Năzuința, iulie 1972 (Anul 5, nr. 258-283)
1972-07-01 / nr. 258
ANUL y Nr. 258 SIMBATA 1 IULIE 1972 4 pagini 30 bani La fabrica de cărămizi din Nuștalău: I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Delegați salăjeni la Conferința Națională 9 _ a P.C.R. Exemplul personal cel mai bun și mai convingător argument Pe tovarășa Cornelia Igna, cooperatoare din Almaș,am căutat-o la grădina de legume, acolo unde știam de fapt, că lucrează. O mai întîlnisem aici. Și nu numai aici. Mi-aduc aminte că în primăvară am văzut-o la Sînmihaiul Almașului unde a avut loc o consfătuire cu femeile cooperatoare. Aici, în cadrul discuțiilor, a luat cuvîntul și s-a referit la aportul femeilor din Almaș la efectuarea lucrărilor agricole, la munca în C.A.P., la activitățile obștești ale comunei. De data aceasta am căutat să stăm mai mult de vorbă, să aflăm preocuparea, gîndurile ei, acum în preajma Conferinței Naționale a partidului,unde a fost desemnată ca delegată. N-am găsit-o la grădină. Tovarășul Ioan Varga, șef de echipă la legume, ne-a spus că de cîtva timp nu lucrează aici. Dar unde? — întrebăm. — Lucrează la cîmp, la cultura mare. Era nevoie de prezența ei acolo, în rîndul cooperatorilor. De ce prezența ei era atît de necesară la cîmp, doar se știe că și la legume este destul de lucru? — La noi, în cooperativă — ne spune interlocutoarea — cea mai mare parte a forței de muncă o reprezintă femeile. Lucrează în C.A.P. în jurul a două sute de femei, care execută cea mai mare parte din lucrările agricole, mai cu seamă cele de întreținere a culturilor. Nu toate participă cu regularitate la muncă, unele și-au lăsat neprășite parcelele cu porumb, sfeclă și cartofi, și, de aceea, într-o perioadă aceste lucrări erau întîrziate. Am stat de vorbă cu ele, mai ales cu cele care n-au înțeles să-și facă datoria, și le-am explicat cît de mult pierdem dacă nu-și lucrează la timp parcelele pentru care, de altfel au încheiat angajament scris în cadrul acordului global. Mi-am propus să lucrez și eu la cîmp, la prăjit, pentru că, după priceperea mea, cel mai bun și mai convingător argument din toate, este exemplul personal. Cunosc toate femeile din comună, mă cunosc și ele pe mine și nu mă simt bine cînd le îndemn să facă ceva ce eu nu fac. De aceea cînd le chem la sapă la porumb, la sfeclă ori cartofi, mă străduiesc să fiu prima pe parcelă cu sapa în mînă. Numai așa te cred oamenii și vin după tine. Puterea cea mai mare o au faptele, nu vorbele iată, așadar, o conduită care nu pare deosebită la prima vedere, dar care, în esența ei, are profunde semnificații umane și sociale. Prezența ei la cîmp, în sectorul vegetal, nu este un fapt în sine, ci are un scop clar, plin de vigoare și îndemn. Prin exemplul său personal a reușit să atragă și pe celelalte femei să-și lucreze la timp parcelele, să avanseze stadiul întreținerii culturilor. Și a reușit acest lucru, după cum ne spunea și tovarășul Ioan Varga. In prezent, prașila a doua la porumb, pe cele 280 hectare cultivate, e aproape gata. Profilul moral al comunistei Cornelia Igna nu poate fi caracterizat însă numai prin acest fapt. Ea este președinta comitetului comunal al femeilor, de 8 ani, funcție în care dovedește o mare capacitate organizatorică și spirit de inițiativă. Este prezentă la toate activitățile obștești ale comunei, cultivă în rîndul femeilor spiritul de abnegație și răspundere, antrenează masa de femei la acțiunile de înfrumusețare a comunei. Este mamă și gospodină bună. Și ar fi multe de spus despre activitatea și preocuparea comunistei Cornelia Igna. Preocuparea ei permanentă este să antreneze pe toți oamenii, pe toate femeile la efectuarea lucrărilor la timp și de cea mai bună calitate. In acest fel înțelege să-și aducă contribuția la îndeplinirea sarcinilor de plan în C.A.P., la sporirea producțiilor și creșterea bunăstării tuturor cooperatorilor. s. GLIGUȚA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE EDUARDO FREI MONTALVA, LIDERUL PARTIDULUI DEMOCRAT-CREȘTIN DIN CHILE Vineri, 30 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Național al Frontului Consiliului Unității Socialiste, a primit, în stațiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creștin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost președinte al Republicii Chile, care face o vizită în țara noastră, la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relațiilor românochiliene, precum și unele aspecte ale situației politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI PE-A XX V.A ANIVERSĂRI A REPUBLICII CINCINALUL D IN 4 ANI ȘI JUMĂTATE! Preocupări majore, măsuri eficiente în vederea realizării unei producții sporite Colectivul Fabricii de cărămizi din Nușfalău și-a realizat sarcinile de plan pe luna iunie a.c. în proporție de 112 la sută. Cifra este, desigur, revelatoare. Mai ales dacă amintim că același colectiv de muncă înregistra, cu numai o lună în urmă, importante rămîneri în urmă. Așadar, eforturile organizației de partid, ale conducerii fabricii, orientate în direcția recuperării rămânerilor în urmă,au fost încununate de succes. Și încă într-o perioadă de timp relativ scurtă. Cum a fost posibil acest lucru ? In primul rînd, trebuie să amintim faptul că ciclul de uscare a cărămizilor a fost scurtat în mod substanțial prin întrebuințarea unei metode pe cît de simplă, pe atît de eficace. Și anume: Dacă înainte cărămizile erau așezate în formă de brad, formă care, prin natura ei, „obliga“ la o așezare a lor pe spații restrânse, acum acestea sunt așezate în formă de felinar. In acest fel, spațiile mai largi dintre cărămizi permit o evaporare mai rapidă a apei și, deci, scurtarea ciclului de uscare. Totodată, intrate în cuptoarele Hoffman cu umiditate scăzută, cărămizile favorizează mărirea vitezei lor de ardere. O altă măsură care de asemenea, a accelerat viteza de ardere a cărămizilor este aceea a depozitării lignitului pe cuptoarele Hoffman. Uscat în acest fel și întrebuințat în continuare in ciclul de producție, lignitul avut un efect sporit în realizaarea unui ciclu de ardere mai scurt. Odată rezolvată problema uscării cărămizilor, se punea întrebarea unde anume vor fi acestea arse, și asta deoarece cuptoarele Hoffman nu mai aveau o capacitate corespunzătoare de ardere direct proporțională cu cantitatea cărămizilor uscate. Și atunci s-a trecut operativ la construirea unor cuptoare de cîmp, în interiorul cărora este posibilă numai arderea cărămizilor foarte uscate. Unul din aceste cuptoare a și fost dat în folosință. In fine, notăm și măsura completării tuturor schimburilor de lucru cu întregul personal necesar, aceasta ducînd la realizarea corespunzătoare a productivității pe schimb. Toate aceste măsuri, corelate cu o disciplină fermă de muncă (în luna iunie s-au înregistrat doar 8 ore absențe nemotivate), au avut drept rezultat imediat o producție sporită de cărămizi destinate atît pieții interne cit și exportului. Mai mult, tot în ultima perioadă de timp s-a îmbunătățit în mod simțitor și calitatea cărămizilor. S-au înregistrat, de asemenea, succese și la capitolul „Sporirea eficienței economice“. Deși la data documentării noastre calculele nu erau încă definitiv încheiate, sîntt estimate, ca sigure, însemnate economii la prețul de cost. Și, tot în mod sigur, aceste economii vor fi, începînd chiar cu luna iulie, și mai substanțiale. Lucrările care se fac la instalația de recuperare a căldurii din cuptoarele Hoffman, în vederea utilizării ei la uscarea artificială a cărămizilor, ca și noul procedeu de uscare cu curenți de aer forțat se vor solda cu o serioasă reducere a prețului de cost. Vasile BELDEANU • Ciclul de uscare a cărămizilor a fost scurtat • Dar, în același timp, a fost accelerată viteza de ardere a acestora • Realizarea unei productivități corespunzătoare pe schimb , însemnate economii la prețul de cost % Ziua învățătorului 30 iunie 1972. Ca în fiecare an, în această zi a fost sărbătorită „Ziua învățătorului“, ziua celor care formează și educă tînăra generație, cei care întrețin de veacuri flacăra nestinsă a cunoașterii. La adunările festive, care au avut loc în comunele și orașele județului, au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat. Acestea s-au desfășurat în atmosfera de puternic entuziasm generat de apropiata Conferință Națională a partidului și de cea de-a 25-a aniversare a Republicii. Cu acest prilej, și în contextul acestor evenimente, s-a făcut o amplă analiză a activității educatoarelor, învățătorilor profesorilor de pe aceste meleașiguri, scoțîndu-se în evidență preocuparea și strădania lor pentru formarea omului nou, în spiritul hărniciei, cinstei și corectitudinii. Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ a constituit, de asemenea, pentru cadrele didactice, un nou prilej de exprimare a adeziunii lor la politica partidului și statului nostru, a angajamentului lor de a nu-și precupeți nici un efort in munca nobilă de formare a tinerei generații, viitorul României socialiste. COMISIILE DE RASPÎNDIRE A CUNOȘTINȚELOR ȘTIINȚIFICE-CADRU EFICIENT DE COORDONARE ȘI ÎNDRUMARE UNITARĂ A ACTIVITĂȚII DE PROPAGARE A ȘTIINȚEI ÎN RÎNDUL MASELOR Consiliile Frontului Unității Socialiste — organisme politice democratice cu larg caracter reprezentativ — care reunesc, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, toate forțele politice și sociale din raza lor de activitate, își sporesc tot mai mult rolul și-și diversifică aria de activitate. Recent, în urma hotărârii Secretariatului C.C. al P.C.R. și a Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, în cadrul consiliilor Frontului Unității Socialiste de la toate nivelele au fost constituite comisii pentru răspîndirea cunoștințelor științifice, care au ca obiectiv fundamental coordonarea și îndrumarea unitară a activității de propagare a științei în rîndul maselor, desfășurată de diferitele instituții și organizații. Tovarășul Ioan Silaghi, secretarul Consiliului județean Sălaj al Frontului Unității Socialiste, ne-a informat că asemenea comisii au fost constituite la toate consiliile comunale și orășenești ale Frontului Unității Socialiste din județul nostru. In continuare, ne oprim asupra cîtorva aspecte legate de Din activitatea Consiliilor Frontului Unității Socialiste constituirea comisiilor, activitatea și rolul lor. Bunăoară, în comuna Năpradea, în cadrul Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste a fost constituită comisia pentru răspîndirea cunoștințelor științifice. Aceasta este formată din șapte intelectuali din comună, care se numără printre cei mai activi și bine pregătiți : prof. Traian Lucăcel (care e și coordonatorul comisiei), Sabin Inceu, profesor de matematică, Ioan Stana, inginer agronom, Naghy Balasz, medic, Ștefan Pop, secretarul consiliului popular comunal, Anastasiu Oros, profesor de limba română și Viorica Pop, profesoară de geografie. In vederea desfășurării unei activități sistematice, bine coordonate, comisia și-a întocmit un program de activitate care cuprinde sarcini concrete privind popularizarea largă a documentelor de partid, a legilor țării și a normelor de conviețuire socială, evenimentelor culturale din țară și județ, agrotehnicii înaintate, descoperirilor tehnico-științifice contemporane, evenimentelor istorice etc. Traian IGREȚ Continuare în pag. a llI-a SUMAR IN PAGINA AlI-A • Pe ecranele județului: „B. D. la munte și la mare" • Alternanțe • Corespondențe • ... Zi de zi... IN PAGINA A III-A • Urmărirea și analiza rezultatelor economice nu înseamnă birocrație • Nici un spic pradă flăcărilor • Utilizarea laboratorului în predarea limbilor străine IN PAGINA A IV-A • 24 de ore pe glob A început secerișul In acest an, pîrguirea lanurilor cu orz și grîu este mai avansată, ca urmare a timpului călduros din cursul lunii iunie. în prezent, culoarea lanurilor, pe zi ce trece tot mai arămie, îi îndeamnă pe gospodarii ogoarelor să verifice stadiul coacerii și să dea semnalul începerii secerișului. La Cooperativa agricolă din Someș Guruslău s-a început recoltarea orzului. De pe primele 8 ha recoltate s-a obținut o producție medie bună, peste 3.000 kg la hectar. S-a declanșat secerișul și la C.A.P. Zăuan, unde s-au recoltat pînă în prezent 15 ha cu orz. La fermele de stat ale I.A.S. Zalău, combinele au fost scoase la marginea tarlalelor cu orz, s-au făcut drumuri mărginașe la lanuri pentru accesul combinelor și, în ordinea coacerii orzului, se va trece cu toate forțele la recoltat. Primele 600 ha cu culturi succesive In urma eliberării terenurilor de unele plante furajere, care au fost însilozate sau uscate, un număr de peste 20 cooperative agricole au însămînțat 600 ha cu culturi succesive — respectiv cu porumb pentru siloz și cu napi de miriște. Pînă în prezent, au însămânțat plante furajere în cultura a doua cooperativele agricole din Camăr — 104 ha, Crasna — 60 ha, Horoatul Crasnei, Agrij, Boghiș cite 30 ha, Măieriște — 25 ha, Chieșd — 26 ha etc. Viței ia îngrășat peste pian Pentru a se realiza sarcinile actualului cincinal în 4 ani și jumătate, sau chiar mai devreme, Hotărârea Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid prevede să se obțină în acest an o producție suplimentară de carne de 500 de tone. O primă măsură care a fost luată în acest scop este concentrarea unui număr de 500 de viței la îngrășat în 6 unități agricole cu mare pondere în creșterea și îngrășarea tineretului taurin. Aceste unități sunt: C.A.P. Surduc, care va îngrășa peste plan 90 viței, Hereclean — 80 viței, Cehul Silvaniei — 40 viței, Gîlgău pe Someș — 20 viței, Nușfalău — 15 viței și Complexul de la Nușfalău de îngrășare a tineretului bovin — 260 de viței. Recoltatul fînețelor Pînă ieri, în cooperativele agricole de producție s-au recoltat 52 la sută din suprafețele cu finețe naturale și s-au depozitat 12.375 tone fînuri. In ultimele zile, s-a intensificat cositul fînețelor în C.A.P. Pericei (unde am întîlnit într-o zi pe cîmp aproape 500 cosași) Deja, Boghiș, Sărmășag, Marca, Zăuan etc. Cu cele mai mari cantități de fînuri depozitate se află, la această dată, unitățile agricole din Someș Odorhei, Cehul Silvaniei, Hereclean, Mirșid, Dioșod, Creaca, Șamșud etc. (s. g.) Mapamond Apele teritoriale. O dispută între S.U.A. și țările 99 latino-americane încă din 1947, Chile și Peru au luat inițiativa de a extinde limita apelor teritoriale la 200 mile marine. Apoi au urmat Salvador (1950) Nicaragua, Ecuador (1952), Argentina (1966), Panama (1967), Uruguay (1969) și Brazilia (1971). In anul 1952 la Santiago de Chile, Peru, Ecuador și Chile semnează Declarația Zonei maritime și o serie de acorduri complementare vizînd adoptarea unor măsuri în apărarea zonelor de pescuit aflate sub jurisdicția lor. In mai 1970 la Montevideo, și apoi în luna august a aceluiași an la Conferința latinoamericană asupra dreptului maritim de la Lima, care a întrunit 21 de țări latino-americane, 14 dintre ele (Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Ecuador, Nicaragua, Guatemala, Panama, Peru, Salvador, Uru-Continuare în pag. a IV-a