Năzuința, iunie 1973 (Anul 6, nr. 542-567)

1973-06-10 / nr. 550

PAGINA A 2-A Trecere de hotar Un om pe care vrem să-l încercăm dacă e... serios ne spune că e... vaccinat și cu... buletin. Până la virsta de 14 ani, desigur că am ,,e­­puizat" aproape întreaga gamă de vaccinuri. Și iată că a sosit și clipa... buleti­nului de identitate. Zilele trecute­ la Hida, a avut loc In localul liceului de cultu­ră generală o festivitate de acest gen. Mai mulți ti­neri au trăit una din neui­tatele clipe ale vieții — tre­cerea lor în rindul cetățeni­lor responsabili. Marcînd însemnătatea acestei treceri de hotar, lucrătorii de mi­liție, profesorii, colegii mai vârstnici și părinții i-au fă­cut să înțeleagă pe cei săr­bătoriți că atunci cînd spun adio copilăriei își asumă in­stantaneu toate obligațiile de cetățeni. Ipostaze bactice Nu­­ mai răbda pămîntul de voioșie și, ca un fulg — mai ales că se ușurase de toți banii — Dio­nisie Lăcă­tuș din Jibou, str. Parcului nr. 62, a început să sară pe mesele din grădina de vară a restaurantului din locali­tate. Clim­ ospătarii l-au cam tras de picioare, a ate­rizat in brațele urmăritori­lor, care l-au dat afară din grădină. Furios că n-a pu­tut să se desfășoare in în­tregime, a făcut pe boxerul cu primul om intîlnit în cale — un bătrîn nevinovat. Fiindcă tot a fost zburat din grădină afară, in vir­tutea inerției, i s-a făcut vînt pină la miliție. De aici și-a luat zborul spre instan­ță și tot atît de rapid spre închisoare. Absență fatală Femeia avea de lucru ln grădina de legume din preajma casei și s-a gîndit să fructifice fiecare clipă. Deși rămasă acasă pentru îngrijirea copilului, în vîr­­stă de numai 6 luni, Elena Both, din Ileanda, s-a bizuit că el doarme și s-a luat cu lucrul. Intre timp, copilul rămas dormind s-a trezit. Dormea într-un pat de tip militar, cu spetezele din gratii de fier. Atras de cine știe ce obiect de la capătul patului, copilul s-a tfrit la gratii virindu-și capul în­tre ele și perete. Neputîn­­du-și-l scoate, copilul s-a zvârcolit pină cind s-a strangulat. Cînd a venit mama din grădină, copilul era mort. Performanță unică Deși de serviciu — lucra în tura de noapte la blocul turn din centrul Zalăului — Mircea Silaghi a tulit-o „pe neve“ și in timp ce tovară­șii săi trudeau din greu ri­­dicind betoanele, el ridica de zor paharele la restau­rantul din vecini. La ora închiderii, ieșind afară, a dat cu ochii de un autotu­rism. Parcat pe o mică pantă și având un geam deschis, Mircea Silaghi reușit să pătrundă înăuntru a și să-I pornească. Ii venise ideea unui voiaj. Ca atare, a trecut Meseșul, a coborît prin Română și spre Jibou, dar cînd să ia curba de dincolo de Prodănești, ieșit de pe partea carosabi­a­lă și s-a izbit de un dud. „Trezit“ abia atunci la rea­litate, Mircea Silaghi a a­­bandonat totul și cu fala plină de vinătăi și zgîrieturi a plecat in gara Jibou. S-a întors la Zalău cu­ trenul, părîndu-i-se c-a făcut un adevărat ocol al pămintului. Și ca orice călător temerar a trebuit să-și recunoască realizarea unei performe de unire — cinci infracțiuni concomitente: furt, condu­cere fără permis, conducere in stare de ebrietate, dis­trugere de bunuri și fuga de la locul accidentului. Nici să fi vrut nu reușea a­­tîtea. Din cauza băuturii în speranța că-i vom pu­ne în gardă pe cei ce se pasionează prea mult de alcool, relatăm un caz dra­matic petrecut zilele trecu­te la Zalău. Elena C. a fost observată în repetate rinduri băută. Făcînd servi­ciul intr-o unitate sanitară, in care se cerea luciditate și responsabilitate, nu ara­re ori a trebuit să i se a­­tragă atenția să nu mai bea. După fiecare consum făcea stări depresive. In­trată intr-o astfel de stare, Elena C. a încercat să se sinucidă administrîndu-și o injecție. Observînd-o cole­gii, au închis-o intr-o ca­meră. A reușit însă să iasă de acolo. Plecînd in gara Zalău, a băut iar ceva, apoi s-a dus și s-a culcat pe linia ferată. Un tren a surprins-o și i-a retezat un picior. Descoperită abia la orele 6 dimineața, victima a decedat după citeva ore. Traian MORAR, Val HOREA, cu sprijinul corespondenți­lor: Petru Blaj, Radu Potroviță, Papp Adalbert, Obergessel Emeric 10 IUNIE 1973 N­ĂZUINȚA Sălăjeanul Ioniță Scipione Bă­­descu, gazetar prin formație, a­­mic apropiat al lui Ion Luca Ca­­ragiale, legase o strînsă și since­ră prietenie cu Mihail Eminescu. Se pare că această afinitate între cei trei exista de pe vremea cînd toți lucrau la „Timpul“, împăr­țind împreună satisfacțiile și ne­cazurile. Stabilindu-se mai tîrziu la Bo­toșani, I. S. Bădescu scoate o ga­zetă mult citită de public, inti­tulată semnificativ „Curierul ro­mân“. Spre sfîrșitul vieții, Eminescu,­ greu încercat de boală, face un popas la Botoșani. Vechiul său prieten I. S. Bădescu se bucură sincer de sosirea poetului scriind in „Curierul român“ din 12 apri­lie 1887: „Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre. Cu trenul de ieri a sosit iubitul amic, dul­cele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora și-n același timp urbea sa nata­lă“. Dîndu-și seama încă de a­­tunci de locul marcant ce-l va o­­cupa Luceafărul poeziei româ­nești în literatură, Bădescu în­cheia articolul: „Bine ai venit între noi, între ai tăi, dulce și nemuritor poet, cel mai ilustru fiu al cetății noastre“. Șederea lui Eminescu la Boto­șani nu a îns­emnat așa cum spe­rase poetul o viață liniștită. Dim­potrivă, crizele bolii reveneau tot mai des, fapt ce-l determină pe Bădescu să sufere alături de ma­rele poet, dar și să lupte prin toate mijloacele pentru a-i alina suferința. Prin „Curierul român“, I.S. Bădescu își informa cititorii despre starea bolnavului cu sco­pul bine intenționat de a crea un front comun spre a determina autoritățile să-i acorde marelui poet ajutorul necesar. Iată ce scrie la 5 iunie 1887 în ziarul său: „Se împlinesc tocmai două săptămîni astăzi, de cînd bardul (Eminescu) e lipsit aproape de orice cunoștință. Nu vorbește ni­mic și nu mănâncă decît lapte și ramă introduse și acestea-n gură mai mult cu de-a sila. De cinci zile el se află internat în spitalul eforiei Sf. Spiridon din Botoșani, avînd o cameră cu totul separată și dîndu-i-se o îngrijire din cele mai delicate și mai omenoase“. I.S. Bădescu a fost, într-adevăr, inițiatorul unor campanii de aju­torare a poetului care se afla in­tr-o stare precară și din punct de vedere material. Astfel, direc­torul­ ziarului „Curierul român“ care nu era altcineva decît Ion­iță Scipione Bădescu, se ocupă per­sonal de organizarea unui spec­tacol de teatru dat de trupa Fa­nny Tardini și frații Vlădiceanu cu scopul ajutorării poetului. In „Curierul român“ din 13 decem­brie 1887, I. S. Bădescu referin­­du-se la acest spectacol anunța: „Se vor juca două comedii alese și între acte doamna Fanny va recita una iar domnul A. Vlădi­ceanu va cînta două din poeziile ilustrului nostru poet. Teatrul va fi iluminat de gală, în onoarea poetului, care va asista de ase­menea la această reprezentație­. Sala a fost arhiplină, strîngîn­­du-se suma de 646 lei ce i-au fost dați poetului. Acesta semnează o adeverință de primire a lor a­­rătînd că: „Am primit prin dom­nul Alexandru Vlădiceanu și Io­­niță Bădescu suma de 646 lei din care 246 în numerar și 400 în distanța Casei de economii și îm­prumut din Botoșani, ca produs­ al reprezentațiunii de marți 15 de­cembrie dată de trupa dramatică a doamnei Fanny și fraților Vlă­­dicea­nu pentru folosul meu“. Moartea lui Eminescu pricinu­­iește o grea lovitură prietenului său Ioniță Bădescu, care indo­liază gazeta sa „Curierul român“, publicînd cu această ocazie arti­colul redacțional „Poetul Mihail Eminescu“ în care sfîșiat de du­rere scria: „Pentru Țara de Sus insă pentru Botoșani mai pierderea lui Eminescu este ales, în­doit de adîncă, îndoit, resimțita, căci Eminescu era fiul cel mai mare al acestui colț de țară, era fiul cel mai ilustru al județului nostru, fiul cel mai scump al cetății noastre...“. Eminescu nu a fost uitat nici după­ moarte de către Bădescu. Păstrînd vie amintirea poetului, a bunului său prieten, Ioniță Sci­pione Bădescu se găsește din nou printre inițiatorii ridicării unui monument la Botoșani. Ziarul „Libertatea“ di­n 3 mai 1890 care apărea tot la Botoșani, scria de organizarea unei „serate Emi­nescu“ unde I.S. Bădescu „amic din fragedă tinerețe al ilustrului poet“ — va conferenția despre „Mișcarea culturală a țărilor ro­mâne în cei din urmă 30 de ani și rolul lui Eminescu în această mișcare, ilustrat cu cîteva amin­tiri intime din viața marelui poet“.­­ Reiese clar că între Luceafărul poeziei românești și talentatul publicist Ioniță Scipione Bădescu, originar din Sălaj, a existat prietenie sinceră, adevărată, de­o zinteresată. I. S. Bădescu a fost omul care și-a dat seama de ma­rele prestigiu pe care-l prezenta Eminescu în literatura țării, anti­­cipînd cu multă siguranța locul de frunte pe care îl va ocupa ma­rele poet in cultura noastră. Prof. Ioan IVANESCU Ionită Scipione Bădescu, nedespărțit prieten al lui Eminescu ACO­LADA • Incepind cu data de 15 iunie a.c., va intra în funcțiune moara din comuna Chieșd. După ce instalația electrică exterioară și in­terioară a fost terminată, urmează ca uniine să fie legată la rețea pentru intrarea în funcțiune. Tot aici s-a realizat în întregime planul de contractări de lină. • In satul Lompirt, comunmit Sărmășag, a început îndreptarea văii care punea în pericol drumul comunal. Aceasta se va face pe o lungime de 300 m și în cinstea zilei de 23 August va fi terminată. Lucrările se fac prin muncă patriotică. • La Sărmășag a început transportarea pietrei pentru construirea a trei fîntîni pe pășunile comunale, care vor asigura cu apă ani­malele C.A.P.. • O clădire, care va adăposti grădinița și un punct sanitar, se construiește în satul Răstolțul Deșert, com­. Agrij. Va mai cuprinde și locuințe pentru cadrele care le deservesc. A­ fost terminată fundația, în prezent lucrîndu-se la zidărie. Deputații de aici mo­bilizează zilnic cite 20 de oameni, care prin munca lor voluntară construiesc noul edificiu. • In centrul de comună Cizer, s-a terminat fundația pentru dis­pensarul uman, care va cuprinde și locuință pentru medic. In prezent se lucrează la zidărie, urmînd ca luna vii­toare să fie terminat. • Datorită faptului că lucrările sînt destul de avansate (placa de jos este turnată), conducerea consiliului popular al­ orașului Șimleu Silvaniei, preconizează ca la data de 1 iulie, bazinul pentru apă termală să fie dat in folosință. Bazinul care are un diametru de 16 m și in care 400—500 de oameni vor putea face baie, va fi acoperit. Construcția, care se face sub asistența tehnică a maistrului constructor Nicolae Aștilean, va mai cuprinde: vestiare, bufet, co­fetărie, o grădină de vară, un loc de agrement, precum și o plajă. • Echipa de volei „Silvania“ din Șimleu Silvaniei va începe un nou campionat intr-o sală nouă, construită lingă terenul de fotbal. Sala care are și încălzire centrală, este spațioasă și gospo­­­darii orașului au conceput-o pentru a se putea practica mai multe discipline sportive: volei, handbal și baschet. De fapt, aceasta poate fi numită „complex sportiv“, avînd în vedere faptul că aici mai e­­xistă o popicărie, o pistă sportivă și un club. B. VASILE © Sarcinile la export depășite cu 90.000 tei valută Din evidențele găsite U.J.I­.M. Zalău, rezultă că har­ta­nicii meșteșugari sălăjeni, prin eforturile pe care le-au depus pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a parti­dului nostru din iulie 1972, de a scurta termenul de înfăptui­re a actualului cincinal, a re­ușit ca lună de lună să-și de­pășească substanțial sarcinile de plan, la export. Astfel fost posibil ca până în prezent a să livreze beneficiarilor ex­terni, peste sarcinile aferente perioadei scurse de la începu­tul anului, produse în valoare de 90.000 lei valută, angaja­mentele aferente fiind astfel realizate și depășite. în acest timp, performanțele produse­lor — unele dintre ele fiind asimilate în cursul acestui an — au crescut considerabil, ne­­inregistrîndu-se refuzuri din partea beneficiarilor. O treaptă de maximă însemnătate... Urma­— din una — uneltele de producție în m­iinile statului, adică în mîinile prole­tariatului organizat ca clasă do­minantă...“ nii Prin actul naționalizării, oame­niuncii din asupriți și exploatați au devenit pro­prietari ai mijloacelor de producție. Muncitorul din Ro­mânia a devenit proprietar și producător, s-au pus prin acest act revoluționar bazele unor noi relații de producție, care au rea­lizat unirea forței de muncă cu mijloacele de producție, fiind li­chidată, în sectorul proprietății de stat, vînzarea-cumpărarea forței de muncă, cu toate consecințele ei. Scopul principal al producției nu mai e profitul — ca în socie­tatea capitalistă — ci satisfacerea nevoilor materiale și spirituale a­­le oamenilor muncii. Declanșarea revoluției socialiste, care a impus, așa cum­ sublinia Secretarul General al Partidului Comunist Român, „ca o condiție sine qua non trecerea avuției na­ționale în mîinile celor ce mun­cesc", și lichidarea proprietății particular-capitaliste au însemnat și pentru poporul nostru „saltul din imperiul necesității în impe­riul libertății“. Naționalizarea înfăptuită de re­voluția socialistă din România, la 11 iunie 1948, a creat posibilită­țile pentru o activitate de produc­ție unitară, planificată, organizată pe­­ ansamblul economiei naționa­le, noile relații de producție cre­ate făcînd posibilă dezvoltarea continuă și în mod rapid a pro­ducției industriale, cu consecin­țe extrem de importante — deci­sive — atît pentru celelalte sec­toare ale economiei naționale, consecințe care au impus și au determinat și în aceste sectoare schimbări fundamentale, cit și în domeniul suprastructurii. Naționalizarea din 11 iunie 1948 a însemnat baza de plecare pen­tru realizarea pe trepte mai înalte a concordanței obligatorii a relațiilor de producție cu ca­racterul forțelor de producție. Du­pă acest act, proprietatea socia­listă de stat s-a dezvoltat, dato­rită politicii științifice a Partidu­lui Comunist Român, în cadrul constituțional stabilit. Crearea economiei socialiste u­­nitare și victoria definitivă a so­cialismului la orașe și sate au fă­cut ca proprietatea socialistă de stat și cea cooperatistă să devină cele două forme dominante ale proprietății din țara noastră, ca ele să constituie un tot unitar în ansamblul economiei naționale și să creeze, așa cum s-a subliniat în „Raportul cu privire la măsuri­le de perfecționare a conducerii și planificării economiei naționa­le și la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a Româ­niei“, prezentat Conferinței Națio­nale a P.C.R., din 6 decembrie 1967, „posibilități largi de folosi­re rațională a resurselor materia­le și umane ale societății, permi­te creșterea în ritm susținut a producției, perfecționarea relații­lor sociale, satisfacerea tot înaltă a cerințelor materiale mai și spirituale ale oamenilor muncii de la orașe și sate“. La 25 de ani de la actul revo­luționar de la 11 iunie 1948, România „înfățișează — așa cum a subliniat tovarășul Nicol­ae Ceaușescu în Cuvîntarea la aduna­rea festivă consacrată aniversării a 80 de ani de la crearea partidu­lui politic al clasei muncitoare din România — tabloul unei țări în plin progres, cu o industrie pu­ternică în continuă dezvoltare, cu o agricultură într-un neîntrerupt proces de modernizare, cu o eco­nomie dinamică, prosperă, care a­­sigură creșterea continuă a bu­năstării tuturor oamenilor mun­cii“. Cerințe sporite în creșterea randamentului școlar și mare din pag , pentru care conducerea școlii trebuie să răspundă. Ne plingem des că programele sunt supra­încărcate, dar nu analizăm cit timp se pierde, numai într-o oră slab organizată, cît de nerațio­­nal și insuficient este folosit u­­neori acest timp devenind plic­tisitor și greu de suportat chiar și de către cadrele didactice. In munca de înd­rumare și control s-au întîlnit asemenea cazuri la școlile generale din Bobota, Sărmășag — cl I—IV, Rus, Co­­șeiu, Halmășd, Periceiu. Nu fo­losim rațional nici cunoștințele care se predau la diferite disci­pline înrudite, lăsînd loc de multe ori unor paralelisme. Considerăm că metodele de­­ învățămînt active trebuie pro­movate cu mai mult curaj, cu mai multă pricepere și aceasta se poate face numai printr-un studiu atent, prin acțiune per­manentă de cercetare aplicativă. Dorim ca într-un timp scurt, fiecare cadru didactic să-și per­fecționeze munca la clasă, să folosească curent în muncă pro­blematizarea, modelarea, învăța­rea prin descoperire, învățămin­­tul programat, lucrul în grup etc. Aici depinde totul de mo­bilizarea, inițiativa fiecărui în­vățător și profesor, de răspun­derea lui personală față de sar­cina nobilă încredințată de so­cietate. In acest sens, inspectoratul școlar va pune în munca de în­drumare și control un accent mai mare pe studierea și popu­­larizarea experienței pozitive, pe dezbaterea cu cadrele didactice individual și în grup, a proble­melor modernizării învățămîntu­­lui, antrenînd în acest scop mai activ și Casa corpului didactic. Ne propunem să organizăm la Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Sînmihaiu Al­­mașului, Ileanda, Ip, școli pilot, bine dotate, unde să se folo­sească o tehnologie didactică modernă, școli deschise oricînd tuturor cadrelor didactice pen­tru a-și perfecționa metodele de muncă. De asemenea, trebuie să fa­cem mai mult pentru a Înlătura formalismul, rutina sau inacti­vitatea manifestate în unele co­misii metodice, consilii profeso­rale, cum ar fi cele de la șco­lile generale din Noțig, Sărmă­șag și altele, prin participarea directă a inspectorilor la pregă­tirea și desfășurarea lor. Casa corpului didactic va or­ganiza acțiuni de popularizare a experienței pozitive. Liceul pe­dagogic va fi folosit cu mai multă eficiență ca un centru metodic în perfecționarea edu­catoarelor și învățătorilor. La cercul pedagogic vom dezbate probleme actuale, practice. Vom pune un accent deosebit pe me­todologia muncii în cabinete, laboratoare și ateliere, care dau posibilitatea profesorului, mais­trului să realizeze un învăță­mînt cu adevărat formativ. Să nu uităm însă că toate a­­cestea presupun o schimbare radicală, revoluționară în con­cepția și stilul de muncă al pro­fesorului, care trebuie să fie ingenios, spontan, să colaboreze activ la formarea și dezvoltarea creativității elevilor, la forma­rea capacității acestora de a o­­pera cu cunoștințele. Căci mo­dernizarea nu înseamnă înlocui­rea profesorului cu tehnica, creșterea rolului acestuia, ima­ci­ginație, muncă, răspundere, pa­siune, deci o prezență mai acti­vă a cadrului didactic. 8 tone oțel-beton economisit La silozul de carton­ I.P.V.I S.F. din zona industria­­a­lă a orașului Zalău, construc­torul (T.CJ Cluj, Șantierul Satu Mare, Lotul Zalău) își intensifică eforturile pentru a accelera ritmul de execuție a lucrărilor, în vederea depă­șirii stadiilor fiz­ice cuprinse în grafic. Constructorii sunt hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August să obțină sporuri de producție cît mai semnifi­cative și astfel să scurteze termenul de predare în func­țiune Pină în prezent, stadiul lucrărilor este conform preve­derilor planului. Alături de accelerare a ritmului de execu­ție eforturile sunt îndreptate și în direcția sporirii eficien­ței economice. Prin plaselor sudate (din folosirea oțel-be­­ton), spre exemplu, s-a obținut o economie de circa 8 tone oțel-beton, in plus, productivi­tatea muncii a sporit con­siderabil. Omagiu Revoluției de la 1848 In sala mare a căminului cul­tural din satul Miluani (Hida), în­ fata a peste 350 de spectatori, a avut loc o frumoasă manifes­tare culturală, patriotică, închi­nată sărbătoririi a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Profeso­rul Ioan Ipate a vorbit audito­riului despre „însemnătatea re­voluției de la 1848 in dezvolta­rea social-economică a Români­ei“. In continuare, sub conducerea învățătoarei Lucreția Criste și a educatoarei Livia Ipate, elevii școlii generale din localitate au prezentat un bogat program ar­tistic, care a cuprins: recitări (poezii închinate mărețului eve­niment, partidului și piese corale patriotice, patriei), dansuri populare locale și montajul li­­terar-muzical „Prezent și noi", care a scos în evidență activita­tea revoluționarilor N. Bălcescu, Simion Bărnuțiu, Mihail Kogăl­­niceanu, Avram Iancu etc. S-au remarcat elevele: Maria­na Petruș, Rodica Noja, Lucreția Danciu, prof. Emil BARNA, Subredacția voluntară din Hida 10 IUNIE 1910 — Și-a luat zborul pri­mul aeroplan, construit de Au­rel Vlaicu. 1942 — A murit lup­tătorul antifascist Cornel Elias (n. 1924). 1973 — Ziua miliției. Programul I. 6.00 — Buletin de știrii 6.05 — Concertul dimineții; 7.00 — Radiojurnal. Sumarul presei. Bu­letin meteo-rutier. Sport; 7.45 — Avanpremieră cotidiană; 8.00 — Partidului, i­nima și versul; 8.10 — Ilustrate muzicale; 9.00 — Ora satului; 10.00 — Radioma­­gazinul femeilor­; 10.30 — Suc­cese ale discului — muzică u­­șoară; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 11.35 — Formația „Sincron“; 12.00 — De toate pentru toți; 13.00 — Radiojurnal. Sport; 13.15 — Șlagăre și vedete: Ma­ria Mitera, Aurelian Andreescu; 14.00 — Unda veselă; 14.30 — Estrada duminicală; 15.00 — Buletin de știri; 15.30 — Azi în România. Carte radiofonică de reportaj. Colaborează Con­stantin Săbăreanu; 17.15 —Sport și muzică; 19.30 — Albumul in­terpreților de muzică populară: Petre Săbădeanu și Dumitru Zamfira; 20.00 — Radiojurnal; 20.15 — Revista șlagărelor; 20.45 — Consemnări de Mircea Mali­ța; 20.50 — Din operetele Kern; 21.20 — Dans; 22.00 lui —■ Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic; 22.10 — Panoramic sportiv; 22.30 — Opera „Zaza“ de Leon­cavallo (fragmente); 22.50 — Moment poetic. De dragoste. Li­rică românească; 23.00 — Muzi­că de dans; 24.00 — Buletin de știri; 0.03—5.00 ■— Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la ore­le 2.00; 4.00). 11 IUNIE Programul 1: 5.00 — Buletin de știri; 5.05 — Melodii în zori de zi; 5.20­­— Drag mi-e cîntecul și jocul; 5.40 — Jurnal agrar; 6.00—8.08 — Radioprogramul dimineții; 8.08 — Matineu muzical; 8.25 — Mo­ment poetic. Ctnsare Patriei; 8.30 — La microfon, melodia preferată; 9.00 — Buletin de știri; 9.30 — Revista literară radio; 10.00 — Buletin de știri;­ 10.05 — Melodii populare de pe plaiuri moldovene; 10.30 — 100 de legende românești; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Muzică ușoară; 11.15 — Știința­­ și prac­tica agricolă; 11.30 — Cîntecele anului 1848; 12.00 — Discul zi­lei — Peggy March; 12.15 — Recital de operă: Lucian Mari­nescu; 12.30 — Intîlnire cu me­lodia populară și Interpretul preferat; 13.00 — Radiojurnal; 13.15 — Avanpremieră cotidia­nă;­ 13.30 — Concert de print; 14.00 — Compozitorul săptămî­­nii — Mihail Jora­; 14.30 — Te apăr, te laud, te cint — emisiu­ne muzicală pentru ostași; 15.00 — Buletin de știri; 15.05 — Viața economică; 15.20 — Muzi­că de estradă; 16.00 — Radio­jurnal, Buletin meteo-rutier; 16.15 — Recital de flaut: Nicolae Alexandru; 16.30 — Știința la zi;­ 16.35 — Melodii de Nicolae Kirculescu și Nora De­metr­iad; 17.00 — Pătrar de veac lumină. Montaj de Ion Costea; 17.30 — „Timp de glorie“ — poeme co­rale de Alexandru Pașcanu­; 17.40 — Muzică populară Angela Buciu, Vereș Arpad­­a și Flosse« Burnea; 18.00 — Orele serii; 20.00 — Zece melodii pre­ferate; 20.30 — Teatru radiofo­nic; 21.45 — Consemnări de Eugen Florescu; 21.50 — Cîntă Maria Ciobanu; 22.00 — Radio, jurnal, Buletin meteorologic, Sport; 22.30 —­ Concert de sea­ră;; 24.00 — Buletin de știri 0.03—5.00 — Estrada nocturnă, (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). Duminică, 10 iunie 1973 8.00 — Bună dimineața! 8.30 — Cravatele roșii; 9.25 — Film serial pentru co­pii: „Daktari“; 9.50 — Viața satului; 11.00 — Emisiune in limba maghiară; 12.30 — De strajă patriei; 13.00 — Album duminical; 16.10 — Film serial pentru ti­neret: „Tunelul timpului“. E­­pisodul X —„Ultima patrulă "; 17.00 — Fotbal: Petrolul Plo­iești — Universitatea Craio­va (divizia A), Repriza a II-a. Transmisiune directă de la Ploiești­: 17.45 — Desene animate; 18.00 — Cîntare patriei — con­curs coral interjudețean. Par­ticipă: Corul Căminului cul­tural din Bălcești — jud. Vîlcea, Corul bărbătesc al sindicatului Uzinei de vagoa­ne Arad, Corul infanteriștilor „Dîmbovița“, Corul Căminului cultural Chisătău — jud. Ti­miș; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal. Săptămîna politică internă și internațio­nală în imagini; 20.10 — Unire, muncitori, u­­n­ire, Film consacrat aniversă­rii unui sfert de veac de la actul revoluționar al națio­nalizării; 20.40 — Avanpremiera; 20.45 — Ion Finteșteanu și Marcel Anghelescu în dialog pe melodiile lui Ionel Fernic; 20.55 — Film muzical: „Orches­tra de cinci pairale“. 22.45 — Telejurnal. Sport. Luni, 11 iunie 1973 In jurul orei 16.00 — Trans­misiune directă de la Aero­portul Otopeni. Ceremonia sosirii președintelui Republi­cii Volta Superioară, general Langoula Samizona, care, la invitația președintelui Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vizită ofi­cială în țara noastră;­ 17.30 — Curs de limbă france­ză, Secția 58-a; 18.00 — Telex; 18.05 — La ordinea zilei. Azi, județul Buzău; 18.20 — Căminul ; 19.00 — Ecranul — emisiune de actualitate și critică cinema­tografică; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal, Cincinalul înainte de termen; 1973 — an hotăritor; 20.00 — Panoramic științific; 20.40 — Luminile rampei: Pe scena Operei din Iași; 21.05 — Revista literar-artistică T.V; 21.45 — Roman-foileton „Noile aventuri ale mușchetarilor“ — ecranizare a romanului „După douăzeci de ani“ de Alexandre Dumas. Primul e­­pisod: „Provocarea“, 22.35 — 24 de ore; Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Eliberarea“ — seria a III-a, film sovietic. Ci­nematograful „Măgura“ din Șimleu Silvaniei — „Drumul spre Vest“, film american. Cine­matograful „Patria“ din Jibou — „Medicul de la asigurări“, film italian. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehu Silvaniei — „Creierul", film francez.. La Ca­sa de cultură din Zalău — „Fericit cel care ca Ulise“, film francez. Vreme instabilă cu cer schim­bător. Se vor semnala precipita­ții sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 12 și 16 grade iar maxime­le între 20 și 24 de grade. Vînt potrivit din sectorul vestic.

Next