Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-22 / nr. 481

I PAGINA A 2-A Cavalerii cinstei Gura lumii Achiziție Cu șareta în pețit­ e Nu-i lucru de mirare ctnd omul pierde un act, un nasture sau chiar un port­­moneu. Dar să-ți pierzi bu­telia de aragaz de pe că­rucior, In timp ce o duci la schimbat, cum i s-a in­­timplat lui Astaloș Ecate­­rina, din Zalău, e ca și cum ți-ai pierde pantoful pe trotuar. Norocul femeii cu doi cavaleri ai onoarei și cinstei, Sorin Rus și Ștefan Sabo, elevi la Școa­la generală nr. 1, care au găsit butelia și au predat-o miliției. Vorbesc gurile rele că dacă conducerea Cooperati­vei agricole de producție din Virșolț lasă în conti­nuare magazia pe mina magazionerului Dacz Nico­­lae. spre iarna viitoare, cînd încep inventarele, ma­gazia nu va mai avea nici lacăte la uși, nici balamale la ferestre. Căci magazione­rul, fire întreprinzătoare, a început deja să-și facă or­dine in magazie, despărțin­­du-se în mare taină de niș­te saci cu tărîțe și niște „bunde“ de oaie. Tovarășe președinte, dacă îmi trimi­teți o listă cu tot ce a mai rămas în magazie vă spun exact ziua și ora la care un magazie nu se va mai afla nimic. Recent, Filiala Arhivelor statului, Sălaj a intrat în posesia unui valoros ma­nuscris, prin mijlocirea ce­tățeanului Traian Dîrjan, din Valea Ciurenilor (Zal­­ha). Este vorba de o cale­­folclor, singulară a­ ei în județ, aparți­nînd u­nui dascăl local, ve­che de peste 100 de ani, într-o caligrafie admirabilă, și scrisă într-o ortografie ce prezintă caracteristicile limbii române din imediata apropiere a introducerii al­fabetului latin. Ion Sîrca din Lazuri, Teodor Gui și Petru Neaga din Valcăul de Sus, au ple­cat în pețit cu șareta in sa­tul Subcetate. La intoarce­­­­re, în jurul orelor 23, calul a călcat peste o sîrmă de la rețeaua de înaltă tensiu­ne — căzută jos în urma unui scurt circuit — fiind electrocutat. Noroc că peți­torii și-au dat seama de natura pericolului, altmin­teri pețitul s-ar fi încheiat cu un trist cortegiu fune­rar. De profesie... condamnat Alexandru Holhoș, din Pericei, în vîrstă de 38 de ani, tată a cinci copii mi­nori, a suferit până în pre­zent 9 condamnări: 1957 — 2 ani, 1959 — 1 an, 1962 — 3 luni, toate pentru furt, 1964 — 6 luni pentru vătă­mare corporală gravă, 1967 — 4 luni, 1968 — 5 luni, 1971 — 6 luni, 1972 — an, și acestea din urmă tot 1 pentru furt. Acum se găseș­te din nou sub stare de a­­rest pentru un alt furt să­vârșit în orașul Șimleul Silvaniei. După cum rezul­tă din datele prezentate, tatăl celor 5 copii, e de profesie condamnat. Tristă moștenire pentru ei. Cursă normală Din toamna anului tre­cut și până în prezent, au trecut pragul carierei de oficiere a căsătoriilor din comuna Crasna, peste 30 de perechi însoțite de tot fas­tul și ceremonialul nupțial. Sunt tot atitea fericite pe­rechi care așteaptă cu emo­ție ca berzele să intre ... în cursă normală. Ionel PENEA, Ion ONUC NEMEȘ, cu sprijinul corespondenților pit. Nicolae Sofianuc, pit. mj. Traian Negrea 22 MARTIE 1973 Proiectul de Lege privind în­ființarea și funcționarea Consi­liului pentru problemele organi­zării economico-sociale reflectă grija conducerii de partid și de stat pentru crearea unui cadru organizatoric și legislativ optim, care să asigure promovarea con­secventă a formelor și metodelor științifice de organizare și con­ducere a tuturor domeniilor de activitate, în raport cu ni­velul și cerințele dezvoltării e­­conomico-sociale a țării. Potrivit prevederilor acestui proiect de Lege, Consiliul pen­tru problemele organizării eco­nomico-sociale coordonează îndrumă activitatea ce se des­și­­ășoară în acest domeniu de că­tre ministere, celelalte organe centrale și locale ale administra­ției de stat, precu­m și de uni­tățile subordonate acestora, pen­tru simplificarea relațiilor dintre ele, raționalizarea organizării, e­­vitarea paralelismelor, creșterea operativității și sporirea eficien­ței întregii munci de conducere. De asemenea, consiliul face pro­puneri pentru perfecționarea activității organelor de partid, a organizațiilor de masă și ob­ștești, urmărindu-se organizarea rațională a acestora, în strînsă concordanță cu modul de orga­nizare a activității pe linie de stat. Consiliul pentru problemele organizării economico-sociale ur­mărește aplicarea hotărîrilor de partid și de stat, precum și a altor acte normative în vigoare. In domeniul său de activitate, și răspunde față de Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliul de Stat și Con­siliul de Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia pentru întrea­ga sa activitate. In îndeplinirea sarcinilor ce le revin, consiliul organizează, îm­preună cu ministerele și cele­lalte organe centrale și locale a­­le administrației de stat, studi­erea, experimentarea și genera­lizarea metodelor moderne de organizare, coordonează activita­tea compartimentelor de organi­zare și control din cadrul mi­nisterelor și celorlalte centrale ale administrației organe de stat, analizează periodic rezulta­tele obținute și stabilește, îm­preună cu organele centrale in­teresate, măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea muncii. Din punct de vedere al orga­nizării și funcționării, consiliul este organ deliberativ, se orga­nizează pe comisii de specialita­te, a căror componență se sta­bilește de către acest organ. Organele centrale și locale ale puterii și administrației de stat, precum și organizațiile obștești, sunt obligate să aplice criteriile, indicațiile metodologice și alte măsuri de organizare aprobate de consiliu, să ia măsuri pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce le revin din programul de lucru și să transmită consiliului datele și materialele necesare îndepli­nirii atribuțiilor sale. Proiectul de lege privind în­ființarea și funcționarea Consi­liului pentru problemele organi­zării economico-sociale se în­scrie organic în preocuparea partidului și statului nostru de perfecționare a societății noastre socialiste. Anton FAI, directorul Direcției județene pentru probleme de muncă și o­­­­crotiri sociale In dezbatere. Proiectul de Lege privind înființarea și funcționarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale Cadrul organizatoric și legislativ optim pentru promovarea formelor și metodelor științifice de organizare și conducere in toate domeniile de activitate Pentru ridicarea eficienței întregii activități social-economice Recenta Plenară a C.C. al P.C.R., prin problematica a­­bordată, prin analiza multila­terală și profundă a unor as­pecte fundamentale ale vieții noastre social-economice, se inscrie ca un moment impor­tant in viața partidului și sta­tului, a întregului nostru po­por. Cu acest prilej s-a din nou asupra unor insistat privind perfecționarea măsuri vieții economice și sociale. De alt­fel, pe această linie se înscrie și Proiectul de Lege privind înființarea și funcționarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, organism ce relevă crearea ca­drului organizatoric corespun­zător soluționării creatoare a sarcinilor privind perfecționa­rea organizării și conducerii vieții economice și sociale a poporului nostru. Consiliul are drept scop reglementarea a noi și impor­tante probleme ce vor reflec­ta tocmai perfecționarea, orga­nizarea și conducerea econo­miei noastre socialiste, urgen­tarea traducerii în viață în mod armonios a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a P.C.R. La plenară s-a apreciat că re­zultatele celor doi ani ai ac­tualului cincinal impun pre­zența unei concretizări a va­lorificării posibilităților cre­ate in vederea perfecționării conducerii organizate și plani­ficate a întregii vieți economi­co-sociale a țării noastre. Apreciez că în consiliu se întruchipează înțelegerea ma­­terialist-dialectică a mecanis­melor progresului social care reliefează unele trăsături spe­cifice, unele particularități a­­le strategiei dezvoltării socia­liste a țării noastre. De ase­meni, acest organism reprezin­tă o dovadă în plus a capaci­tății partidului nostru de a cunoaște legile obiective ale construcției socialiste și de a le aplica creator în condițiile țării noastre. Viabilitatea și rațiunea stra­tegiei progresului, constă în realismul inițiativelor și măsu­rilor stabilite de partid, care analizează atent legile obiec­tive ale dezvoltării sociale, studiază propria experiență re­voluționară a țării noastre, precum și experiența altor țări socialiste, evoluția vieții so­­cial-politice contemporane, a­­doptând soluții care corespund fiecărei etape istorice prin ca­re trece România. Proiectul de lege ilustrează preocuparea permanentă P.C.R. pentru permanentizarea a conducerii științifice a proce­sului de construire a societății socialiste multilateral dezvol­tate în țara noastră, reflectând unitatea dintre democrația so­cialistă și conducerea științifi­că a societății, cale specifică a progresului orînduirii noastre socialiste. Gheorghe LASCU, profesor, Zalău Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcțio­narea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României Concepție unitară, in concordanță cu descoperirile științei și tehnicii moderne In urma recentei Plenare C.C. al P.C.R. a apărut în presă a Proiectul de Lege privind în­ființarea, organizarea și funcțio­narea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Somia­de a României — proiect care se află în dezbaterea opiniei pu­blice din țara noastră. Ne este cunoscut faptul că la Conferința Națională a P.C.R. din iulie 1972 s-a reafirmat ne­cesitatea de a se acționa conti­nuu pentru îmbunătățirea siste­matică a organizării, conducerii și planificării activității econo­­mico-sociale, pentru perfecțio­narea relațiilor economice din sfera producției materiale și tuturor relațiilor sociale,­hotă­­a­rîndu-se in acest scop înființa­rea Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice și Sociale a României. Proiectul Legii privind înfiin­țarea, organizarea și funcționa­rea Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice și Sociale a României ne arată că acesta es­te un organism democratic, larg reprezentativ, cu caracter deli­berativ, format din cadre de conducere de partid și de stat, din reprezentanți ai oamenilor muncii care lucrează direct in producție, specialiști de înaltă calificare din domeniul econo­miei, tehnicii, invățămîntului, științei și culturii. Acest nou organ de partid și de stat va avea sarcina să asigure elabora­rea într-o concepție științifică unitară a prognozelor privind e­­voluția generală a țării, să in­­drume întocmirea proiectului planului național­ unic, să dez­bată acest proiect înainte de a fi supus Marii Adunări Națio­nale, să contribuie, prin întrea­ga sa activitate, la înfăptuirea politicii economice și sociale a partidului și a statului nostru. In vederea îndeplinirii atri­buțiilor ce-i vor reveni, Consi­liul Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale v a Comitetului Central al prezenta P.C.R., Consiliului de stat și Marii A­­dunări Naționale rapoarte, stu­dii și proiecte, care vor cuprin­de propuneri cu privire la dez­voltarea economico-socială a țării. Capitolul doi din Proiectul de Lege se referă concret la atri­buțiile acestui nou organism, care sunt orientate in trei direc­ții principale: activitatea de ela­borare a prognozelor (macroeco­nomice, pe ramuri, subramuri, pe produse și în profil teritori­al); activitatea de planificare (îmbinarea organică a prognoze­lor pe termen lung cu planurile cincinale și anuale), activitatea de analiză și studii. Proiectul cuprinde apoi, în capitolul III, principiile de or­ganizare și funcționare a Con­siliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Români­ei, fiind stabilită aici structura organizatorică și numărul secți­unilor de specialitate, repartiza­te pe ramuri și domenii de acti­vitate. Aș dori să subliniez, în înche­ierea acestor rînduri, că sunt întru-totul de acord cu proble­mele cuprinse în Proiectul de Lege privind înființarea, orga­nizarea și funcționarea Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale a României — fiind pe deplin convins că prin crearea acestui organism se va asigura dezvoltarea economico­­socială a țării pe termen lung, într-o concepție unitară, în con­cordanță cu descoperirile știin­ței și tehnicii moderne, cu obi­ectivele făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate și ale construirii comunismului. Gheorghe STAN, directorul I.I.S. „Steaua roșie" Zalău 1 « NĂZUINȚA Zi de acțiuni pe pășuni De la Someș Odorhei au fost informați, de către tovarășul Nicolae Holhoș, secretarul comi­tetului comunal de partid, prima­rul comunei că ziua de duminică a fost declarată ziua acțiunilor de îmbunătățire a pajiștilor naturale. Un număr de 350 cooperatori și 250 elevi au participat la lucrările de întreținere a pajiștei pe supra­fețele de pășuni, unde se preco­nizează să se obțină cel puțin 15.000 kg masă verde la hectar. In acest sens, elevii au participat la împrăștierea mușuroaielor pro­duse de către cirtițe, au tran­sportat spini de pe suprafețele unde s-au efectuat defrișări, iar cooperatorii au efectuat fertilizări pe o suprafață de 75 ha. Vestitorii primăverii Propunere. In orașul Zalău se desfac zilnic, in unitățile de alimentație publică, însemnate cantități de mărfuri (bomboane, ciocolată, napolitane etc.) care sunt ambalate. Dacă să treceți pe la toate aceste uni­­­tăți veți constata că hîrtia-amba­­laj este lăsată pradă intemperii­lor, degradîndu-se, producînd mi­ros neplăcut,­ încurcînd depozita­rea altor materiale etc. Avînd în vedere că o tonă de hîrtie este echivalentul a aproape 3 m.c. de cherestea, că, aproximativ, a­­ceastă cantitate se adună intr-o săptămînă, aș pune o întrebare: n-ar fi justificat un efort din par­tea D.C.A.-ului pentru colectarea acestei hîrtii? Și așa unitatea res­pectivă inițiază o serie de acți­uni pe „toate“ căile în vederea valorificării hîrtiei. Mi se pare, are și un plan de achiziții. Ei bi­ne, nu trebuie să se uite că re­zervele stau la cițiva pași de cel direct interesați și că ele nu aș­teaptă altceva decit să fie folo­site. In fond, de ce să se sacri­fice, anual, în jur de 150 m.c. de cherestea, cînd foarte bine a­­ceastă cantitate poate fi înlocuită cu ... puțin simț gospodăresc, ca­re ar consta din trimiterea o dată pe săptămînă, a unui achi­zitor, cu mașina, intr-un raid pe la toate unitățile de alimentația publică numai din orașul Zalău? Se pot­ „împușca“ doi iepuri (eco­nomii și realizarea planului la achiziții) dintr-o dată, numai să fie un „ochitor“ bun la unitatea mai sus menționată. V. d. Tot Alimentația și rolul ei în menținerea sănătății Urinare din pag. 1. mai ales fructe, zarzavaturi și pro­teine — duc la scăderea rezisten­ței organismului față de boli. Con­sumul de substanțe energetice (grăsimi, glucide) în cantitate mai mare decât necesarul duce la obe­zitate, depunerea de grăsimi în vasele sanguine și organele in­terne favorizînd atero-scleroza, una din cele mai frecvente și mai dăunătoare boli ale epocii noastre. — Consfătuirea medicilor din județul nostru Își propune să ana­lizeze și rolul personalului sani­tar in influențarea populației pen­tru o alimentație rațională. După părerea dumneavoastră, care ar fi acest rol? — In societatea modernă, prin creșterea mecanizării, a tehnici­zării muncii, s-a redus foarte mult efortul fizic. Obiceiurile ali­mentare au rămas însă aceleași. Or, alimentația concretă este și ea o știință. Alimentația rațională joacă un rol foarte important, poate cel mai important, în men­ținerea sănătății oamenilor. Dar pentru însușirea cunoștințelor ne­cesare unei alimentații corecte s-a făcut și se face destul de puțin. Cadrelor sanitare le revine sar­cina de a difuza pe toate căile, principiile unei alimentații igieni­ce. Apreciem că viitoarea consfă­tuire a cadrelor medico-sanitare din județul Sălaj va reprezenta un moment hotărîtor în îmbunătăți­rea activității din acest domeniu.. . Prin ce mijloace se poate in­fluența eficient populația in di­recția unei alimentații raționale? — Mijloacele sunt multiple. In primul rînd, populația trebuie lă­murită asupra rolului alimentației în menținerea sănătății. Aceasta se poate realiza prin toate for­mele educației sanitare — convor­biri, conferințe, articole în presă, filme sanitare, cu ocazia consul­tațiilor medicale și a internărilor în spital etc. Tot pe această cale populația trebuie lămurită în mod detaliat în ce constă o alimentație igienică și cum poate fi realizată. "Cred însă că pentru aceasta de un real f­olos ar fi inițierea unor cursuri cu gospodinele. In această direcție un rol important ar tre­bui să-l joace școala. La orele de activitate practică viitoarele gos­podine trebuiesc învățate cum se poate realiza o alimentație corec­tă. Socotim că un rol important l-ar putea juca și sectorul agri­col productiv prin impulsionarea cultivării legumelor și a pomilor fructiferi, prin creșterea numărului de vite producătoare de lapte și GALENDAß 22 MARTIE 1898 — S-a născut Mauriciu Encsel, militant al mișcării muncitorești din România (m. 1933). 1966 — A murit Constan­tin Baraschi (n. 17. XI. 1902). 1832 — A murit Johan Wolf­gang Goethe (n. 1749). RADIO Programul 1: 5,00 — Buletin de știri; 5,05 — Cîntec și joc pe plaiurile țării; 5,30 — Jurnal agrar; 5,40 — Piese de estradă; 6,00—8,08 — Radio-programul dimineții; 8,08 — Matineu mu­zical. Uverturi la opere; 8,25 — Moment poetic. Werner Bossert; 8,30 — La microfon, melodia preferată; 9,00 — Buletin de știri; 9,30 — Odă limbii româ­ne; 9,50 — Muzică ușoară; 10,00 — Buletin de știri; 10,05 — Ansamblul de muzică populară „Cindrelul“ din Sibiu; 10,30 — Partidului, inima și versul — montaj; 10,45 — Menuete in­strumentale; 11,00 — Buletin de știri; 11,05 — Muzică­ ușoară; 11,15 — Din țările socialiste. Reportaje din R.S. Cehoslovacă și R.P. Mongolă; 11,30 — Sui­te corale de Dariu Pop și Aurel Ivășcanu; 12,00 — Discul zilei — un nou microsion înregistrat de curînd de Georgeta Lemaire; 12,15 — Recital de operă — Petre Ștefănescu-Goangă; 12,30 — întîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat; 13,00 — Radiojurnal; 13,15 — Avan­premieră cotidiană; 13,30 — Concert de prînz; 14,00 — Com­pozitorul săptămînii — Antonin Dvorak; 14,40 — Soliști de mu­zică populară: Elmas Ismail, Traian Straton și Gheorghe Gi­gea; 15.00 — Buletin de știri; 15.05 — Tribuna radio; 15.15 — Muzică de estradă; 15.40 — Cîntare patriei; 16.00 — Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier; 16.15 — Melodii populare de virtuozitate; 16.30 — Știința la zi; 16.35 — Cîntece; 16.50 — Publicitate radio; 17.00 — An­tena tineretului; 17.20 — Mo­mente muzicale oferite de Dida Drăgan, Brenda Lee și Graham Bones; 17.45 — Muzică popu­lară interpretată de Gheorghe Roșoga; 18.00 — Orele serii; 20.00 — Zece melodii preferate; 20.45 — Consemnări de acad. Miron Nicolescu; 20.50 — Din înregistrările Măriei Tănase; 21.00 — Revista șlagărelor; 21.25 — Moment poetic. Liră lângă i­­nima țării — versuri antologi­ce; 21.30 — Bijuterii muzicale; 22.00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Campionatul mon­dial de hochei pe gheață, grupa B, România—Austria. Transmi­siune directă de la Graz; 23.00 — Concert de seară; 24.00 Bu­letin de știri; 0.03—5.00 Estrada nocturnă.­­Buletine de știri la orele 2.00; 4.00); 9.00 — Curs de limba franceză, Secția a 47-a; 9,30 — Prietenii lui Așchiuță; 10.00 — Telex; 10.05 — Publicitate; 10,10 — Steaua polară — emi­siune de orientare școlară și profesională „Subinginerii“; 11.00 — Telecinemateca — Ci­clul „Ingrid Bergman“ — „Vă place Brahms?“; 13.00 — Telejurnal; 16.00—17,25 — Teleșcoală. Chi­mie (anul III liceu): Chimia analitică în controlul produc­ției. Biologie: „Din lumea del­tei necunoscute“; 17.30 — Emisiune in limba ma­ghiară; 18.30 — Telex; 18,35 — Publicitate; 18,40 — Muzica — emisiune de actualitate muzicală; 19,05 — Artă plastică. Itinerar de artă populară vîlceană; 19,20 — 1­001 de seri; 19.30 — Telejurnal. Cincinalul Înainte de termen — cauză a întregului popor; 20.00 — Cîntecul săptămînii: „îmi place să trăiesc cu frun­tea sus“; 20,50 — Concertul orchestrei simfonice și al Corului Radio­­televiziunii: „Simfonia a IX-a“ de L. V. Beethoven; 21,20 — Tinerii despre ei în­șiși: „Catedra nu este amvon“­; 22,00 — 24­ de ore. Din țările socialiste: 22,30 — Hochei pe gheață; Ro­mânia—Austria. Campionatul mondial — grupa B; înregis­trare de la Graz. Cinematograful „Libertatea“, din Zalău — „Bulevardul ro­mului“, film franco-hispano-ita­­lian. Cinematograful „Măgura“, din Șimleul Silvaniei — „Ex­plozia“, film românesc. Cinema­tograful „Patria“, din Jibou — „Vis de dragoste“ — seriile I și II, film sovieto-maghiar. Ci­nematograful „Steagul roșu“, din Cehul Silvaniei — „Tată cu de-a sila“, film iugoslav. l

Next