Năzuința, iulie 1972 (Anul 5, nr. 258-283)

1972-07-04 / nr. 260

PAGINA A 2-A4 IULIE 1972 CARNET CUL­TURAL Schimb de experiență „Activitatea cultural­­educativă — factor mobilizator în realiza­rea sarcinilor de pro­ducție" Duminică, 2 iulie a.c., Co­mitetul județean de cultură și educație socialistă a or­ganizat în comuna Surduc un schimb de experiență pe tema: „Activitatea cultural-e­­ducativă — factor mobilizator în realizarea sarcinilor de pro­ducție", la care au participat directorii de cămine culturale și bibliotecarii din consiliul intercooperatist Surduc. Par­ticipanții au vizitat ferma zootehnică și cea legumicolă. Cu acest prilej, Ovidiu Borz, inginerul șef al cooperativei, și Ioan Moț, șeful fermei le­gumicole, au prezentat preo­cupările consiliului de condu­cere al C.A.P.-ului pentru ri­dicarea pregătirii profesiona­le și politice a cooperatori­lor, in vederea mobilizării lor la realizarea exemplară a sarcinilor de producție, efec­­area în timp și de bună ca­­itate a lucrărilor agricole. Acțiunea a continuat cu o prezentare făcută de către Ioan Petrean, locțiitorul se­­retarului comitetului comu­nal de partid, care a subliniat câteva din preocupările comi­tetului comunal de partid pri­vind intensificarea muncii po­litice în vederea realizării sar­cinilor de producție. Au mai vorbit Teodor Cîmpean, pre­ședintele C.A.P. Surduc, care a făcut un scurt istoric al dezvoltării cooperativei de la înființare și pînă în zilele noastre; ing. Ovidiu Borz reliefat atenția permanentă a a conducerii cooperativei pen­tru folosirea intensivă a tere­nului agricol, pentru profila­rea și specializarea C.A.P.-u­lui. Simpozion „Perfecționarea con­ducerii întregii noas­tre activități sociale" Comitetul orășenesc de partid Jibou, prin Comitetul orășenesc de cultură și educa­ție socialistă, a organizat, săptămîna trecută, în sala Ca­sei orășenești de cultură, un interesant simpozion pe tema: „Perfecționarea conducerii în­tregii noastre activități socia­le". Cu acest prilej au fost prezentate referatele — rod al cercetării­ mai multor colec­tive de intelectuali din oraș: (profesor Virgil Oros — „Ac­tivitatea politică-educativă și organizarea ei în lumina do­cumentelor plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971; profesoara Maria Pitică, membră a Biroului comitetu­lui județean de partid — „Dezvoltarea învățământului și culturii", cu referiri la o­rașul Jibou; Anton Suciu, in­giner șef la întreprinderea de industrie locală „Sălăjeana“ — „Evoluția întreprinderii de industrie locală „Sălăjeana“ și „Perspectivele ei în cincinal“, profesoara actualul Rozalia Ciobanu — „Dezvoltarea — în cadrul cooperației meșteșugă­rești — a secțiilor de prestări de servicii către populație"; profesor loan Ivănescu, — „Istoria acestor locuri"). Din partea Comitetului ju­dețean de cultură și educație socialistă a participat tovară­șul loan Chioreanu, președin­tele comitetului, care, în cu­vîntul său, a apreciat iniția­tiva organizării unei activități de acest fel, odată aportul sublin­iind tot­intelectualilor din oraș și efortul lor, în ve­derea sintetizării unor valo­­roase, semnificative și bogate date, menite să contribuie la perfecționarea activității socia­le. Totodată vorbitorul a reco­mandat ca viitoarele acțiuni — în vederea unei eficiențe sporite — să se organizeze pe grupe omogene de oameni, pe grupe de interes comun. Bun venit în orașul Zalău au sosit ieri 18 studenți (printre care și cîțiva sălăjeni) ai Facultății de filologie din Cluj în ve­derea efectuării unei practici pe timp de o lună, la unită­țile de cultură din orașul re­ședință de județ. Scopul prac­ticii este familiarizarea viito­rilor profesori cu activitatea cultural-educativă de masă. Consfătuirea activului din a­­gricultur­ă a scos, printre altele, în evidență, faptul că efectivele de animale din cooperativele a­­gricole de producție trebuie re­alizate, în primul rînd, din pră­­silă proprie, prin creșterea pro­centului de natalitate, recupera­rea stării de infecunditate, iar vîrsta medie la prima fătare să nu depășească limitele normale. O serie de exemple ce ne stau la dispoziție, ilustrează că procentul de natalitate la animale în multe unități este scăzută. Media rea­lizată pe județ, în anul trecut a fost de numai 74,2 la sută la juninci și 49,7 la sută la vaci. Considerăm că procentul de na­talitate scăzut pe județ este un re­zultat care denotă o slabă îngri­jire și furajare a animalelor, în care condiții, prima reacție a or­ganismului este oprirea funcției de reproducție. Alte cauze care produc diminuarea cifrelor plani­ficate la efectivele de animale în C.A.P. sunt provocate de lipsuri­le în organizarea montei la vițe­le și deficiențe în organizarea taberelor de vară. Specialiștii din câteva unități s-au obișnuit să dezinformeze organele județe­ne privind vițelele montate, la diagnosticarea gestației găsindu­­se negestante. De pildă la C.A.P. Ileanda au fost raportate pe lu­nile ianuarie și februarie 25 vi­țele montate, iar la control nu au fost găsite gestante nici una. A­­celași lucru s-a constatat la coo­perativele agricole Cernac, Zim­­bor, Ilida, unde din totalul de 65 vitele raportate, la controlul ges­tației nu au fost găsite nici una gestantă. Nici în sectorul ovin natalitatea nu este satisfăcătoare. După cum ne informează Centrul de repro­ducție și selecție a animalelor, a­­ceasta se datorește și faptului că mieluțele, în primul an, nu sînt dirijate la montă, ci după doi ani, pierzîndu-se în felul acesta o lactație și un miel de la fiecare din cele 18.000 mioare existente. Procente destul de slabe la nata­litate au fost înregistrate la o­­vine în Cooperativele agricole din Someș-Guruslău, Năpradea, Bor­­la, Răstoci, Dioșod etc. Sunt pla­nificate a se obține din fătările de toamnă pe județ un număr de 7.000 miei. Dar se pune întreba­rea: cum vor fi realizați aceștia dacă pînă la ora actuală din cele 16.000 oi planificate la montă s­­au realizat doar 1.650? O soluție pentru completarea efectivelor pe lângă prăsila pro­prie este aceea de a se cumpăra animale de pe piață din credi­tele acordate de stat. Dar se con­stată că aceste credite nu sunt fo­losite în mod judicios. Dacă une­le consilii de conducere, cum sunt cele din C.A.P. Someș Odor­hei, Năpradea, Someș Guruslău au luat măsuri din timp pentru completarea efectivelor de ani­male, atît din prăsilă proprie cît și din cumpărări de pe piață, al­tele au format comisii de cum­părare ce figurează numai pe hîrtie. Ele nu activează în mod concret pentru a cumpăra ani­malele planificate pe baza grafi­celor stabilite. Așa stau lucruri­le la C.A.P. Verveghiu, care a folosit din creditele acordate nu­mai 30 la sută, Tihău 50 la su­tă, Mirșu­l 25 la sută, Bănișor 20 la sută și altele. Comisiile de cumpărări de animale din aceste unități se lasă mereu așteptate de către specialiștii de la Direc­ția generală agricolă pe piață, dar nu se prezintă pentru a fi sprijinite în acest sens. Unele consilii de conducere, cum ar fi cele din cooperativele agricole din Sălățig, Petrindu, Creaca, Mesteacăn, Deja, Cuzăplac, deși au depus documentațiile la ban­că pentru cumpărarea de anima­le, nu-și ridică banii de luni de zile. După cum ne informează tovarășul Augustin Bujor de la Banca agricolă, din partea unor cooperative agricole, cum sunt cele din Glod, Dobrin, Sîmpetru, Șimișna, Buciumi, Treznea, se manifestă tendința de a nu se preocupa de completarea efecti­velor de animale prin cumpărări. Ar fi un caz fericit dacă cel pu­țin una dintre aceste cooperative și-ar putea realiza efectivele de animale prin prăsilă proprie, dar din calculele făcute în această direcție de către specialiștii de la C.J.R.S.A. rezultă că fără a se recurge și la cumpărări este im­posibilă realizarea efectivelor de animale planificate la sfîrșitul a­­nului. Consiliile de conducere și spe­cialiștii din unități trebuie să acționeze mai hotărît, ca in pe­rioada ce a mai rămas pînă la sfîrșitul anului dinamica efecti­velor de animale să crească, iar numărul de animale planificat să fie realizat sau chiar depășit. Orice întârziere în cumpărarea de animale se soldează cu pierderi. In același timp, cu cit se vor cumpăra mai devreme vacile și junincile vor putea prevăzute, cu atît se recupera cheltuielile investite, prin produși și produc­țiile ce se vor obține de la a­­ceste animale. Se conturează pre­mise mult mai favorabile privind asigurarea bazei furajere în a­­cest an, fapt ce impune acorda­rea unei atenții sporite vi­țelelor pentru reproducție, efectivelor matcă care să ne asigure garan­ția realizării numerice și valori­ce a capacităților stabilite prin planurile de producție, prin Pro­gramul județean de dezvoltare a zootehniei. Ing. Gavril RUGEA In obiectiv: realizarea integrală a efectivelor planificate Printre numeroasele acțiuni inițiate în ultima vreme de Muzeul de istorie și artă din Zalău — acțiuni închinate a­­propiatei Conferințe Naționale a partidului — se numără și organizarea celor două expoziții: „Pași prin istorie“ — ex­poziție de pictură deschisă în localul Casei orășenești de cultură din Șimleul­ Silvaniei și „Textile și port popular de pe Valea Agrijului“ deschisă în comuna Românași. Expoziția „Pași prin istorie“ însumează În lucrări ale unui număr de 12 pictori, lucrări in­trate recent în colecția muzeu­lui. Fiind lucrări de muzeu, fi­ecare dintre acestea reprezintă un artist, o tendință. Paul Sima in „Vîrstele Tran­silvaniei“ — propunîndu-ne un urcuș pe spirala timpului — re­alizează o veritabilă recapitu­lare pe epoci a istoriei acestei provincii românești: vestigii ro­mane, monumente de cultură medievală, pentru ca în final să ajungă la construcțiile mo­numentale ale timpului prezent. Succesiunea gradată a planuri­lor totalizează o perspectivă în timp pe, spirala civilizației și a culturii care păstrează însem­nele minții, ale ideii și ale ge­niului siluetelor de oameni. Ion Mitrea, prin lucrarea „Gu­ruslău“, concentrează acest spa­țiu transilvan la un­ an, la o zi, la o localitate. 1601, trei august, Guruslău — locul ultimei bătă­lii victorioase a marelui și te­mutului voievod Mihai Viteazul, acest simbol al unirii românilor răzlețiți (dar niciodată despăr­țiți­ de capriciile veacurilor. I­­deea acestei pînze se rotunjeș­te simplu și sincer prin tabloul „Permanența Doinei“. Un grup de tinere și frumoase fete îm­brăcate in splendide costume populare românești se vor un autentic cor al perenității și permanenței noastre pe aceste plaiuri. E un mirific glas de baladă veșnic continuu și proas­păt: glasul spiritualității româ­nești. Lucia Piso este prezentă cu două portrete monumentale: „Gheorghe Lazăr“ și „Inochentie „Pași prin istorie“ Micu“ — doi bărbați de seamă ai românilor, a căror ochi mis­tuiți de focul culturii și al drep­tății naționale răzbate prin po­ezia griurilor; Gheorghe Lazăr — iluministul român, fondato­rul invățămînului în limba na­țională în Țara Românească, cel care are meritul de a fi inițiat lupta pentru deșteptarea conștiinței naționale și Ino­chentie Micu — unul din auto­rii memoriului cunoscut sub numele de „Supplex libellus Valachorum“ — memoriu ce sintetiza frământările sfîrșitului de veac al XV­­­­­I-lea pentru ob­ținerea independenței românilor din Transilvania. Cel puțin, in perimetrul ex­poziției, „Tulnicărese în Apu­seni“ — priză semnată de Ga­­vril Gavrilaș, se află la o răs­cruce­ de vremi. Printr-un trans­fer de simboluri, tulnicul capă­tă o dublă semnificație ce a dinții — cu ton trist și grav — semnal de primejdie și îndemn la luptă, iar cea de a doua — cu linie sonoră săltăreață — de chemare la sărbătoare. In pla­nul expoziției, această priză precede „Fetele pe cîmp“ — Gheorghe Apostu, o compoziție în formă de piramidă, lucrată în tonuri calde în care pictorul surprinde niște culegătoare — făpturi mult alungite — apleca­te peste rodul bogat al cimpului. Ideea este reluată și aureolată de Aurelia Bercincu în „Sărbă­toarea recoltei“. Aici fastul și bucuria zilei de sărbătoare se împletesc cu greutatea bogată a snopilor de grîu. Din loc în loc, expoziția este pigmentată cu citeva tablouri cu flori (autori: Sabin Nemeș, Nagy Bela și Anton Lazăr) — sugestivă metaforă a prospeți­mii și tinereții unui timp pe care-l trăim dar mai ales pe care-l făurim și-l clădim. „Textile și port popular de pe Valea Agrijului“ Expoziția organizată cu piese din colecția de artă populară a muzeului urmează traseul geo­grafic al unei văi: Valea Agri­jului. Reunind peste 60 de pie­se de port popular și tex­tile din­­ lină, din priză de cînepă, in și bumbac, expoziția surprinde prin consec­vența unui sistem ornametic și cromatic cu deosebirile de nu­anță ce apar urmind cursul văii, o sobrietate și o simplitate re­ținută în cîmpul ornamental și în paleta cromatică în partea dinspre izvor a Văii Agrijului (satele Bogdana, Buciumi, A­­grij), un cîștig in­consistența decorativă și o diversificare a ritmului ornamental, in timp ce se coboară pe firul văii, spre vărsare. ION ONUC NEMEȘ DE ZIUA CONSTRUCTORULUI O REUȘITA SERBARE CÎMPENEASCĂ LA BRĂDET Duminică, 2 iulie a.c., cu ocazia Zilei constructorului, Consi­liul orășenesc Zalău al sindicatelor a organizat, la Brădet, o reușită serbare cîmpenească dedicată muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderile și șantierele de construcții din orașul reședință de județ. Au participat, în număr foarte mare, salariați ai Șantierului de construcții-montaj, I.J.C.M., Direcției județene de drumuri și poduri, Direcției județene de proiectare, arhitectură și sistematizare, întreprinderii de pro­duse ceramice, întreprinderii de gospodărire comunală și loca­­tivă. A participat, de asemenea, un mare număr de salariați de la alte întreprinderi și instituții, iubitori ai cîntecului și dan­sului, iubitori ai sportului, amatori ai petrecerii unei zile de sfîrșit de săptămînă în condiții plăcute, recreative. La reușita programului artistic și-au adus contribuția for­mația profesionistă „Meseșul“ și formațiile artistice de amatori de la întreprinderea județeană de construcții-montaj, întreprinderea de industrie locală „Steaua roșie“, Fabrica de armături, de la alte întreprinderi și instituții din oraș. Constructorii, fruntași în muncă, prezenți duminică la ser­barea cîmpenească, au fost plăcut surprinși de inițiativa or­ganizatorilor, aceea de a dedica aproape fiecare punct din pro­gram (dansuri, cîntece de muzică populară și ușoară, brigăzi artistice, recitări) brigăzilor, echipelor și muncitorilor cu re­marcabile rezultate în muncă. Duminică, la Brădet, n-au lipsit nici competițiile sportive. S-a jucat fotbal și volei, iar echipelor cîștigătoare li s-au oferit, din partea organizatorilor, cupe și diplome. Au cîștigat: „Cupa constructorului“ Fabrica de armături — la fotbal (învingătoare cu 1—0 în dauna I.J.C.M.-ului) și „Dinamo“ — la volei (învin­gătoare cu 2—1 in fața P.T.T.R.-ului). în curînd pe ecranele județului Ultimul an ne-a obișnuit, în domeniul filmului, cu premiere românești de excepție. Dacă n-ar fi să amintim decit „Puterea și Adevărul“, „Atunci i-am con­damnat pe toți la moarte“ sau „Felix și Otilia“, tot am avea do­vada certă a unui nivel calitativ deosebit de ridicat. Iată, însă, că în acest peisaj cinematografic de incontestabilă elevație artistică, Savel Stiopul, de altfel regizor meritoriu, vine cu un film me­diocru: „Aventuri la Marea Nea­gră“. Regizorul declară că a vrut să facă „un film cu mare și ma­șini, cu balet... care să distre­ze“ și declarația sa pare total lipsită de pretenții. De aici însă pînă la lipsa de pretenții a reali­zării filmului, calea e lungă și n-ar fi trebuit străbătută cu atîta ușurință. Pentru că genul ales — și comedie și polițistă — își are cerințele sale, cerințe de care re­alizatorii filmului în discuție n­­uu prea ținut cont. Așa se face că ne-a fost oferită o construcție dramatică adeseori deficitară, o aglomerare supărătoare de situ­ații false și personaje incredibi­le. Acțiunea trenează devenind pe alocuri incoerentă, pierzînd din interes și atracție. Carențele de la nivelul drama­turgiei sunt însă suplinite de per­formanțele actoricești. Florin Piersic face un rol de zile mari, îmbinînd cu naturalețe eroismul și abilitatea ofițerului de contra­­informații, George Martin cu de­zinvoltura turistului american, înzestrat de actor cu un haz sa­vuros, de un bun gust. Ii secon­dează cu măestrie Zephi Alșec, perfect în rolul răufăcătorului învăluit în sobrietatea hotelieru­lui. Prezență remarcabilă, debu­tantul Fabian Gavriluțiu, in rolul „suedezului“ creionează pe ecran un personaj pe­ cît de mis­terios, pe atît de simpatic. Surpriza distribuției feminine ar fi trebuit să fie Corina Chiri­­ac dar, pe ecran, personajul său rămîne doar exotic, fără a izbuti în profunzime. Calitățile sale de interpretă de muzică ușoară, pu­se în evidență nu salvează totuși un rol ,construit sumar, necon­vingător. In rest ambiții onorabi­le, realizări nu tocmai pe mă­sură, agreabile totuși. De remarcat prezența regizoru­lui Savel Stiopul în rîndul dis­tribuției filmului; farmecul inso­lit al personajului său — iluzio­nistul — cucerește publicul și fi­ecare apariție a sa înviorează ac­țiunea. Dacă reușita sa actoriceas­că n-ar fi cu mult deasupra re­ușitei regizorale, Savel Stiopul ne-ar fi oferit un film bun. Așa însă, „Aventuri la Marea Nea­gră“ rămîne doar un divertis­ment fără pretenții. Dar pentru că e vară și e cald, pentru că suntem­ în perioada gîndurilor ca­re zboară spre însoritul nostru litoral, vom merge la filmul a­­cesta și vom ieși fredonînd, poa­te: „Soarele e-ndrăgostit de Ma­maia .. Marin STOIAN „AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ“ * NĂZUINȚA N. Sălăgeanu - FOTOSINTEZA Monografia apărută de cu­rînd în Editura Academiei, de­dicată împlinirii a 200 de ani de la descoperirea fotosintezei de către Priestley, înmănun­chează, într-o formă concisă și accesibilă, principalele re­zultate ale cercetărilor între­prinse în acest domeniu atît la nivel mondial cît și in țara noastră. După un scurt istoric, sînt reliefate metodele folosite in determinarea intensității foto­sintezei; totodată, se anali­zează influența factorilor de mediu externi și interni a­­­supra intensității acestui pro­ces. Sînt descrise apoi mersul fotosintezei în decurs de 24 de ore, precum și în tot tim­pul anului, raportul dintre fo­­tosinteză și recoltă, dintre fotosinteză și respirație, ipo­teza asupra mecanismului fo­tosintezei. Fotosinteză este studiată în zilele noastre de botaniști, sistematicieni, morfologi, ci­­tologi, ecologi, fiziologi, bio­­chimiști, biofizicieni. Întrucît, ca urmare a fotosintezei, plan­tele produc biomasă, pe care în parte o constituie res­orțele, agronomii sunt interesați, mai ales, de posibilitatea influen­țării fenomenului prin îngră­șăminte chimice, prin irigare, prin densitatea semănăturilor. Silvicultorii urmăresc să men­țină suprafața foliară optimă a arboretului în tot timpul perioadei de vegetație. Productivitatea apelor de­pinde mai ales de intensitatea fotosintezei algelor microsco­pice. Menținerea acesteia la intensitate mare reclamă nu­meroase cercetări asupra con­dițiilor în care se desfășoară acest fenomen în mediul ac­vatic. In volumul de față, intr-un număr relativ mic de pagini (240) autorul s-a străduit să cuprindă aspectele cele mai însemna­te ale fenomenului de fotosinteză, in dorința ca lu­crarea să fie folositoare celor care se ocupă de biologia te­oretică și aplicată în agricul­tură, silvicultură, medicină, farmacie, precum și celor ca­re doresc să fie la curent cu mersul cercetării pe plan mondial și național privind u­­nul dintre cele mai interesan­te fenomene ale naturii. A.T. Brigada artistică de agitație a I.J.C.M. a prezentat la „Bră­det“, de Ziua constructorului, un reușit program artistic care s-a bucurat de un deosebit succes din partea sutelor de spectatori care i-au răsplătit, în repetate rînduri, pe tinerii artiști amatori cu aplauze călduroase CALENDAR 4 IULIE 1972 1934 — A murit Marie Sklo­­dowska-Curie savant-fizician, laureată a premiului Nobel (n. 7. XI. 1867). 1807 — S-a născut Giuseppe Garibaldi, erou național al Ita­liei (m. 2. VI. 1882). 1972 — „Ziua internațională a cooperației". Marți 4 iulie Programul I: 6,00 — Muzică și actualități; 7,00 — Radiojur­nal; 8,00 — Sumarul presei; 9,30 — Atlas cultural. Un prie­ten al limbii române: profeso­­rul suedez Alf Lombard; 10,00 — Buletin de știri; 10,05 —Mu­reș, Mureș, apă lină — melodii populare; 10,30 — Start la in­tersecție. (Emisiune de orienta­re școlară și profesională). Con­diții de calificare la locul de muncă pentru absolvenții școlii generale; 10,50 — Arii din ope­reta „Tîrgul de fete“ de Filaret Barbu; 11,00 — Buletin de știri; 11,05 — Parada muzicii ușoare; 11,25 — Piese pentru vioară de Pablo Sarasate; 11,35 — Melo­dii de ieri și de azi; 11,50 — Co­tele apelor Dunării; 12,00 — Secvențe sonore; 12,15 — Reci­tal Rolando Paneras; 12,30 — Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13,00 — Radiojurnal; 13,15 — Avanpre­mieră cotidiană; 13,30 — Esti­vală — muzică de prînz; 14,00 — Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. Suita „Peer Gynt“; 14,40 — Cîntece popu­lare; 15,00 — Buletin de știri; 15,05 — Radiosimpozion. Planul economic — un tot unitar; 15,25 — Cuplete din operete; 15,40 — Muzică de estradă; 16,00 — Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 — Medalion coral.— La­­urențiu Profeta; 16,30 — Știin­ța la zi; 16,35 — Cîntecul săp­tămînii: Partid, măreț con­ducător de Emil Lerescu, ver­suri de Eugen Frunză; 16,50 — Radio publicitate; 17,00 — An­tena tineretului; 17,30 — Pro­gram oferit colectivului Uzi­nelor „23 August“ din Bucu­rești; 18,00 — Orele serii; 20,00 — Tableta de seară de Mihnea Gheorghiu; 20,05 — Zece me­lodii preferate; 20,40 — Marea întrecere socialistă în întîmpi­­narea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Conști­ința patriotică în acțiune. Re­portaje, interviuri, comentarii; 21,00 — La­­ microfon, Angela Moldovan; 21,10 — Revista șlagărelor; 21,25 — Moment po­etic Victor Hugo; 21,30 — Bi­juterii muzicale. Arii din opere interpretate de Sylvia Gesty; 22,00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; . 22,30 — Concert de seară; 24,00 — Bu­letin de știri; 0,03—6,00 — Es­trada nocturnă.­­Buletine de știri la orele (2,00; 4,00; 5,00). 9,00 — Deschiderea emisiunii de dimineață. 9,05 — Teleșcoală; 10.00 — Curs de limba engleză. Secția a 22-a. 10,30 — Căminul. 11,10 — Prim plan : Ion Gri­­ceag. 11.30 — Film serial: „Patru tanchiști și un­dine — (XX). 12.25 — Selecțiuni din baletul „Detașamentul Roșu de fe­mei“ interpretează Ansamblul de balet „China“. 1 12.40 — Telejurnal. 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. 18.00 — Steaua polară — cabi­net TV. 18.25 — Reflector. 18.40 — Publicitate. 18.45 — Dinamica societății ro­mânești. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — In îintîmpinarea Con­ferinței Naționale a Partidu­lui Comunist Român și a ce­lei de-a 25-a aniversări a Re­publicii. 20.20 — Seară de teatru: „Moar­tea guvernatorului“. 22.00 — Vedete ale muzicii u­­șoare: Lara Saint Paul. 22.15 — Imagini din S.U.A. 22.30 — „24 de ore“. Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Ultimul domiciliu cunoscut“, film francez. Cine­matograful „Măgura" din Sin­icul Silvaniei — „Trenul“ film italo-franco-american. Cinema­tograful „Patria“ din Jibou — „Turnul de aramă, film cehos­lovac. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehul Silvaniei — „îngerii negri" seria I și II, film bulgar. VREMEA Vreme instabilă și răcoroasă cu cer schimbător. Vor cădea ploi și averse, izolat însoțite de descărcări electrice. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 8—13 grade, iar maxime­le între 20—24 grade. Vînt po­trivit. »

Next