Năzuința, iunie 1973 (Anul 6, nr. 542-567)
1973-06-10 / nr. 550
PAGINA A 2-A Trecere de hotar Un om pe care vrem să-l încercăm dacă e... serios ne spune că e... vaccinat și cu... buletin. Până la virsta de 14 ani, desigur că am ,,epuizat" aproape întreaga gamă de vaccinuri. Și iată că a sosit și clipa... buletinului de identitate. Zilele trecute la Hida, a avut loc In localul liceului de cultură generală o festivitate de acest gen. Mai mulți tineri au trăit una din neuitatele clipe ale vieții — trecerea lor în rindul cetățenilor responsabili. Marcînd însemnătatea acestei treceri de hotar, lucrătorii de miliție, profesorii, colegii mai vârstnici și părinții i-au făcut să înțeleagă pe cei sărbătoriți că atunci cînd spun adio copilăriei își asumă instantaneu toate obligațiile de cetățeni. Ipostaze bactice Nu mai răbda pămîntul de voioșie și, ca un fulg — mai ales că se ușurase de toți banii — Dionisie Lăcătuș din Jibou, str. Parcului nr. 62, a început să sară pe mesele din grădina de vară a restaurantului din localitate. Clim ospătarii l-au cam tras de picioare, a aterizat in brațele urmăritorilor, care l-au dat afară din grădină. Furios că n-a putut să se desfășoare in întregime, a făcut pe boxerul cu primul om intîlnit în cale — un bătrîn nevinovat. Fiindcă tot a fost zburat din grădină afară, in virtutea inerției, i s-a făcut vînt pină la miliție. De aici și-a luat zborul spre instanță și tot atît de rapid spre închisoare. Absență fatală Femeia avea de lucru ln grădina de legume din preajma casei și s-a gîndit să fructifice fiecare clipă. Deși rămasă acasă pentru îngrijirea copilului, în vîrstă de numai 6 luni, Elena Both, din Ileanda, s-a bizuit că el doarme și s-a luat cu lucrul. Intre timp, copilul rămas dormind s-a trezit. Dormea într-un pat de tip militar, cu spetezele din gratii de fier. Atras de cine știe ce obiect de la capătul patului, copilul s-a tfrit la gratii virindu-și capul între ele și perete. Neputîndu-și-l scoate, copilul s-a zvârcolit pină cind s-a strangulat. Cînd a venit mama din grădină, copilul era mort. Performanță unică Deși de serviciu — lucra în tura de noapte la blocul turn din centrul Zalăului — Mircea Silaghi a tulit-o „pe neve“ și in timp ce tovarășii săi trudeau din greu ridicind betoanele, el ridica de zor paharele la restaurantul din vecini. La ora închiderii, ieșind afară, a dat cu ochii de un autoturism. Parcat pe o mică pantă și având un geam deschis, Mircea Silaghi reușit să pătrundă înăuntru a și să-I pornească. Ii venise ideea unui voiaj. Ca atare, a trecut Meseșul, a coborît prin Română și spre Jibou, dar cînd să ia curba de dincolo de Prodănești, ieșit de pe partea carosabială și s-a izbit de un dud. „Trezit“ abia atunci la realitate, Mircea Silaghi a abandonat totul și cu fala plină de vinătăi și zgîrieturi a plecat in gara Jibou. S-a întors la Zalău cu trenul, părîndu-i-se c-a făcut un adevărat ocol al pămintului. Și ca orice călător temerar a trebuit să-și recunoască realizarea unei performe de unire — cinci infracțiuni concomitente: furt, conducere fără permis, conducere in stare de ebrietate, distrugere de bunuri și fuga de la locul accidentului. Nici să fi vrut nu reușea atîtea. Din cauza băuturii în speranța că-i vom pune în gardă pe cei ce se pasionează prea mult de alcool, relatăm un caz dramatic petrecut zilele trecute la Zalău. Elena C. a fost observată în repetate rinduri băută. Făcînd serviciul intr-o unitate sanitară, in care se cerea luciditate și responsabilitate, nu arare ori a trebuit să i se atragă atenția să nu mai bea. După fiecare consum făcea stări depresive. Intrată intr-o astfel de stare, Elena C. a încercat să se sinucidă administrîndu-și o injecție. Observînd-o colegii, au închis-o intr-o cameră. A reușit însă să iasă de acolo. Plecînd in gara Zalău, a băut iar ceva, apoi s-a dus și s-a culcat pe linia ferată. Un tren a surprins-o și i-a retezat un picior. Descoperită abia la orele 6 dimineața, victima a decedat după citeva ore. Traian MORAR, Val HOREA, cu sprijinul corespondenților: Petru Blaj, Radu Potroviță, Papp Adalbert, Obergessel Emeric 10 IUNIE 1973 NĂZUINȚA Sălăjeanul Ioniță Scipione Bădescu, gazetar prin formație, amic apropiat al lui Ion Luca Caragiale, legase o strînsă și sinceră prietenie cu Mihail Eminescu. Se pare că această afinitate între cei trei exista de pe vremea cînd toți lucrau la „Timpul“, împărțind împreună satisfacțiile și necazurile. Stabilindu-se mai tîrziu la Botoșani, I. S. Bădescu scoate o gazetă mult citită de public, intitulată semnificativ „Curierul român“. Spre sfîrșitul vieții, Eminescu, greu încercat de boală, face un popas la Botoșani. Vechiul său prieten I. S. Bădescu se bucură sincer de sosirea poetului scriind in „Curierul român“ din 12 aprilie 1887: „Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre. Cu trenul de ieri a sosit iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora și-n același timp urbea sa natală“. Dîndu-și seama încă de atunci de locul marcant ce-l va ocupa Luceafărul poeziei românești în literatură, Bădescu încheia articolul: „Bine ai venit între noi, între ai tăi, dulce și nemuritor poet, cel mai ilustru fiu al cetății noastre“. Șederea lui Eminescu la Botoșani nu a însemnat așa cum sperase poetul o viață liniștită. Dimpotrivă, crizele bolii reveneau tot mai des, fapt ce-l determină pe Bădescu să sufere alături de marele poet, dar și să lupte prin toate mijloacele pentru a-i alina suferința. Prin „Curierul român“, I.S. Bădescu își informa cititorii despre starea bolnavului cu scopul bine intenționat de a crea un front comun spre a determina autoritățile să-i acorde marelui poet ajutorul necesar. Iată ce scrie la 5 iunie 1887 în ziarul său: „Se împlinesc tocmai două săptămîni astăzi, de cînd bardul (Eminescu) e lipsit aproape de orice cunoștință. Nu vorbește nimic și nu mănâncă decît lapte și ramă introduse și acestea-n gură mai mult cu de-a sila. De cinci zile el se află internat în spitalul eforiei Sf. Spiridon din Botoșani, avînd o cameră cu totul separată și dîndu-i-se o îngrijire din cele mai delicate și mai omenoase“. I.S. Bădescu a fost, într-adevăr, inițiatorul unor campanii de ajutorare a poetului care se afla intr-o stare precară și din punct de vedere material. Astfel, directorul ziarului „Curierul român“ care nu era altcineva decît Ioniță Scipione Bădescu, se ocupă personal de organizarea unui spectacol de teatru dat de trupa Fanny Tardini și frații Vlădiceanu cu scopul ajutorării poetului. In „Curierul român“ din 13 decembrie 1887, I. S. Bădescu referindu-se la acest spectacol anunța: „Se vor juca două comedii alese și între acte doamna Fanny va recita una iar domnul A. Vlădiceanu va cînta două din poeziile ilustrului nostru poet. Teatrul va fi iluminat de gală, în onoarea poetului, care va asista de asemenea la această reprezentație. Sala a fost arhiplină, strîngîndu-se suma de 646 lei ce i-au fost dați poetului. Acesta semnează o adeverință de primire a lor arătînd că: „Am primit prin domnul Alexandru Vlădiceanu și Ioniță Bădescu suma de 646 lei din care 246 în numerar și 400 în distanța Casei de economii și împrumut din Botoșani, ca produs al reprezentațiunii de marți 15 decembrie dată de trupa dramatică a doamnei Fanny și fraților Vlădiceanu pentru folosul meu“. Moartea lui Eminescu pricinuiește o grea lovitură prietenului său Ioniță Bădescu, care indoliază gazeta sa „Curierul român“, publicînd cu această ocazie articolul redacțional „Poetul Mihail Eminescu“ în care sfîșiat de durere scria: „Pentru Țara de Sus insă pentru Botoșani mai pierderea lui Eminescu este ales, îndoit de adîncă, îndoit, resimțita, căci Eminescu era fiul cel mai mare al acestui colț de țară, era fiul cel mai ilustru al județului nostru, fiul cel mai scump al cetății noastre...“. Eminescu nu a fost uitat nici după moarte de către Bădescu. Păstrînd vie amintirea poetului, a bunului său prieten, Ioniță Scipione Bădescu se găsește din nou printre inițiatorii ridicării unui monument la Botoșani. Ziarul „Libertatea“ din 3 mai 1890 care apărea tot la Botoșani, scria de organizarea unei „serate Eminescu“ unde I.S. Bădescu „amic din fragedă tinerețe al ilustrului poet“ — va conferenția despre „Mișcarea culturală a țărilor române în cei din urmă 30 de ani și rolul lui Eminescu în această mișcare, ilustrat cu cîteva amintiri intime din viața marelui poet“. Reiese clar că între Luceafărul poeziei românești și talentatul publicist Ioniță Scipione Bădescu, originar din Sălaj, a existat prietenie sinceră, adevărată, deo zinteresată. I. S. Bădescu a fost omul care și-a dat seama de marele prestigiu pe care-l prezenta Eminescu în literatura țării, anticipînd cu multă siguranța locul de frunte pe care îl va ocupa marele poet in cultura noastră. Prof. Ioan IVANESCU Ionită Scipione Bădescu, nedespărțit prieten al lui Eminescu ACOLADA • Incepind cu data de 15 iunie a.c., va intra în funcțiune moara din comuna Chieșd. După ce instalația electrică exterioară și interioară a fost terminată, urmează ca uniine să fie legată la rețea pentru intrarea în funcțiune. Tot aici s-a realizat în întregime planul de contractări de lină. • In satul Lompirt, comunmit Sărmășag, a început îndreptarea văii care punea în pericol drumul comunal. Aceasta se va face pe o lungime de 300 m și în cinstea zilei de 23 August va fi terminată. Lucrările se fac prin muncă patriotică. • La Sărmășag a început transportarea pietrei pentru construirea a trei fîntîni pe pășunile comunale, care vor asigura cu apă animalele C.A.P.. • O clădire, care va adăposti grădinița și un punct sanitar, se construiește în satul Răstolțul Deșert, com. Agrij. Va mai cuprinde și locuințe pentru cadrele care le deservesc. A fost terminată fundația, în prezent lucrîndu-se la zidărie. Deputații de aici mobilizează zilnic cite 20 de oameni, care prin munca lor voluntară construiesc noul edificiu. • In centrul de comună Cizer, s-a terminat fundația pentru dispensarul uman, care va cuprinde și locuință pentru medic. In prezent se lucrează la zidărie, urmînd ca luna viitoare să fie terminat. • Datorită faptului că lucrările sînt destul de avansate (placa de jos este turnată), conducerea consiliului popular al orașului Șimleu Silvaniei, preconizează ca la data de 1 iulie, bazinul pentru apă termală să fie dat in folosință. Bazinul care are un diametru de 16 m și in care 400—500 de oameni vor putea face baie, va fi acoperit. Construcția, care se face sub asistența tehnică a maistrului constructor Nicolae Aștilean, va mai cuprinde: vestiare, bufet, cofetărie, o grădină de vară, un loc de agrement, precum și o plajă. • Echipa de volei „Silvania“ din Șimleu Silvaniei va începe un nou campionat intr-o sală nouă, construită lingă terenul de fotbal. Sala care are și încălzire centrală, este spațioasă și gospodarii orașului au conceput-o pentru a se putea practica mai multe discipline sportive: volei, handbal și baschet. De fapt, aceasta poate fi numită „complex sportiv“, avînd în vedere faptul că aici mai există o popicărie, o pistă sportivă și un club. B. VASILE © Sarcinile la export depășite cu 90.000 tei valută Din evidențele găsite U.J.I.M. Zalău, rezultă că hartanicii meșteșugari sălăjeni, prin eforturile pe care le-au depus pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului nostru din iulie 1972, de a scurta termenul de înfăptuire a actualului cincinal, a reușit ca lună de lună să-și depășească substanțial sarcinile de plan, la export. Astfel fost posibil ca până în prezent a să livreze beneficiarilor externi, peste sarcinile aferente perioadei scurse de la începutul anului, produse în valoare de 90.000 lei valută, angajamentele aferente fiind astfel realizate și depășite. în acest timp, performanțele produselor — unele dintre ele fiind asimilate în cursul acestui an — au crescut considerabil, neinregistrîndu-se refuzuri din partea beneficiarilor. O treaptă de maximă însemnătate... Urma— din una — uneltele de producție în miinile statului, adică în mîinile proletariatului organizat ca clasă dominantă...“ nii Prin actul naționalizării, oameniuncii din asupriți și exploatați au devenit proprietari ai mijloacelor de producție. Muncitorul din România a devenit proprietar și producător, s-au pus prin acest act revoluționar bazele unor noi relații de producție, care au realizat unirea forței de muncă cu mijloacele de producție, fiind lichidată, în sectorul proprietății de stat, vînzarea-cumpărarea forței de muncă, cu toate consecințele ei. Scopul principal al producției nu mai e profitul — ca în societatea capitalistă — ci satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor muncii. Declanșarea revoluției socialiste, care a impus, așa cum sublinia Secretarul General al Partidului Comunist Român, „ca o condiție sine qua non trecerea avuției naționale în mîinile celor ce muncesc", și lichidarea proprietății particular-capitaliste au însemnat și pentru poporul nostru „saltul din imperiul necesității în imperiul libertății“. Naționalizarea înfăptuită de revoluția socialistă din România, la 11 iunie 1948, a creat posibilitățile pentru o activitate de producție unitară, planificată, organizată pe ansamblul economiei naționale, noile relații de producție create făcînd posibilă dezvoltarea continuă și în mod rapid a producției industriale, cu consecințe extrem de importante — decisive — atît pentru celelalte sectoare ale economiei naționale, consecințe care au impus și au determinat și în aceste sectoare schimbări fundamentale, cit și în domeniul suprastructurii. Naționalizarea din 11 iunie 1948 a însemnat baza de plecare pentru realizarea pe trepte mai înalte a concordanței obligatorii a relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție. După acest act, proprietatea socialistă de stat s-a dezvoltat, datorită politicii științifice a Partidului Comunist Român, în cadrul constituțional stabilit. Crearea economiei socialiste unitare și victoria definitivă a socialismului la orașe și sate au făcut ca proprietatea socialistă de stat și cea cooperatistă să devină cele două forme dominante ale proprietății din țara noastră, ca ele să constituie un tot unitar în ansamblul economiei naționale și să creeze, așa cum s-a subliniat în „Raportul cu privire la măsurile de perfecționare a conducerii și planificării economiei naționale și la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României“, prezentat Conferinței Naționale a P.C.R., din 6 decembrie 1967, „posibilități largi de folosire rațională a resurselor materiale și umane ale societății, permite creșterea în ritm susținut a producției, perfecționarea relațiilor sociale, satisfacerea tot înaltă a cerințelor materiale mai și spirituale ale oamenilor muncii de la orașe și sate“. La 25 de ani de la actul revoluționar de la 11 iunie 1948, România „înfățișează — așa cum a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu în Cuvîntarea la adunarea festivă consacrată aniversării a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România — tabloul unei țări în plin progres, cu o industrie puternică în continuă dezvoltare, cu o agricultură într-un neîntrerupt proces de modernizare, cu o economie dinamică, prosperă, care asigură creșterea continuă a bunăstării tuturor oamenilor muncii“. Cerințe sporite în creșterea randamentului școlar și mare din pag , pentru care conducerea școlii trebuie să răspundă. Ne plingem des că programele sunt supraîncărcate, dar nu analizăm cit timp se pierde, numai într-o oră slab organizată, cît de nerațional și insuficient este folosit uneori acest timp devenind plictisitor și greu de suportat chiar și de către cadrele didactice. In munca de îndrumare și control s-au întîlnit asemenea cazuri la școlile generale din Bobota, Sărmășag — cl I—IV, Rus, Coșeiu, Halmășd, Periceiu. Nu folosim rațional nici cunoștințele care se predau la diferite discipline înrudite, lăsînd loc de multe ori unor paralelisme. Considerăm că metodele de învățămînt active trebuie promovate cu mai mult curaj, cu mai multă pricepere și aceasta se poate face numai printr-un studiu atent, prin acțiune permanentă de cercetare aplicativă. Dorim ca într-un timp scurt, fiecare cadru didactic să-și perfecționeze munca la clasă, să folosească curent în muncă problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, învățămintul programat, lucrul în grup etc. Aici depinde totul de mobilizarea, inițiativa fiecărui învățător și profesor, de răspunderea lui personală față de sarcina nobilă încredințată de societate. In acest sens, inspectoratul școlar va pune în munca de îndrumare și control un accent mai mare pe studierea și popularizarea experienței pozitive, pe dezbaterea cu cadrele didactice individual și în grup, a problemelor modernizării învățămîntului, antrenînd în acest scop mai activ și Casa corpului didactic. Ne propunem să organizăm la Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Sînmihaiu Almașului, Ileanda, Ip, școli pilot, bine dotate, unde să se folosească o tehnologie didactică modernă, școli deschise oricînd tuturor cadrelor didactice pentru a-și perfecționa metodele de muncă. De asemenea, trebuie să facem mai mult pentru a Înlătura formalismul, rutina sau inactivitatea manifestate în unele comisii metodice, consilii profesorale, cum ar fi cele de la școlile generale din Noțig, Sărmășag și altele, prin participarea directă a inspectorilor la pregătirea și desfășurarea lor. Casa corpului didactic va organiza acțiuni de popularizare a experienței pozitive. Liceul pedagogic va fi folosit cu mai multă eficiență ca un centru metodic în perfecționarea educatoarelor și învățătorilor. La cercul pedagogic vom dezbate probleme actuale, practice. Vom pune un accent deosebit pe metodologia muncii în cabinete, laboratoare și ateliere, care dau posibilitatea profesorului, maistrului să realizeze un învățămînt cu adevărat formativ. Să nu uităm însă că toate acestea presupun o schimbare radicală, revoluționară în concepția și stilul de muncă al profesorului, care trebuie să fie ingenios, spontan, să colaboreze activ la formarea și dezvoltarea creativității elevilor, la formarea capacității acestora de a opera cu cunoștințele. Căci modernizarea nu înseamnă înlocuirea profesorului cu tehnica, creșterea rolului acestuia, imaciginație, muncă, răspundere, pasiune, deci o prezență mai activă a cadrului didactic. 8 tone oțel-beton economisit La silozul de carton I.P.V.I S.F. din zona industriaală a orașului Zalău, constructorul (T.CJ Cluj, Șantierul Satu Mare, Lotul Zalău) își intensifică eforturile pentru a accelera ritmul de execuție a lucrărilor, în vederea depășirii stadiilor fizice cuprinse în grafic. Constructorii sunt hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August să obțină sporuri de producție cît mai semnificative și astfel să scurteze termenul de predare în funcțiune Pină în prezent, stadiul lucrărilor este conform prevederilor planului. Alături de accelerare a ritmului de execuție eforturile sunt îndreptate și în direcția sporirii eficienței economice. Prin plaselor sudate (din folosirea oțel-beton), spre exemplu, s-a obținut o economie de circa 8 tone oțel-beton, in plus, productivitatea muncii a sporit considerabil. Omagiu Revoluției de la 1848 In sala mare a căminului cultural din satul Miluani (Hida), în fata a peste 350 de spectatori, a avut loc o frumoasă manifestare culturală, patriotică, închinată sărbătoririi a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Profesorul Ioan Ipate a vorbit auditoriului despre „însemnătatea revoluției de la 1848 in dezvoltarea social-economică a României“. In continuare, sub conducerea învățătoarei Lucreția Criste și a educatoarei Livia Ipate, elevii școlii generale din localitate au prezentat un bogat program artistic, care a cuprins: recitări (poezii închinate mărețului eveniment, partidului și piese corale patriotice, patriei), dansuri populare locale și montajul literar-muzical „Prezent și noi", care a scos în evidență activitatea revoluționarilor N. Bălcescu, Simion Bărnuțiu, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu etc. S-au remarcat elevele: Mariana Petruș, Rodica Noja, Lucreția Danciu, prof. Emil BARNA, Subredacția voluntară din Hida 10 IUNIE 1910 — Și-a luat zborul primul aeroplan, construit de Aurel Vlaicu. 1942 — A murit luptătorul antifascist Cornel Elias (n. 1924). 1973 — Ziua miliției. Programul I. 6.00 — Buletin de știrii 6.05 — Concertul dimineții; 7.00 — Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. Sport; 7.45 — Avanpremieră cotidiană; 8.00 — Partidului, inima și versul; 8.10 — Ilustrate muzicale; 9.00 — Ora satului; 10.00 — Radiomagazinul femeilor; 10.30 — Succese ale discului — muzică ușoară; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 11.35 — Formația „Sincron“; 12.00 — De toate pentru toți; 13.00 — Radiojurnal. Sport; 13.15 — Șlagăre și vedete: Maria Mitera, Aurelian Andreescu; 14.00 — Unda veselă; 14.30 — Estrada duminicală; 15.00 — Buletin de știri; 15.30 — Azi în România. Carte radiofonică de reportaj. Colaborează Constantin Săbăreanu; 17.15 —Sport și muzică; 19.30 — Albumul interpreților de muzică populară: Petre Săbădeanu și Dumitru Zamfira; 20.00 — Radiojurnal; 20.15 — Revista șlagărelor; 20.45 — Consemnări de Mircea Malița; 20.50 — Din operetele Kern; 21.20 — Dans; 22.00 lui —■ Radiojurnal. Buletin meteorologic; 22.10 — Panoramic sportiv; 22.30 — Opera „Zaza“ de Leoncavallo (fragmente); 22.50 — Moment poetic. De dragoste. Lirică românească; 23.00 — Muzică de dans; 24.00 — Buletin de știri; 0.03—5.00 ■— Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). 11 IUNIE Programul 1: 5.00 — Buletin de știri; 5.05 — Melodii în zori de zi; 5.20— Drag mi-e cîntecul și jocul; 5.40 — Jurnal agrar; 6.00—8.08 — Radioprogramul dimineții; 8.08 — Matineu muzical; 8.25 — Moment poetic. Ctnsare Patriei; 8.30 — La microfon, melodia preferată; 9.00 — Buletin de știri; 9.30 — Revista literară radio; 10.00 — Buletin de știri; 10.05 — Melodii populare de pe plaiuri moldovene; 10.30 — 100 de legende românești; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Muzică ușoară; 11.15 — Știința și practica agricolă; 11.30 — Cîntecele anului 1848; 12.00 — Discul zilei — Peggy March; 12.15 — Recital de operă: Lucian Marinescu; 12.30 — Intîlnire cu melodia populară și Interpretul preferat; 13.00 — Radiojurnal; 13.15 — Avanpremieră cotidiană; 13.30 — Concert de print; 14.00 — Compozitorul săptămînii — Mihail Jora; 14.30 — Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostași; 15.00 — Buletin de știri; 15.05 — Viața economică; 15.20 — Muzică de estradă; 16.00 — Radiojurnal, Buletin meteo-rutier; 16.15 — Recital de flaut: Nicolae Alexandru; 16.30 — Știința la zi; 16.35 — Melodii de Nicolae Kirculescu și Nora Demetriad; 17.00 — Pătrar de veac lumină. Montaj de Ion Costea; 17.30 — „Timp de glorie“ — poeme corale de Alexandru Pașcanu; 17.40 — Muzică populară Angela Buciu, Vereș Arpada și Flosse« Burnea; 18.00 — Orele serii; 20.00 — Zece melodii preferate; 20.30 — Teatru radiofonic; 21.45 — Consemnări de Eugen Florescu; 21.50 — Cîntă Maria Ciobanu; 22.00 — Radio, jurnal, Buletin meteorologic, Sport; 22.30 — Concert de seară;; 24.00 — Buletin de știri 0.03—5.00 — Estrada nocturnă, (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). Duminică, 10 iunie 1973 8.00 — Bună dimineața! 8.30 — Cravatele roșii; 9.25 — Film serial pentru copii: „Daktari“; 9.50 — Viața satului; 11.00 — Emisiune in limba maghiară; 12.30 — De strajă patriei; 13.00 — Album duminical; 16.10 — Film serial pentru tineret: „Tunelul timpului“. Episodul X —„Ultima patrulă "; 17.00 — Fotbal: Petrolul Ploiești — Universitatea Craiova (divizia A), Repriza a II-a. Transmisiune directă de la Ploiești: 17.45 — Desene animate; 18.00 — Cîntare patriei — concurs coral interjudețean. Participă: Corul Căminului cultural din Bălcești — jud. Vîlcea, Corul bărbătesc al sindicatului Uzinei de vagoane Arad, Corul infanteriștilor „Dîmbovița“, Corul Căminului cultural Chisătău — jud. Timiș; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal. Săptămîna politică internă și internațională în imagini; 20.10 — Unire, muncitori, unire, Film consacrat aniversării unui sfert de veac de la actul revoluționar al naționalizării; 20.40 — Avanpremiera; 20.45 — Ion Finteșteanu și Marcel Anghelescu în dialog pe melodiile lui Ionel Fernic; 20.55 — Film muzical: „Orchestra de cinci pairale“. 22.45 — Telejurnal. Sport. Luni, 11 iunie 1973 In jurul orei 16.00 — Transmisiune directă de la Aeroportul Otopeni. Ceremonia sosirii președintelui Republicii Volta Superioară, general Langoula Samizona, care, la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vizită oficială în țara noastră; 17.30 — Curs de limbă franceză, Secția 58-a; 18.00 — Telex; 18.05 — La ordinea zilei. Azi, județul Buzău; 18.20 — Căminul ; 19.00 — Ecranul — emisiune de actualitate și critică cinematografică; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal, Cincinalul înainte de termen; 1973 — an hotăritor; 20.00 — Panoramic științific; 20.40 — Luminile rampei: Pe scena Operei din Iași; 21.05 — Revista literar-artistică T.V; 21.45 — Roman-foileton „Noile aventuri ale mușchetarilor“ — ecranizare a romanului „După douăzeci de ani“ de Alexandre Dumas. Primul episod: „Provocarea“, 22.35 — 24 de ore; Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Eliberarea“ — seria a III-a, film sovietic. Cinematograful „Măgura“ din Șimleu Silvaniei — „Drumul spre Vest“, film american. Cinematograful „Patria“ din Jibou — „Medicul de la asigurări“, film italian. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehu Silvaniei — „Creierul", film francez.. La Casa de cultură din Zalău — „Fericit cel care ca Ulise“, film francez. Vreme instabilă cu cer schimbător. Se vor semnala precipitații sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 și 16 grade iar maximele între 20 și 24 de grade. Vînt potrivit din sectorul vestic.