Năzuința, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 415-438)
1973-01-31 / nr. 438
PAGINA A 2-A %‘crE/%^e Primăvară în ianuarie o primăvară a zorilor acum, in ianuarie? De ce nu? Serele Grădinii botanice din Jibou excelează în culori și parfumuri făcîndu-te să uiți că afară mercurul termometrelor a scăzut mult sub zero. Peste 5.000 de ghivece cu ciclamen, cineraria, primula, asparagus și hortensis așteaptă să fie „culese" și instalate în apartamentele doritorilor de frumos și aer primăvăratec. în compartimente separate, așteaptă de asemeni atenția cetățenilor — 6.000 bosciți de cununiță și forsythia, 20.000 boschete de bucsus, precum și alte mii de flori în răsaduri. Iată motivele pentru care credem că edilii orașelor și comunelor noastre se vor grăbi să depună comenzi pentru a ne crea în locurile unde trăim o ambianță plăcută iar cetățenii nu vor întîrzia să profite pentru a-și aduce mai devreme în case primăvara, în pădure, ca-n... codru Afară e frig iar în parchetele comunale au fost pregătite de mult lemnele de loc. Pentru gestionarea unui asemenea parchet, a fost împuternicit de către Consiliul popular din Bocșa, Ioan Pojar din satul Bocșa. Dar cum credea că nu numără nimeni lemnele din pădure, acesta a dat, în Ilișua, un stejar lui Karácsonyi Iacob, pentru foc, și altul lui Borbély Andrei, pentru a-și face o roată. Ca să înșele vigilența celor care i-ar fi surprins pe cei doi, Ioan Pojar le-a înminat, ca act justificativ, foaia sa de transport. Deoarece din cauza lemnelor n-a văzut pădurea... statului. Ioan Pojar a primit „foaie de transport“ spre judecătoria din Șimleul Silvaniei. Nu și-a tăiat singur creanga de sub picioare? îi plăceau, atențiile Intrat in restaurantul din Șimleul Silvaniei, Kerekes Ferencz. din strada Partizanilor nr. 37 se simți stingher. Prea puțină atenție i se dădea și prea bine se simțeau unii. Mai ales un tip, care stătea la o masă înconjurat de 4 fete. S-a dus deci la masa respectivă, s-a uitat dulce la fete și ca să le atragă atenția, l-a pocnit tamnesam pe Aurel Țîrlea, comeseanul lor. „De ce dai, mă?“ „De-aiar“ a răcnit Kerekeș Ferencz și i-a mai lipit o palmă. Huliganul a cucerit astfel și atenția consumatorilor, care l-au imobilizat, a organelor de ordine, care l-au preluat și a organelor de judecată, care l-au condamnat, pentru a treia oară, la 8 luni de Închisoare. Fiți siguri că acum e In mare atenției Reciproca „Dragă, de ce ai luat conserva asta? a Întrebat intr-o zi soțul. Doar avem carne de porc destulă." „Vai, am și uitat să-ți spun ce-am pățit se roși de indignare soția. M-am dus la complexul alimentar să cumpăr niște amidon. Am luat coșul și am pornit să cent. Am simțit in urma mea pași și am crezut că-i un alt cumpărător. Cum nu găseam amidon, mi-am întors privirea spre alt raft. Atunci am observat că pașii din urmă erau al vînzătoarei. Dragă, nu mă slăbea din ochi și se uita cu o insistentă, încît toată m-am făcut ca racul. Mă urmărea ca pe o hoață. Și cum eram nevoită să ies cu coșul gol, fiindcă amidon nu era, ca să nu confirm bănuielile urmăritoarei, am pus în coș conserva asta!“. întimplarea s-a petrecut la magazinul alimentar cu autoservire de pe strada Doja din Zalău. Beție plătită scump De curînd a ieșit din spital, cu un picior amputat, Ioan Nechita, din Jibou, strada Ronei nr. 29. Pacientul n-a putut preciza ce i s-a întîmplat. El a fost găsit de către mecanicul unei locomotive care manevra în gara Zalău, la vreo cîteva zeci de metri de barieră, lingă linia ferată. Avea o leziune deschisă la picior și era în avansată stare de ebrietate. După toate probabilitățile, se agățase de trenul spre Jibou și căzuse. Val HOREA Procuror Mircea BREBAN Valea Sălajului - un bazin de legume și fructe cu mari perspective în ultimii ani, în județul nostru s-au făcut însemnate progrese privind dezvoltarea legumiculturii și a pomiculturii. în orașul Cehul Silvaniei, au fost create condiții de prelucrare a surplusului de legume și fructe care nu fac obiectul exportului, în stare proaspătă, în cadrul C.P.V.I.S.F., capacitatea de semiindustrializare a produselor din hortiviticultură este de 15.000 tone anual. Locuitorii Cehul Silvaniei consumă orașului anual cantități însemnate de legume față de anii trecuți. La realizarea planului de valorificare și industrializare a legumelor și fructelor și-au adus un aport de seamă cooperativele agricole din Năpradea, Someș-Odorhei, Someș- Guruslău, Benesat și altele. O mare parte din legumele și cartofii pentru semiindustrializare se aduc prin mutații din alte județe. Prin urmare, se remarcă două aspecte negative care încă n-au fost clarificate. Astfel, o mare parte din legumele care ajung în Cehul Silvaniei, sunt aduse de pe Valea Someșului și chiar din alte județe. Aceasta dovedește că nu au fost valorificate în mod suficient condițiile pedoclimatice din cooperativele agricole care sunt în jurul C.P.V.I.L.F. Se poate spune că în cooperativele agricole de aici, până în prezent, s-au făcut mai puține eforturi în această direcție. Aici există condiții de irigații, condiții de punere in valoare a terenurilor în pantă. De pildă, cooperatorii din Nadiș, în anul 1972, la cultura legumelor au obținut rezultate însemnate. Cu cîțiva ani în urmă cooperatorii din Sălățig, Mineu, Motiș, Noțig etc. mergeau la tîrg in Cehul Silvaniei mai mult cu scopul de a duce acasă o sachșă de legume pe săptămînă, deși legumele se puteau obține în grădina proprie. Cum s-ar spune, în loc ca ei să vîndă orașului legume, le cumpărau de la oraș. Dar, au fost printre cooperatori din aceia care au propus aduși nărilor generale să „scurteze“ drumurile cooperatorilor pentru a-și procura legume de la distanțe mari. In anul 1972 cooperatorii din Nadiș au cultivat 3 ha de legume din care 1,5 ha cu ardei gras de unde a obținut 40.000 kg producție iar de pe 0,8 ha cu varză de toamnă, in cultură succesivă, au realizat o producție de 20.000 kg. Au amenajat un teren pentru legume pe „Valea dintre Jituri“, au efectuat baraje improvizate pentru a acumula apa pe timp de secetă, au executat irigații prin brazdă. Cu alte cuvinte, au dovedit că se pot obține producții mari de legume și pe terenurile lor. Cooperatorii din Cehul Silvaniei, Sălățig și Mineu s-au ocupat cu cultura cepei, realizind prin aaceasta importante venituri și o folosire mai judicioasă a pămîntului. Cooperatorii din Motiș, au valorificat terenurile în pantă prin plantații de pomi pe o suprafață de 109 ha din care au și intrat pe rod peste 70 ha. Apreciind posibilitățile reale de extindere a legumelor pe Valea Sălajului, cooperatorii de ulei și-au propus ca în viitorul apropiat să extindă cultura legumelor în bazinul Cehul Silvaniei la peste 250 ha. Că acest lucru este posibil, fără cheltuieli mari, ne-o dovedește specificul terenurilor așezate pe lingă unele văi și in apropiere de surse de apă. Un exemplu care întărește afirmația, la Mineu, o suprafață de peste 10 ha teren, se poate amenaja pentru irigații. Această suprafață poate fi asigurată cu apă de la o sursă apropiată, prin cădere liberă, fără cheltuieli. în partea de amonte a suprafeței ce se cultivă cu legume se găsește un izvor cu un debit destul de mare și permanent. Această sursă și amenajările necesare sunt în stare să aducă cooperativei agricole din Sălățig venituri de peste 500.000 lei anual. Unificarea forțelor cooperativelor mici de pe Valea Sălajului in cooperative agricole mari crează posibilități nelimitate de extindere a legumiculturii și pomiculturii. Printre măsurile pe care și le-au stabilit cooperatorii pentru punerea în valoare a terenurilor de pantă, se numără și cultivarea acestora cu coacăz negru și căpșuni. Cultura căpșunului s-a dovedit a fi rentabilă mai ales sub aspectul folosirii raționale a brațelor de muncă din cooperativa agricolă înperioade cînd cooperatorii nu sunt antrenați în campanii de vîrf. Experiența dovedește că de pe un hectar cultivat cu căpșuni, livrate în stare proaspătă, se poate realiza un venit de 15.000 lei. Coacăzul negru al cărui fruct conține cantități însemnate de vitamine se valorifică la export cu mari avantaje. In concluzie, terenurile de pe Valea Sălajului care în anii din urmă erau considerate mai puțin propice obținerii unor culturi rentabile, pot să devină mari producătoare de legume și fructe. Aurel CRIȘAN, șef de centru la C.P.V.I.S.F. — Cehul Silvaniei G. RUGEA Brățara de aur a meseriei L-am cunoscut unui ca om Intre oameni: receptiv, hotărit, tenace. Om Intre două virste, cu un zâmbet nelipsit de sub mustața-i discretă care trădează omenie. Am purtat la început discuții diverse, despre realizări ale zilelor noastre, despre transformările profunde petrecute în orașul Zalău. Concursul nostru de reportaje, portrete Apoi l-am cunoscut ca meseriaș, la volan, l-am urmărit discret Îndemânarea, siguranța In conducere și am fost silit de Împrejurare să apreciez ambianța plăcută ce domnește In autobuzul pe care-l conduce, curățenia desăvirșită și... păpușa de la bord, din plastic, ce semnalizează luminos schimbarea direcției de mers, opririle și pornirile cu ajutorul unor becuiete. Din cinci In clnci Își aruncă ochii In oglinda retrovizoare, care-l oferă lăuntricul panoramic al autobuzului, se convinge că totul e In ordine, că cei care călătoresc se simt bine, sunt satisfăcuți, apoi, din nou. In fata ochilor i se deschide drumul. La urcare sau coborâre adeseori e salutat de multi cetățeni care 1l apreciază și-l respectă pentru datoria de care se achită cu cinste. Același sentiment de stimă și respect le poartă și el călătorilor, dlndu-le, în cazurile necesare, sfaturi utile cu vocea lui blondă, ce parcă nu se potrivește cu statura-i atletică. In cei peste 20 de ani de conducere VASILE OROSZ a reușit să cunoscă mașina până In cele mai mici detalii. S-a dedicat acesei meserii cu tot sufletul unui om de omenie, o meserie nu lipsită de riscuri, dar deosebit de frumoasă. Mașina — autobuzul cu numărul 31.St.347, proprietatea I.G.C.L. Zalău, pe care lucrează în prezent, o conduce din primăvara anului 1968, când a adus-o de la fabrică. Actualmente este cel mai vechi mijloc de transport In comun din orașul Zalău dar care, in ciuda „virstei", rămine cel mai cochet și mai elegant. Prin grija atentă ce i-a acordat-o Vasile Orosz In Întreținere, acest autobuz a parcurs până In prezent peste 250.000 km. Cind l-am Întrebat de reparații capitale V. Orosz mi-a răspuns cu jumătate: „Are vopseaua originală". In conformitate cu normativele In vigoare autobusul pe care-l conduce ar fi avut „dreptul" la un număr de 3 reparații capitale. Ar fi costat fiecare circa 37.000 lei. Economiile Înregistrate numai prin neeectuarea acestor reparații Însumează circa 111.000 lei, fără a se adăuga economiile de la alte capitole (anvelope, piese de schimb, carburanți și subrelianți). Gradurile de viitor al acestui harnic meseriaș se concentrează în continuare In intenția lungirii duratei de funcționare a mașinii cu cel puțin 150.000 km. Am aflat de la colegii lui de meserie că este nu numai un bun șofer, ci și un bun mecanic. Iși repară singur defecțiunile care se ivesc, iar atunci când se face reparația sau revizia la mașină nu lipsește sub nici un motiv și nu se simte bine dacă nu pune mina pe fiecare piesă ce trebuie reparată, reglată, pe fiecare șurub, pe orice părticică din ansamlul motorului ce-l ascultă ca un bun prieten ce-i este. Nu iese în cursă niciodată fără să fie convins că va putea asigura călătorilor siguranță deplină, că vor ajunge la timp acolo unde intenționează. E demn de apreciat și faptul că ln cei 20 de ani de șoferie nu a avut nici un eveniment pe parcurs. După terminarea programului nu garează niciodată mașina până nu-i face cuvenita revizie, curățenie și Întreținere, lăsând totul pregătit pentru ziua următoare, când, cu aceeași siguranță, va intra la timp și sigur In program. Iată cum, intr-o meserie în care se crede că nu se pot face minuni, omul harnic, bun meseriaș, reușește totuși multe. Cert e că pentru ceasta trebuie preocupare, muncă asiduă trebuie, intr-un cuvânt, că „respecți" mașina ca pe un bun al obștei, așa cum Vasile Orosz o face. H. MIHAI CONSTANTIN PRO și CONTRA Ziua și noaptea, la datorie întreprinderea agricolă de stat Zalău a primit de la Începutul anului și până in prezent, circa 30 vagoane cu diferite materiale necesare bunei desfășurări a activității de producție: îngrășăminte chimice, șroturi, tărite, furaje combinate etc. Revine, deci, mai bine de un vagon pe zi primit. Mai bine zis pe noapte, pentru că, în general, vagoanele sosesc in stația C.F.R. Zalău, pentru descărcare, noaptea. Echipa de lucrători angajați să descarce vagoanele este însă mereu la datorie, ceea ce a făcut ca unitatea să nu înregistreze nici o oră de plată pentru staționarea vagoanelor. De remacrat este faptul că aceiași oameni, care noaptea lucrează la descărcat, ziua se prezintă să încarce materialele in autovehiculele care transportă marfa în fermele de producție. Ne face plăcerea să amintim, cu acest prilej, și numele oamenilor: Crăciun Berceanu, manipulant, loan Căilean, Grigore Jecan, loan Jecan, Vasile Toth, Gherasim Ciordaș, Grigore Crișan și Gheorghe Bogdan. Cine plătește? Pe adresa cooperativei agricole de producție din Verveghi, in luna decembrie a anului trecut, a sosit In statia C.F.R. Zalău 22 tone de amendamente necesare corectării acidității solurilor. Până aici nimic deosebit, Surpriza de abia începe consiliul de conducere al cooperativei din Verveghi ne-a rezervat și o surpriză. Dar nu una plăcută, ci una care vizează lipsa de spirit gospodăresc și nepăsarea. Sosite in stație, amendamentele, n-au fost descărcate din vagon decit după o săptămînă, ceea ce a atras penalizarea unității cu o alocație in valoare de 14.000 lei. Cine trece, în aceste zile, pe lingă statia sus pomenită , dau să zărească și acum aceste amendamente pe rampă. Doar o mică parte a fost transportată. Nefiind duse în termen, atrage după sine și perceperea unei taxe de magazinaj. Cite 0,20 lei pe oră de staționare. Deci alți bani și alte complicații financiare. Am fi curioși să aflăm cine se descurcă și, mai ales, cine plătește? „Anexele“ și milionul Cooperatorii din Tihău au realizat anul trecut, din activități industriale și prestări de serviciu, 710.000 lei, depășindu-se planul cu circa 50.000 lei. O depășire (nu prea mare) care a dovedit, insă, că pe această cale se pot obține venituri din ce în ce mai mari. Ca dovadă stau și veniturile (peste 1.000.000 de lei) planificate, in acest an. Această sumă va reprezenta peste 40 la sută din valoarea producției globale a cooperativei. Practic, acest sector s-a dovedit a fi deosebit de rentabil pentru cooperatorii din Tihău și va cunoaște in viitor o puternică dezvoltare. Se va pune accent in continuare, așa după cum ne spunea tovarășul Nagy .A.rpad, inginerul cooperativei, pe activitatea balastierei, pe confecționarea de mături din sorg, a coșurilor din nuiele și a cărămizilor. (s. g.) 31 IANUARIE 1973 NOTĂ Jibou. Un oraș ce se transformă pe zi ce trece. O localitate cu unități industriale și instituții în plin proces de înnoire. Destoinicia și spiritul gospodăresc al cetățenilor de aici se materializează mereu în amprente ale noului. Au fost rezolvate multe probleme majore edilitar-gospodărești, au fost întreprinse acțiuni pentru asigurarea unor condiții optime de muncă oamenilor muncii, s-au înregistrat îmbunătățiri pe linia activităților de prestări de servicii către populație etc. In întreprinderile și instituțiile orașului își au locul de muncă mulți cetățeni din satele și comunele învecinate. Problema asigurării unor mijloace de transport, la timp, muncitorilor și salariaților domiciliați în aceste localități, frămîntă „multă lume“ la Jibou. Totuși, nu s-a ajuns, nici pină acum, la o rezolvare optimă. Din cauza unor nesincronizări orare ale autobuzelor aparținătoare I.G.C.L.-ului — Jibou, muncitorii și salariații domiciliați in Var, Tihău, Surduc etc., nu reușesc să ajungă la serviciu la o oră potrivită. Se întîrzie dimineața la foarte multe întreprinderi și instituții. Și iată de ce, autobuzul local al I.G.C.L.-ului, care face cursă zilnică dimineața pină la Cristolțel, la întoarcere ajunge abia la ora 7,00 la Tihău și după ora 7,00 la Var. La Jibou sosește în jurul orei 7,30, și cum programul Începe la orele 7,00, se întîrzie. Un alt autobuz ajunge la Tihău la 7,30, iar la Jibou la orele 8,00. Se zice că totul pornește de la o neînțelegere intre Autobaza Zalău și I.G.C.L. Jibou. I.G.C.L.-ul ar schimba orarul autobuzelor, dar e „împiedicat" de către autobază, care susține că în cazul acesta scade rentabilitatea curselor autobuzelor ei. Acestea trec dimineața pe la Tihău și Var la ore potrivite pentru muncitorii navetiști. Dar degeaba. Taxatorii de pe aceste autobuze nu se gîndesc la rentabilitate și refuză să ia și călătorii din Tihău sau Var pe motiv că „vine locala“. „Locala“ vine intr-adevăr, dar nu e totuna să ajungi la serviciu la 6,45 sau la 7,30. Are de suferit MMM—— „Primul autobuz nu oprește, al doilea e tardiv...“ procesul de producție, iar conducerile întreprinderilor sancționează salariații etc. Pe cine să arunci vina? E vinovat I.G.C.L.-ul? Poate că da. Ar fi necesară luarea unor măsuri concrete din partea întreprinderi, care să ducă la o sincronizare mai bună a autobuzelor pentru muncitorii navetiști. Sunt de vină taxatorii autobazei? Cu siguranță și ei. Navetiștii din Tihău, Var etc., „Împuternicesc“ pe cei in drept să stabilească cine-i vinovatul. Noi le „parafăm“ împuternicirea. G. RAUS NĂZUINȚA ______________________ Concursul nostru de reportaje, portrete și însemnări cu tema „MUNCA ȘI VIAȚA OMULUI ZILELOR NOASTRE“ se prelungește până la 15 februarie a.c. Din dorința de a stimula activitatea publicistică a corespondenților voluntari din fabrici și uzine, de pe șantierele de construcții, prin unitățile agricole, din instituții etc., în prezentarea muncii și vieții omului zilelor noastre, de a descoperi și promova talente autentice în gazetărie, ziarul nostru și filiala Uniunii ziariștilor organizează un concurs de reportaje, portrete și însemnări. Cîștigătorilor concursului li se atribuie premii în obiecte, diplome și mențiuni. Decernarea premiilor va fi făcută de către un juriu alcătuit din Uniunea ziariștilor și redacția noastră. Totodată, concursul are ca scop și o preselecție a celor dornici să candideze la concursul de admitere la Facultatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”. Reportajele, portretele și însemnările vor fi trimise până la 15 februarie 1973, pe adresa: ziarul „Năzuința“, Piața Teilor nr. 3, Zalău, și vor purta mențiunea „pentru concurs“. Salina Ocna Dej angajează un artificier minier Salarizare conform H.C.M. 914. (1077) CALENDAR 31 IANUARIE 1418 — A murit Mircea cel Bătrîn, domn al Țării Românești (1386-1418). 1910 — A avut loc Congresul de reconstituire a Partidului social-democrat din România (31.1.2.II). 1933 — A murit scriitorul John Galsworthy, laureat al Premiului Nobel (n. 14. VIII. 1867). 1797 - S-a născut compozitorul Franz Schubert (m. 19. XI. 1828). 1944 — A murit scriitorul Jean Giraudoux (n. 29. X. 1882); 6.00 — Muzică și actualități; 7.00 — Radiojurnal; 8.00 — Sumarul presei; 9.30 — Viața cărților; 9.50 — Uvertura la opereta „Cavaleria ușoară“ de Suppé; 10.00 — Buletin de știri; 10.05 — Folclor muzical muntenesc; 10.30 — Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari); 10.50 — Piese instrumentale de virtuozitate; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Orchestra Werner Müller; 11.15 — Litera și spiritul legii; 11.30 — Suita tătară pentru orchestră de Sabin Drăgoi. (Orchestra de studio a Radioteleviziunii, dirijor Theodor Costin); 12.00 — Discul zilei: Anca Agemolu; 12.15 — Recital de operă: Gabriel Bacquier; 12.30 — Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 — Radiojurnal? 13.15 — Avanpremieră cotidiană; 13.30 — Concert de prînz; 14.00 — Compozitorul săptămînii: César Franck; 14.40 — Pagini din operete; 15.00 — Buletin de știri; 15.05 — Fișier editorial; 15.15 — Melodii populare cu Ion Gaiță și Marin Pogan; 15.30 — Muzică de estradă; 16.00 — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16.15 — Cîntece de Zoltán Aladar; 16.30 — Știința la zi; 16.35 — Medalion Temistocle Popa; 16.50 — Publicitate radio; 17.00 — Școala capodoperelor (emisiune pentru tinerii ascultători); 17.20 — Uvertura la opera „Zampa“ de Harold;i 17.30 — Cîntă Viorica Galam, Florentin Iosif și Nicu Moldovan; 18.00 — Orele serii; 20.00 — Zece melodii preferate; 20.45 — Consemnări de Constantin Călin; 20.50 — Folclor mehedințean cu Gheorghe Roșoga; 21.00 — Revista șlagărelor; 21.20 — Moment poetic; 21.30 — Bijuterii muzicale; 22.00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport) 22.30 — Concert de seară; 24.00 — Buletin de știri; 0.03—6.00 — Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00); 9.00 — Curs de limba engleză — Secția a 38-a; 9.30 — De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi; 10.00 — Telex; 10.05 — Mai aveți o întrebare? „Mari proiecte ale omenirii“ (II); 10.45 — La ordinea zilei. Azi în județul Dolj; 11.00 — Revista literară Tv; 12.00 — Film serial: „Pe urmele lui Capița“ — producție a Televiziunii iugoslave — episodul I; 13.00 — Telex tehnico-științific; 13.20 — Telejurnal; 17,30 — Curs de limba germană — Secția a 38-a; 18,00 — Telex; 18,05 — Tragerea Pronoexpres; 18,15 —1 întrebări și răspunsuri pe temele: Specializarea și policalificarea. Exportul de capital în lumea contemporană; 18,40 — Aniversarea unui cor. Reportaj cu prilejul aniversării corului „Doina“ realizat la Drobeta-Turnu Severin; 19.00 —Timp și anotimp in agricultură; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal; 20.00 — Teleobiectiv; 20.20 — Telecinemateca: ciclul Jean Gabin, „Strada Preeriilor“ — cu: Jean Gabin, Claude Brasseur; 21.50 — Florica Bodeuț — inedit... Vechi doine bihorene; 22,00 — 24 de ore. România în lume; — 22,40 — Gala maeștrilor — Soprana Wilma Vernocchi, solistă a operei „Scala“ din Milano; 23,00 — Baschet masculin: Dinamo București — Ignis Varese în sferturile de finală ale „Cruipei Campionilor europeni“. Cinematograful „Libertatea" din Zalău — „Anonimul Venetian“ film italian. Cinematograful „Măgura“ din Șimleul Silvaniei — „Toată lumea e nevinovată“, film maghiar. Cinematograful „Patria" din Jibou — „Aventuri în Ontario“, film franco-englezo-românesc. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehul Silvaniei — „Nu-mi place ziua de luni“, film polonez.