Năzuința, iulie 1972 (Anul 5, nr. 258-283)
1972-07-04 / nr. 260
PAGINA A 2-A4 IULIE 1972 CARNET CULTURAL Schimb de experiență „Activitatea culturaleducativă — factor mobilizator în realizarea sarcinilor de producție" Duminică, 2 iulie a.c., Comitetul județean de cultură și educație socialistă a organizat în comuna Surduc un schimb de experiență pe tema: „Activitatea cultural-educativă — factor mobilizator în realizarea sarcinilor de producție", la care au participat directorii de cămine culturale și bibliotecarii din consiliul intercooperatist Surduc. Participanții au vizitat ferma zootehnică și cea legumicolă. Cu acest prilej, Ovidiu Borz, inginerul șef al cooperativei, și Ioan Moț, șeful fermei legumicole, au prezentat preocupările consiliului de conducere al C.A.P.-ului pentru ridicarea pregătirii profesionale și politice a cooperatorilor, in vederea mobilizării lor la realizarea exemplară a sarcinilor de producție, efecarea în timp și de bună caitate a lucrărilor agricole. Acțiunea a continuat cu o prezentare făcută de către Ioan Petrean, locțiitorul seretarului comitetului comunal de partid, care a subliniat câteva din preocupările comitetului comunal de partid privind intensificarea muncii politice în vederea realizării sarcinilor de producție. Au mai vorbit Teodor Cîmpean, președintele C.A.P. Surduc, care a făcut un scurt istoric al dezvoltării cooperativei de la înființare și pînă în zilele noastre; ing. Ovidiu Borz reliefat atenția permanentă a a conducerii cooperativei pentru folosirea intensivă a terenului agricol, pentru profilarea și specializarea C.A.P.-ului. Simpozion „Perfecționarea conducerii întregii noastre activități sociale" Comitetul orășenesc de partid Jibou, prin Comitetul orășenesc de cultură și educație socialistă, a organizat, săptămîna trecută, în sala Casei orășenești de cultură, un interesant simpozion pe tema: „Perfecționarea conducerii întregii noastre activități sociale". Cu acest prilej au fost prezentate referatele — rod al cercetării mai multor colective de intelectuali din oraș: (profesor Virgil Oros — „Activitatea politică-educativă și organizarea ei în lumina documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971; profesoara Maria Pitică, membră a Biroului comitetului județean de partid — „Dezvoltarea învățământului și culturii", cu referiri la orașul Jibou; Anton Suciu, inginer șef la întreprinderea de industrie locală „Sălăjeana“ — „Evoluția întreprinderii de industrie locală „Sălăjeana“ și „Perspectivele ei în cincinal“, profesoara actualul Rozalia Ciobanu — „Dezvoltarea — în cadrul cooperației meșteșugărești — a secțiilor de prestări de servicii către populație"; profesor loan Ivănescu, — „Istoria acestor locuri"). Din partea Comitetului județean de cultură și educație socialistă a participat tovarășul loan Chioreanu, președintele comitetului, care, în cuvîntul său, a apreciat inițiativa organizării unei activități de acest fel, odată aportul subliniind totintelectualilor din oraș și efortul lor, în vederea sintetizării unor valoroase, semnificative și bogate date, menite să contribuie la perfecționarea activității sociale. Totodată vorbitorul a recomandat ca viitoarele acțiuni — în vederea unei eficiențe sporite — să se organizeze pe grupe omogene de oameni, pe grupe de interes comun. Bun venit în orașul Zalău au sosit ieri 18 studenți (printre care și cîțiva sălăjeni) ai Facultății de filologie din Cluj în vederea efectuării unei practici pe timp de o lună, la unitățile de cultură din orașul reședință de județ. Scopul practicii este familiarizarea viitorilor profesori cu activitatea cultural-educativă de masă. Consfătuirea activului din agricultură a scos, printre altele, în evidență, faptul că efectivele de animale din cooperativele agricole de producție trebuie realizate, în primul rînd, din prăsilă proprie, prin creșterea procentului de natalitate, recuperarea stării de infecunditate, iar vîrsta medie la prima fătare să nu depășească limitele normale. O serie de exemple ce ne stau la dispoziție, ilustrează că procentul de natalitate la animale în multe unități este scăzută. Media realizată pe județ, în anul trecut a fost de numai 74,2 la sută la juninci și 49,7 la sută la vaci. Considerăm că procentul de natalitate scăzut pe județ este un rezultat care denotă o slabă îngrijire și furajare a animalelor, în care condiții, prima reacție a organismului este oprirea funcției de reproducție. Alte cauze care produc diminuarea cifrelor planificate la efectivele de animale în C.A.P. sunt provocate de lipsurile în organizarea montei la vițele și deficiențe în organizarea taberelor de vară. Specialiștii din câteva unități s-au obișnuit să dezinformeze organele județene privind vițelele montate, la diagnosticarea gestației găsinduse negestante. De pildă la C.A.P. Ileanda au fost raportate pe lunile ianuarie și februarie 25 vițele montate, iar la control nu au fost găsite gestante nici una. Același lucru s-a constatat la cooperativele agricole Cernac, Zimbor, Ilida, unde din totalul de 65 vitele raportate, la controlul gestației nu au fost găsite nici una gestantă. Nici în sectorul ovin natalitatea nu este satisfăcătoare. După cum ne informează Centrul de reproducție și selecție a animalelor, aceasta se datorește și faptului că mieluțele, în primul an, nu sînt dirijate la montă, ci după doi ani, pierzîndu-se în felul acesta o lactație și un miel de la fiecare din cele 18.000 mioare existente. Procente destul de slabe la natalitate au fost înregistrate la ovine în Cooperativele agricole din Someș-Guruslău, Năpradea, Borla, Răstoci, Dioșod etc. Sunt planificate a se obține din fătările de toamnă pe județ un număr de 7.000 miei. Dar se pune întrebarea: cum vor fi realizați aceștia dacă pînă la ora actuală din cele 16.000 oi planificate la montă sau realizat doar 1.650? O soluție pentru completarea efectivelor pe lângă prăsila proprie este aceea de a se cumpăra animale de pe piață din creditele acordate de stat. Dar se constată că aceste credite nu sunt folosite în mod judicios. Dacă unele consilii de conducere, cum sunt cele din C.A.P. Someș Odorhei, Năpradea, Someș Guruslău au luat măsuri din timp pentru completarea efectivelor de animale, atît din prăsilă proprie cît și din cumpărări de pe piață, altele au format comisii de cumpărare ce figurează numai pe hîrtie. Ele nu activează în mod concret pentru a cumpăra animalele planificate pe baza graficelor stabilite. Așa stau lucrurile la C.A.P. Verveghiu, care a folosit din creditele acordate numai 30 la sută, Tihău 50 la sută, Mirșul 25 la sută, Bănișor 20 la sută și altele. Comisiile de cumpărări de animale din aceste unități se lasă mereu așteptate de către specialiștii de la Direcția generală agricolă pe piață, dar nu se prezintă pentru a fi sprijinite în acest sens. Unele consilii de conducere, cum ar fi cele din cooperativele agricole din Sălățig, Petrindu, Creaca, Mesteacăn, Deja, Cuzăplac, deși au depus documentațiile la bancă pentru cumpărarea de animale, nu-și ridică banii de luni de zile. După cum ne informează tovarășul Augustin Bujor de la Banca agricolă, din partea unor cooperative agricole, cum sunt cele din Glod, Dobrin, Sîmpetru, Șimișna, Buciumi, Treznea, se manifestă tendința de a nu se preocupa de completarea efectivelor de animale prin cumpărări. Ar fi un caz fericit dacă cel puțin una dintre aceste cooperative și-ar putea realiza efectivele de animale prin prăsilă proprie, dar din calculele făcute în această direcție de către specialiștii de la C.J.R.S.A. rezultă că fără a se recurge și la cumpărări este imposibilă realizarea efectivelor de animale planificate la sfîrșitul anului. Consiliile de conducere și specialiștii din unități trebuie să acționeze mai hotărît, ca in perioada ce a mai rămas pînă la sfîrșitul anului dinamica efectivelor de animale să crească, iar numărul de animale planificat să fie realizat sau chiar depășit. Orice întârziere în cumpărarea de animale se soldează cu pierderi. In același timp, cu cit se vor cumpăra mai devreme vacile și junincile vor putea prevăzute, cu atît se recupera cheltuielile investite, prin produși și producțiile ce se vor obține de la aceste animale. Se conturează premise mult mai favorabile privind asigurarea bazei furajere în acest an, fapt ce impune acordarea unei atenții sporite vițelelor pentru reproducție, efectivelor matcă care să ne asigure garanția realizării numerice și valorice a capacităților stabilite prin planurile de producție, prin Programul județean de dezvoltare a zootehniei. Ing. Gavril RUGEA In obiectiv: realizarea integrală a efectivelor planificate Printre numeroasele acțiuni inițiate în ultima vreme de Muzeul de istorie și artă din Zalău — acțiuni închinate apropiatei Conferințe Naționale a partidului — se numără și organizarea celor două expoziții: „Pași prin istorie“ — expoziție de pictură deschisă în localul Casei orășenești de cultură din Șimleul Silvaniei și „Textile și port popular de pe Valea Agrijului“ deschisă în comuna Românași. Expoziția „Pași prin istorie“ însumează În lucrări ale unui număr de 12 pictori, lucrări intrate recent în colecția muzeului. Fiind lucrări de muzeu, fiecare dintre acestea reprezintă un artist, o tendință. Paul Sima in „Vîrstele Transilvaniei“ — propunîndu-ne un urcuș pe spirala timpului — realizează o veritabilă recapitulare pe epoci a istoriei acestei provincii românești: vestigii romane, monumente de cultură medievală, pentru ca în final să ajungă la construcțiile monumentale ale timpului prezent. Succesiunea gradată a planurilor totalizează o perspectivă în timp pe, spirala civilizației și a culturii care păstrează însemnele minții, ale ideii și ale geniului siluetelor de oameni. Ion Mitrea, prin lucrarea „Guruslău“, concentrează acest spațiu transilvan la un an, la o zi, la o localitate. 1601, trei august, Guruslău — locul ultimei bătălii victorioase a marelui și temutului voievod Mihai Viteazul, acest simbol al unirii românilor răzlețiți (dar niciodată despărțiți de capriciile veacurilor. Ideea acestei pînze se rotunjește simplu și sincer prin tabloul „Permanența Doinei“. Un grup de tinere și frumoase fete îmbrăcate in splendide costume populare românești se vor un autentic cor al perenității și permanenței noastre pe aceste plaiuri. E un mirific glas de baladă veșnic continuu și proaspăt: glasul spiritualității românești. Lucia Piso este prezentă cu două portrete monumentale: „Gheorghe Lazăr“ și „Inochentie „Pași prin istorie“ Micu“ — doi bărbați de seamă ai românilor, a căror ochi mistuiți de focul culturii și al dreptății naționale răzbate prin poezia griurilor; Gheorghe Lazăr — iluministul român, fondatorul invățămînului în limba națională în Țara Românească, cel care are meritul de a fi inițiat lupta pentru deșteptarea conștiinței naționale și Inochentie Micu — unul din autorii memoriului cunoscut sub numele de „Supplex libellus Valachorum“ — memoriu ce sintetiza frământările sfîrșitului de veac al XVI-lea pentru obținerea independenței românilor din Transilvania. Cel puțin, in perimetrul expoziției, „Tulnicărese în Apuseni“ — priză semnată de Gavril Gavrilaș, se află la o răscruce de vremi. Printr-un transfer de simboluri, tulnicul capătă o dublă semnificație ce a dinții — cu ton trist și grav — semnal de primejdie și îndemn la luptă, iar cea de a doua — cu linie sonoră săltăreață — de chemare la sărbătoare. In planul expoziției, această priză precede „Fetele pe cîmp“ — Gheorghe Apostu, o compoziție în formă de piramidă, lucrată în tonuri calde în care pictorul surprinde niște culegătoare — făpturi mult alungite — aplecate peste rodul bogat al cimpului. Ideea este reluată și aureolată de Aurelia Bercincu în „Sărbătoarea recoltei“. Aici fastul și bucuria zilei de sărbătoare se împletesc cu greutatea bogată a snopilor de grîu. Din loc în loc, expoziția este pigmentată cu citeva tablouri cu flori (autori: Sabin Nemeș, Nagy Bela și Anton Lazăr) — sugestivă metaforă a prospețimii și tinereții unui timp pe care-l trăim dar mai ales pe care-l făurim și-l clădim. „Textile și port popular de pe Valea Agrijului“ Expoziția organizată cu piese din colecția de artă populară a muzeului urmează traseul geografic al unei văi: Valea Agrijului. Reunind peste 60 de piese de port popular și textile din lină, din priză de cînepă, in și bumbac, expoziția surprinde prin consecvența unui sistem ornametic și cromatic cu deosebirile de nuanță ce apar urmind cursul văii, o sobrietate și o simplitate reținută în cîmpul ornamental și în paleta cromatică în partea dinspre izvor a Văii Agrijului (satele Bogdana, Buciumi, Agrij), un cîștig inconsistența decorativă și o diversificare a ritmului ornamental, in timp ce se coboară pe firul văii, spre vărsare. ION ONUC NEMEȘ DE ZIUA CONSTRUCTORULUI O REUȘITA SERBARE CÎMPENEASCĂ LA BRĂDET Duminică, 2 iulie a.c., cu ocazia Zilei constructorului, Consiliul orășenesc Zalău al sindicatelor a organizat, la Brădet, o reușită serbare cîmpenească dedicată muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderile și șantierele de construcții din orașul reședință de județ. Au participat, în număr foarte mare, salariați ai Șantierului de construcții-montaj, I.J.C.M., Direcției județene de drumuri și poduri, Direcției județene de proiectare, arhitectură și sistematizare, întreprinderii de produse ceramice, întreprinderii de gospodărire comunală și locativă. A participat, de asemenea, un mare număr de salariați de la alte întreprinderi și instituții, iubitori ai cîntecului și dansului, iubitori ai sportului, amatori ai petrecerii unei zile de sfîrșit de săptămînă în condiții plăcute, recreative. La reușita programului artistic și-au adus contribuția formația profesionistă „Meseșul“ și formațiile artistice de amatori de la întreprinderea județeană de construcții-montaj, întreprinderea de industrie locală „Steaua roșie“, Fabrica de armături, de la alte întreprinderi și instituții din oraș. Constructorii, fruntași în muncă, prezenți duminică la serbarea cîmpenească, au fost plăcut surprinși de inițiativa organizatorilor, aceea de a dedica aproape fiecare punct din program (dansuri, cîntece de muzică populară și ușoară, brigăzi artistice, recitări) brigăzilor, echipelor și muncitorilor cu remarcabile rezultate în muncă. Duminică, la Brădet, n-au lipsit nici competițiile sportive. S-a jucat fotbal și volei, iar echipelor cîștigătoare li s-au oferit, din partea organizatorilor, cupe și diplome. Au cîștigat: „Cupa constructorului“ Fabrica de armături — la fotbal (învingătoare cu 1—0 în dauna I.J.C.M.-ului) și „Dinamo“ — la volei (învingătoare cu 2—1 in fața P.T.T.R.-ului). în curînd pe ecranele județului Ultimul an ne-a obișnuit, în domeniul filmului, cu premiere românești de excepție. Dacă n-ar fi să amintim decit „Puterea și Adevărul“, „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte“ sau „Felix și Otilia“, tot am avea dovada certă a unui nivel calitativ deosebit de ridicat. Iată, însă, că în acest peisaj cinematografic de incontestabilă elevație artistică, Savel Stiopul, de altfel regizor meritoriu, vine cu un film mediocru: „Aventuri la Marea Neagră“. Regizorul declară că a vrut să facă „un film cu mare și mașini, cu balet... care să distreze“ și declarația sa pare total lipsită de pretenții. De aici însă pînă la lipsa de pretenții a realizării filmului, calea e lungă și n-ar fi trebuit străbătută cu atîta ușurință. Pentru că genul ales — și comedie și polițistă — își are cerințele sale, cerințe de care realizatorii filmului în discuție nuu prea ținut cont. Așa se face că ne-a fost oferită o construcție dramatică adeseori deficitară, o aglomerare supărătoare de situații false și personaje incredibile. Acțiunea trenează devenind pe alocuri incoerentă, pierzînd din interes și atracție. Carențele de la nivelul dramaturgiei sunt însă suplinite de performanțele actoricești. Florin Piersic face un rol de zile mari, îmbinînd cu naturalețe eroismul și abilitatea ofițerului de contrainformații, George Martin cu dezinvoltura turistului american, înzestrat de actor cu un haz savuros, de un bun gust. Ii secondează cu măestrie Zephi Alșec, perfect în rolul răufăcătorului învăluit în sobrietatea hotelierului. Prezență remarcabilă, debutantul Fabian Gavriluțiu, in rolul „suedezului“ creionează pe ecran un personaj pe cît de misterios, pe atît de simpatic. Surpriza distribuției feminine ar fi trebuit să fie Corina Chiriac dar, pe ecran, personajul său rămîne doar exotic, fără a izbuti în profunzime. Calitățile sale de interpretă de muzică ușoară, puse în evidență nu salvează totuși un rol ,construit sumar, neconvingător. In rest ambiții onorabile, realizări nu tocmai pe măsură, agreabile totuși. De remarcat prezența regizorului Savel Stiopul în rîndul distribuției filmului; farmecul insolit al personajului său — iluzionistul — cucerește publicul și fiecare apariție a sa înviorează acțiunea. Dacă reușita sa actoricească n-ar fi cu mult deasupra reușitei regizorale, Savel Stiopul ne-ar fi oferit un film bun. Așa însă, „Aventuri la Marea Neagră“ rămîne doar un divertisment fără pretenții. Dar pentru că e vară și e cald, pentru că suntem în perioada gîndurilor care zboară spre însoritul nostru litoral, vom merge la filmul acesta și vom ieși fredonînd, poate: „Soarele e-ndrăgostit de Mamaia .. Marin STOIAN „AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ“ * NĂZUINȚA N. Sălăgeanu - FOTOSINTEZA Monografia apărută de curînd în Editura Academiei, dedicată împlinirii a 200 de ani de la descoperirea fotosintezei de către Priestley, înmănunchează, într-o formă concisă și accesibilă, principalele rezultate ale cercetărilor întreprinse în acest domeniu atît la nivel mondial cît și in țara noastră. După un scurt istoric, sînt reliefate metodele folosite in determinarea intensității fotosintezei; totodată, se analizează influența factorilor de mediu externi și interni asupra intensității acestui proces. Sînt descrise apoi mersul fotosintezei în decurs de 24 de ore, precum și în tot timpul anului, raportul dintre fotosinteză și recoltă, dintre fotosinteză și respirație, ipoteza asupra mecanismului fotosintezei. Fotosinteză este studiată în zilele noastre de botaniști, sistematicieni, morfologi, citologi, ecologi, fiziologi, biochimiști, biofizicieni. Întrucît, ca urmare a fotosintezei, plantele produc biomasă, pe care în parte o constituie resorțele, agronomii sunt interesați, mai ales, de posibilitatea influențării fenomenului prin îngrășăminte chimice, prin irigare, prin densitatea semănăturilor. Silvicultorii urmăresc să mențină suprafața foliară optimă a arboretului în tot timpul perioadei de vegetație. Productivitatea apelor depinde mai ales de intensitatea fotosintezei algelor microscopice. Menținerea acesteia la intensitate mare reclamă numeroase cercetări asupra condițiilor în care se desfășoară acest fenomen în mediul acvatic. In volumul de față, intr-un număr relativ mic de pagini (240) autorul s-a străduit să cuprindă aspectele cele mai însemnate ale fenomenului de fotosinteză, in dorința ca lucrarea să fie folositoare celor care se ocupă de biologia teoretică și aplicată în agricultură, silvicultură, medicină, farmacie, precum și celor care doresc să fie la curent cu mersul cercetării pe plan mondial și național privind unul dintre cele mai interesante fenomene ale naturii. A.T. Brigada artistică de agitație a I.J.C.M. a prezentat la „Brădet“, de Ziua constructorului, un reușit program artistic care s-a bucurat de un deosebit succes din partea sutelor de spectatori care i-au răsplătit, în repetate rînduri, pe tinerii artiști amatori cu aplauze călduroase CALENDAR 4 IULIE 1972 1934 — A murit Marie Sklodowska-Curie savant-fizician, laureată a premiului Nobel (n. 7. XI. 1867). 1807 — S-a născut Giuseppe Garibaldi, erou național al Italiei (m. 2. VI. 1882). 1972 — „Ziua internațională a cooperației". Marți 4 iulie Programul I: 6,00 — Muzică și actualități; 7,00 — Radiojurnal; 8,00 — Sumarul presei; 9,30 — Atlas cultural. Un prieten al limbii române: profesorul suedez Alf Lombard; 10,00 — Buletin de știri; 10,05 —Mureș, Mureș, apă lină — melodii populare; 10,30 — Start la intersecție. (Emisiune de orientare școlară și profesională). Condiții de calificare la locul de muncă pentru absolvenții școlii generale; 10,50 — Arii din opereta „Tîrgul de fete“ de Filaret Barbu; 11,00 — Buletin de știri; 11,05 — Parada muzicii ușoare; 11,25 — Piese pentru vioară de Pablo Sarasate; 11,35 — Melodii de ieri și de azi; 11,50 — Cotele apelor Dunării; 12,00 — Secvențe sonore; 12,15 — Recital Rolando Paneras; 12,30 — Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13,00 — Radiojurnal; 13,15 — Avanpremieră cotidiană; 13,30 — Estivală — muzică de prînz; 14,00 — Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. Suita „Peer Gynt“; 14,40 — Cîntece populare; 15,00 — Buletin de știri; 15,05 — Radiosimpozion. Planul economic — un tot unitar; 15,25 — Cuplete din operete; 15,40 — Muzică de estradă; 16,00 — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 — Medalion coral.— Laurențiu Profeta; 16,30 — Știința la zi; 16,35 — Cîntecul săptămînii: Partid, măreț conducător de Emil Lerescu, versuri de Eugen Frunză; 16,50 — Radio publicitate; 17,00 — Antena tineretului; 17,30 — Program oferit colectivului Uzinelor „23 August“ din București; 18,00 — Orele serii; 20,00 — Tableta de seară de Mihnea Gheorghiu; 20,05 — Zece melodii preferate; 20,40 — Marea întrecere socialistă în întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Conștiința patriotică în acțiune. Reportaje, interviuri, comentarii; 21,00 — La microfon, Angela Moldovan; 21,10 — Revista șlagărelor; 21,25 — Moment poetic Victor Hugo; 21,30 — Bijuterii muzicale. Arii din opere interpretate de Sylvia Gesty; 22,00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; . 22,30 — Concert de seară; 24,00 — Buletin de știri; 0,03—6,00 — Estrada nocturnă.Buletine de știri la orele (2,00; 4,00; 5,00). 9,00 — Deschiderea emisiunii de dimineață. 9,05 — Teleșcoală; 10.00 — Curs de limba engleză. Secția a 22-a. 10,30 — Căminul. 11,10 — Prim plan : Ion Griceag. 11.30 — Film serial: „Patru tanchiști și undine — (XX). 12.25 — Selecțiuni din baletul „Detașamentul Roșu de femei“ interpretează Ansamblul de balet „China“. 1 12.40 — Telejurnal. 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. 18.00 — Steaua polară — cabinet TV. 18.25 — Reflector. 18.40 — Publicitate. 18.45 — Dinamica societății românești. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — In îintîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 20.20 — Seară de teatru: „Moartea guvernatorului“. 22.00 — Vedete ale muzicii ușoare: Lara Saint Paul. 22.15 — Imagini din S.U.A. 22.30 — „24 de ore“. Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Ultimul domiciliu cunoscut“, film francez. Cinematograful „Măgura" din Sinicul Silvaniei — „Trenul“ film italo-franco-american. Cinematograful „Patria“ din Jibou — „Turnul de aramă, film cehoslovac. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehul Silvaniei — „îngerii negri" seria I și II, film bulgar. VREMEA Vreme instabilă și răcoroasă cu cer schimbător. Vor cădea ploi și averse, izolat însoțite de descărcări electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—13 grade, iar maximele între 20—24 grade. Vînt potrivit. »