamă și gospodină bună. Și ar fi multe de spus des­pre activitatea și preocuparea comunistei Cornelia Igna. Pre­ocuparea ei permanentă este să antreneze pe toți oamenii, pe toate femeile la efectuarea lu­crărilor la timp și de cea mai bună calitate. In acest fel în­țelege să-și aducă contribuția la îndeplinirea sarcinilor de plan în C.A.P., la sporirea pro­ducțiilor și creșterea bunăstării tuturor cooperatorilor. s. GLIGUȚA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE EDUARDO FREI MONTALVA, LIDERUL PARTIDULUI DEMOCRAT-CREȘTIN DIN CHILE Vineri, 30 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, președintele Național al Frontului Consiliului Unității Socialiste, a primit, în stațiunea Neptun, pe liderul Partidului De­­mocrat-Creștin din Chile, Eduar­do Frei Montalva, fost președin­te al Republicii Chile, care face o vizită în țara noastră, la in­vitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relațiilor româno­­chiliene, precum și unele aspecte ale situației politice internațio­nale actuale. Convorbirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI PE-A XX­ V.A ANIVERSĂRI A REPUBLICII CINCINALUL D IN 4 ANI ȘI JUMĂTATE! Preocupări majore, măsuri eficiente în vederea realizării unei producții sporite Colectivul Fabricii de cărămizi din Nușfalău și-a realizat sarci­nile de plan pe luna iunie a.c. în proporție de 112 la sută. Ci­fra este, desigur, revelatoare. Mai ales dacă amintim că ace­lași colectiv de muncă înregis­tra, cu numai o lună în urmă, importante ră­mîneri în urmă. Așadar, eforturile organizației de partid, ale conducerii fabricii, o­­rientate în direcția recuperării ră­mânerilor în urmă,au fost încu­nunate de succes. Și încă într-o perioadă de timp relativ scurtă. Cum a fost posibil acest lucru ? In primul rînd, trebuie să a­­mintim faptul că ciclul de us­care a cărămizilor a fost scurtat în mod substanțial prin între­buințarea unei metode pe cît de simplă, pe atît de eficace. Și anume: Dacă înainte cărămizile erau așezate în formă de brad, formă care, prin natura ei, „o­­bliga“ la o așezare a lor pe spa­ții restrânse, acum acestea sunt așezate în formă de felinar. In acest fel, spațiile mai largi din­tre cărămizi permit o evaporare mai rapidă a apei și, deci, scurtarea ciclului de uscare. Tot­odată, intrate în cuptoarele Hoff­man cu umiditate scăzută, cără­mizile favorizează mărirea vite­zei lor de ardere. O altă măsură care de aseme­nea, a accelerat viteza de ardere a cărămizilor este aceea a depo­zitării lignitului pe cuptoarele Hoffman. Uscat în acest fel și întrebuințat în continuare in ciclul de producție, lignitul avut un efect sporit în realiza­a­rea­ unui ciclu de ardere mai scurt. Odată rezolvată problema us­cării cărămizilor, se punea între­barea unde anume vor fi acestea arse, și asta deoarece cuptoarele Hoffman nu mai aveau o capaci­tate corespunzătoare de ardere direct proporțională cu cantita­tea cărămizilor uscate. Și atunci s-a trecut operativ la construirea unor cuptoare de cîmp, în inte­riorul cărora este posibilă numai arderea cărămizilor foarte usca­te. Unul din aceste cuptoare a și fost dat în folosință. In fine, no­tăm și măsura completării tutu­ror schimburilor de lucru cu în­tregul personal necesar, aceasta ducînd la realizarea corespunză­toare a productivității pe schimb. Toate aceste măsuri, corelate cu o disciplină fermă de muncă (în luna iunie s-au înregistrat doar 8 ore absențe nemotivate), au avut drept rezultat imediat o producție sporită de cărămizi destinate atît pieții interne cit și exportului. Mai mult, tot în ul­tima perioadă de timp s-a îmbu­nătățit în mod simțitor și cali­tatea cărămizilor. S-au înregis­trat, de asemenea, succese și la capitolul „Sporirea eficienței e­­conomice“. Deși la data docu­mentării noastre calculele nu e­­rau încă definitiv încheiate, sîntt estimate, ca sigure, însemnate e­­conomii la prețul de cost. Și, tot în mod sigur, aceste economii vor fi, începînd chiar cu luna iu­lie, și mai substanțiale. Lucrările care se fac la instalația de recu­­­­perare a căldurii din cuptoarele Hoffman, în vederea utilizării ei la uscarea artificială a cărămi­zilor, ca și noul procedeu de us­care cu curenți de aer forțat se vor solda cu o­­ serioasă reduce­re a prețului de cost. Vasile BELDEANU • Ciclul de uscare a cărămizilor a fost scurtat • Dar, în același timp, a fost accelerată viteza de ardere a acestora • Realizarea unei producti­vități corespunzătoare pe schimb , însemnate economii la prețul de cost % Ziua învățătorului 30 iunie 1972. Ca în fiecare an, în această zi a fost sărbătorită „Ziua învățătorului“, ziua celor care formează și educă tînăra generație, cei care întrețin de veacuri flacăra nestinsă a cu­noașterii. La adunările festive, care au avut loc în comunele și orașele județului, au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean, activiști de partid și de stat. Acestea s-au desfășurat în atmosfera de puternic entuziasm generat de apropiata Conferință Națională a partidului și de cea de-a 25-a aniversare a Republicii. Cu acest prilej, și în contex­tul acestor evenimente, s-a făcut o amplă analiză a activității e­­ducatoarelor, învățătorilor profesorilor de pe aceste melea­și­guri, scoțîndu-se în evidență preocuparea și strădania lor pen­tru formarea omului nou, în spi­ritul hărniciei, cinstei și corec­titudinii. Sărbătorirea „Zilei învățătoru­lui“ a constituit, de asemenea, pentru cadrele didactice, un nou prilej de exprimare a adeziunii lor la politica partidului și sta­tului nostru, a angajamentului lor de a nu-și precupeți nici un efort in munca nobilă de forma­re a tinerei generații, viitorul Român­iei socialiste. COMISIILE DE RASPÎNDIRE A CUNOȘTINȚELOR ȘTIINȚIFICE-CADRU EFICIENT DE COORDONARE ȘI ÎNDRUMARE UNITARĂ A ACTIVITĂȚII DE PROPAGARE A ȘTIINȚEI ÎN RÎNDUL MASELOR Consiliile Frontului Unității Socialiste — organisme politice democratice cu larg caracter re­prezentativ — care reunesc, sub conducerea organelor și organi­zațiilor de partid, toate forțele politice și sociale din raza lor de activitate, își sporesc tot mai mult rolul și-și diversifică aria de activitate. Recent, în urma hotărârii Se­cretariatului C.C. al P.C.R. și a Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, în cadrul consiliilor Frontului Unității Socialiste de la toate nivelele au fost consti­tuite comisii pentru răspîndirea cunoștințelor științifice, care au ca obiectiv fundamental coordo­narea și îndrumarea unitară a activității de propagare a științei în rîndul maselor,­­ desfășurată de diferitele instituții și organi­zații. Tovarășul Ioan Silaghi, secretarul Consiliului județean Sălaj al Frontului Unității Socia­liste, ne-a informat că asemenea comisii au fost constituite la toa­te consiliile comunale și orășe­nești ale Frontului Unității So­cialiste din județul nostru. In continuare, ne oprim asu­pra cîtorva aspecte legate de Din activitatea Consiliilor Frontului Unității Socialiste constituirea comisiilor, activita­­­­tea și rolul lor. Bunăoară, în comuna Năpradea,­ în cadrul Consiliului comunal al Frontu­lui Unității Socialiste a fost con­stituită comisia pentru răspîndi­rea cunoștințelor științifice. A­­ceasta este formată din șapte in­telectuali din comună, care se numără printre cei mai activi și bine pregătiți : prof. Traian Lu­­căcel (care e și coordonatorul comisiei), Sabin Inceu, profesor de matematică, Ioan Stana, in­­giner­ agronom, Naghy Balasz, medic, Ștefan Pop, secretarul consiliului popular comunal, Anastasiu Oros, profesor de lim­ba română și Viorica Pop, pro­fesoară de geografie. In vederea desfășurării unei activități sis­tematice, bine coordonate, comi­sia și-a întocmit un program de activitate care cuprinde sarcini concrete privind popularizarea largă a documentelor de partid, a legilor țării și a normelor de conviețuire socială, evenimente­lor culturale din țară și județ, agrotehnicii în­aintate, descoperi­rilor tehnico-științifice contem­porane, evenimentelor istorice etc. Traian IGREȚ Continuare în pag. a llI-a SUMAR IN PAGINA AlI-A • Pe ecranele județu­lui: „B. D. la munte și la mare" • Alternanțe • Corespondențe • ... Zi de zi... IN PAGINA A III-A • Urmărirea și anali­za rezultatelor eco­nomice nu înseam­nă birocrație • Nici un spic pradă flăcărilor • Utilizarea laborato­rului în predarea limbilor străine IN PAGINA A IV-A • 24 de ore pe glob A început secerișul In acest an, pîrguirea lanurilor cu orz și grîu este mai avansată, ca urmare a timpului călduros din cursul lunii iunie. în prezent, culoarea lanurilor, pe zi ce trece tot mai arămie, îi îndeamnă pe gospodarii ogoarelor să verifice stadiul coacerii și să dea semna­lul începerii secerișului. La Cooperativa agricolă din Someș Gu­­ruslău s-a început recoltarea orzului. De pe primele 8 ha recol­tate s-a obținut o producție medie bună, peste 3.000 kg la hectar. S-a declanșat secerișul și la C.A.P. Zăuan, unde s-au recoltat pînă în prezent 15 ha cu orz. La fermele de stat ale I.A.S. Zalău, combinele au fost scoase la marginea tarlalelor cu orz, s-au fă­cut drumuri mărginașe la lanuri pentru accesul combinelor și, în ordinea coacerii orzului, se va trece cu toate forțele la recoltat. Primele 600 ha cu culturi succesive In urma eliberării terenuri­lor de unele plante furajere, care au fost însilozate sau us­cate, un număr de peste 20 co­operative agricole au însămîn­­țat 600 ha cu culturi succesive — respectiv cu porumb pentru siloz și cu napi de miriște. Pînă în prezent, au însămânțat plan­te furajere în cultura a doua cooperativele agricole din Ca­­măr — 104 ha, Crasna — 60 ha, Horoatul Crasnei, Agrij, Boghiș cite 30 ha, Măieriște — 25 ha, Chieșd — 26 ha etc. Viței ia îngrășat peste pian Pentru a se realiza sarcinile actualului cincinal în 4 ani și­­ jumătate, s­au chiar mai de­vreme, Hotărârea Conferinței extraordinare a Organizației ju­dețene de partid prevede să se obțină în acest an o producție suplimentară de carne de 500 de tone. O primă măsură care a fost luată în acest scop este concentrarea unui număr de 500 de viței la îngrășat în 6 unități agricole cu mare pon­dere în creșterea și îngrășarea tineretului taurin. Aceste uni­tăți sunt: C.A.P. Surduc, care va îngrășa peste plan 90 viței, Hereclean — 80 viței, Cehul Sil­­vaniei — 40 viței, Gîlgău pe Someș — 20 viței, Nușfalău — 15 viței și Complexul de la Nuș­falău de îngrășare a tineretului bovin — 260 de viței. Recoltatul fînețelor Pînă ieri, în cooperativele a­­gricole de producție s-au recol­tat 52 la sută din suprafețele cu finețe naturale și s-au de­pozitat 12.375 tone fînuri. In ul­timele zile, s-a intensificat co­situl fînețelor în C.A.P. Pericei (unde am întîlnit într-o zi pe cîmp aproape 500 cosași) Deja, Boghiș, Sărmășag, Marca, Ză­uan etc. Cu cele mai mari can­tități de fînuri depozitate se află, la această dată, unitățile agricole din Someș Odorhei, Cehul Silvaniei, Hereclean, Mir­­șid, Dioșod, Creaca, Șamșud etc. (s. g.) Mapamond Apele teritoriale. O dispută între S.U.A. și țările 9­9 latino-americane încă din 1947, Chile și Peru au luat inițiativa de a extinde limita apelor teritoriale la 200 mile marine. Apoi au urmat Salvador (1950) Nicaragua, E­­cuador (1952), Argentina (1966), Panama (1967), Uruguay (1969) și Brazilia (1971). In anul 1952 la Santiago de Chile, Peru, Ecuador și Chile semnează Declarația Zonei maritime și o serie de acor­duri complementare vizînd a­­doptarea unor măsuri în a­­părarea zonelor de pescuit a­­flate sub jurisdicția lor. In mai 1970 la Montevideo, și apoi în luna august a ace­luiași an la Conferința latino­­americană asupra dreptului maritim de la Lima, care a întrunit 21 de țări latino-ame­ricane, 14 dintre ele (Argenti­na, Brazilia, Chile, Mexic, E­­cuador, Nicaragua, Guatemala, Panama, Peru, Salvador, Uru-Continuare în pag. a IV-a

Next