Năzuința, august 1973 (Anul 6, nr. 594-619)
1973-08-01 / nr. 594
I PROLETARI DIR TI>LE. VRITI-VAI ANUL VI Nr. 594 4 PAGINI 30 BANI âzuiiita ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P. C. R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN " în pagina a MIERCURI ________ V • Emisiunea locală — formă 1 *educațională adecvată, modalitate eficientă de propagare a culturție îu strii în mase • Alternanțe 1973 • Carnet cultural • Sport • ... Zi de zi... întâlnire prietenească , în zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările fiste, la care au participat: sociaT. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar,, primsecretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la intîlnire s-au informat reciproc asupra vieții și activității partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice și ideologice dintre partidele și țările frățești. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaționale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. și P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obținute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declarațiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia, în hotărîrile congreselor partidelor frățești, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoașterea deplină pe baza dreptului internațional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relațiilor dintre Cehoslovacia și Republica Federală Germania, întărirea poziției internaționale a Cubei, începerea cu succes a Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenței politicii de pace a țărilor comunității socialiste. Un mare rol in înfăptuirea acestei politici, în Însănătoșirea întregii situații internaționale s-au jucat întilnirile și discuțiile pe care conducătorii partidelor frățești și ai țărilor socialiste le-au avut in ultimul timp cu reprezentanți ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania și Franța, despre tratativele purtate și acordurile încheiate, inclusiv acordul sovietoamerican cu privire la preintîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frățești au dat o Înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuției personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, in înfăptuirea acestei politici, care are o mare Însemnătate internațională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situației internaționale s-au produs importante schimbări pozitive; capătă o tot mai largă recunoaștere internațională principiile coexistenței pașnice intre state cu sisteme sociale diferite; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase intre țările socialiste și cele capitaliste; se deschid perspective mai favorabile pentru noi pași constructivi meniți să contribuie la consolidarea păcii și securității internaționale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutațiile pozitive de pe arena internațională, să fie transpuse consecvent în viață acordurile și tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfășura o colaborare activă a țărilor socialiste în această direcție, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul conferinței general-europene pentru securitate și cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Blelsinki și ale primei faze a conferinței general-europene — reuniunea miniștrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor frățești își exprimă convingerea că lucrările acestei conferințe, de care popoarele leagă mari speranțe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoința participanților. Pentru a conferi o autoritate politică cît mai mare hotăririlor conferinței, faza ei finală ar trebui să se desfășoare la cel mai înalt nivel. Țările socialiste se pronunță pentru dezvoltarea între statele europene a unor relații economice de mari proporții și de lungă durată, libere de discriminări și inegalitate, pentru contacte largi și multiforme între opinia publică din toate țările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relațiilor culturale și a schimbului de valori spirituale, in vederea întăririi păcii și înțelegerii reciproce între popoare. Țările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranității fiecărui stat și neamestecului în treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile și tradițiile fiecărei țări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene și ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacție actuala activizare a forțelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pămînt. Țările socialiste se pronunță consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor și forțelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Țările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situațiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant față de pozițiile Republicii Democrate Vietnam și Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părțile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-și hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochină, au fost exprimate solidaritatea internaționalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frățească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situația din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenței și drepturilor legitime ale statelor și popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere și de dezvoltare a colaborării pașnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste și iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, insă, continuă să existe forțe care, actionînd în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internaționale, se pronunță pentru intensificarea pregătirilor militare și pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilență neslăbită față de politica acestor forțe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea și ura între popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea pozițiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii și securității internaționale, solidaritatea cu lupta de eliberare a popoarelor din toate țările și de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertății și independenței lor, împotriva dreptului lor de a-și decide de sine stătător soarta — acestea sunt părți componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ținînd seama de uriașa Însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre țările socialismului pentru desfășurarea cu succes a construcției socialiste și comuniste, pentru creșterea permanentă a bunăstării și culturii popoarelor acestor țări, au fost examinate modul cum se înfăptuiește Programul complex al integrării economice socialiste și principalele direcții de perfecționare în continuare a activității Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămînă și pe viitor in centrul atenției partidelor comuniste și muncitorești din țările membre ale C.A.E.R. La intîlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii și progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mișcării comuniste internationale pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului proletar, strinsa colaborare frățească a comuniștilor din toate țările vor avea de jucat și în viitor un rol remarcabil in consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii și socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frățești care au participat la întîlnire au subliniat unanim dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările socialiste, de a-și coordona acțiunile pe arena internațională, în interesul cauzei socialismului și consolidării păcii. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Intîlnirea tovarășului NICOAE CEMIȘESCU și a tovarășei ELEM CEUȘESCU cu tovarășul rom Cu ocazia prezenței la odihnă in Crimea, marți dupăamiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.P., sau întîlnit cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Jivkov In cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prietenești dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bugar și a relațiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria in interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii, întîlnit ca s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Mitingul prieteniei și solidarității româno-vietnameze Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face in tara noastră delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marți seara, in Capitală, in Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei și solidarității româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile Capitalei, personalități ale vieții științifice și culturale, reprezentanți ai conducerii unor instituții centrale și organizații obștești, generali și ofițeri superiori. În sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului. La miting au asistat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, precum și membri ai Ambasadei R. D. Vietnam și ai Ambasadei Republicii Vietnamului de Sud la București, încadrate de drapelele de stat ale celor două țări, stemele Republicii Socialiste România și Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română și vietnameză era înscrisă urarea: „Trăiască prietenia frățească, alianța și colaborarea dintre Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam “. In aplauzele asistenței, in prezidiu iau loc tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, și Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Vietnam. In prezidiu, iau loc, de asemenea, tovarășii Le Thanh Nghi, Nguyen Do Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Hanh, membri ai delegației Dang de partid și guvernamentale a R. D. Vietnam și Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud. Alături de oaspeți în prezidiu au luat loc tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-colonel Sterian Tircă, adjunct al ministrului apărării naționale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerțului exterior, Radu Constantinescu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor, Pantelimon Găvănescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ștefan Boțea, muncitor la Uzinele „23 August“, Gheorghe Bujgoi, directorul Institutului de proiectări și cercetări pentru industria metalelor neferoase și rare, Mihaela Dumitru, studentă la Universitatea București. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Democrate Continuare în pag. a IV-a rigadei de reporteri a ziarului „Năzuința" transmite ! Cum sunt gospodarii | așa 6 și organizarea zilnică a muncii , care vizează aceste ■ I 3 mari obiective ! ■ SECERIȘUL - cu combine, coase și seceri, grabnic și fără pierderi! ■ CULTURILE SUCCESIVE - imediat după seceriș, pe suprafețe cu mai mari ! ■ FURAJELE în silozuri, în fînare, în șire acoperite cu folie de polietilenă! din raza consiliului intercooperatist Hida Vremea bună s-a ivit din nou. Cît de binevenită este! Se seceră, seară, se seamănă, furajele se string acum cu forțe sporite, cu un cuvînt, operativitatea lucrărilor pe hotar cîștigă cu fiecare oră și zi în intensitate și nu pot fi handicapate de nimic, ci doar eventual de slaba organizare a muncii. De fapt, această latură a activității, respectiv modul de organizare a muncii, a fost urmărită și de brigada nastră deplasată de data aceasta în raza consiliului intercooperatist Hida. Pînă ieri, în unitățile din această zonă griul a fost secerat pe 570 ha din 2.075, orzul în întregime, s-au făcut alături pe 228 ha din 2.470, iar cu culturi succesive au fost însămînțate 60 ha din 415 planificate, cit și cele mecanice sunt judicios coordonate și folosite. Lucru deosebit de important în acest vîrf de campanie. De bună dimineață, ieri, un tractor era repartizat, la pregătitul terenului, două la arat și unul la semănatul napilor de miriște. Pînă aseară urmau să se însămînțeze după cite ne președintele, alte 10 ha cu spune napi de miriște. Deci, în total, vor fi semănate pînă azi toate cele 15 ha cu această cultură. La acest capitol, cooperatorii din Sînpetru Almașului sunt fruntași pe Consiliul intercooperatist Hida. Unde a fost orz — porumbul furajer e mare 11a via au mina in mina, cooperatorii și mecanizatorii dau bătălia recoltei seri, la cooperativa agricolă din Smpetru Almașului, in jurul orei 6, ne-am oprit pe tarlaua „Gura cornișonului“. Pe suprafața de 9 ha unde a fost orz, acum porumbul, in cultura a II-a, este mare, uniform. Plantă premergătoare a fost orzul, care s-a secerat din timp și in locul lui s-a semănat porumb furajer. Promite o bună recoltă, pentru că a fost semănat imediat după ce orzul a fost secerat. De altfel, și griul, în această Unitate, a fost recoltat pe o suprafață destul de mare, respectiv pe 110 ha din 300 cultivate. L-am căutat pe președintele cooperativei care pornise dis de dimineață la ferma zootehnică și de acolo în alte puncte de lucru. L-am intilnit puțin mai tîrziu și dînsul ne-a pus la dispoziție date referitoare la modul de organizare a muncii in ziua de ieri. — Pînă acum n-am putut lucra la seceriș decit printre ploi, cu randament scăzut. De ieri insă timpul s-a îmbunătățit și de azi (marți n.n.) lucrăm cu toate forțele la cîmp. Avem două combine la treieratul orzului, iar la griu am mobilizat peste 300 de oameni. Dacă nu plouă, pînă sîmbătă terminăm secerișul. Secerișul se va încheia, nu-i nimic de zis, dar să vedem care este stadiul celorlalte lucrări. Din datele pe care ni le furnizează președintele aflăm că s-au arat 70 ha de miriște și s-au insămințat 20 ha cu culturi succesive, respectiv 10 ha cu porumb siloz și 5 ha cu napi de miriște. Un stadiu promițător pentru condițiile din această cooperativă. Situația e bună, pentru că s-a organizat munca in așa fel incit, concomitent cu secerișul să se efectueze și celelalte lucrări. Atit forțele manuale Zilele acestea constituie, pe drept cuvînt, clipe hotărîtoare pentru strîngerea fără pierderi a recoltei de grîu. Unire de eforturi, hărnicie ce inspiră admirație șî respect, sînt atributele participării și pentru cooperatorii din Dragu la bătălia ce o dau cu holdele. In cursul zilei de ieri, la Adalin, Dragu, Ugruțiu, șî Voivodeni peste 600 de cooperatori lucrau la recoltarea manuală a grîului. Pînă la ora 14, cînd relatam aceste rînduri, erau secerate circa 40 de hectare numai în cursul zilei de ieri. încă din zori, cele opt combine C-1, C-î Continuare lo pag. a III-a MÎINE, raid-anchetă prin cooperativele agricole de producție din raza consiliului intercooperatist NUȘFALĂU 1