Năzuința, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 673-698)

1973-11-01 / nr. 673

La Inspectoratul silvic Sălaj, sarcinile de plan anuale vor fi depășite la toți indicatorii, în condiții de eficiență sporită . Cu cîteva zile în urmă, la In­spectoratul silvic Sălaj­­ a avut loc ședința comitetului oamenilor muncii unde s-a analizat cu înalt simț de răspundere și competență comunistă situația existentă pe linia realizării sarcinilor de plan pe primele 10 luni stabilindu-se, totodată, și măsurile ce trebuie luate în continuare pentru ca a­­cest an, hotărîtor în înfăptuirea cincinalului înainte de termen, să se încheie cu însemnate sporuri de producție la toți indicatorii. Cu toate că în această toamnă, datorită și condițiilor naturale, nefavorabile, nu s-a reușit să se realizeze planul la unele produ­se ale pădurii cum ar fi fructe și ciuperci comestibile, silvicultorii noștri prin eforturi susținute, au reușit să depășească sarcinile la alte sortimente. Ca urmare, la sfârșitul celor 10 luni de activitate din acest an, sarcinile de plan la export (cu toate că planul a fost suplimentat în trimestrul III cu 500.000 lei valută) au fost depă­șite cu circa 25.000 lei valută, iar la indicatorul „producția unități­lor silvice“ sporul valoric se ridi­că la circa 800.000 lei în aceeași perioadă. Pentru ca nici un produs pădurii să nu rămînă nevalorifi­ct cat, la fiecare ocol silvic de pe raza noastră de activitate, s-a în­tocmit (pentru luna noiembrie) un program special de lucru. Aici sînt cuprinse acțiunile ce urmea­ză a­­e- întreprinde pentru strîn­­gerea produselor ce au mai ră­mas în pădure. Este vorba de porumbe, măcieșe, semințe fores­tiere, gale și colțani. Vom ține o legătură strînsă cu organizațiile de tineret de la comune și sate, care, de altfel și pînă acum au răspuns cum se cuvine la toate acțiunile noastre, fie la strînsul produselor accesorii, fie la împă­duriri. (în primăvară au fost organizate șantiere ale tineretu­lui). Buna organizare a acestor activități, precum și timpul favo­rabil din aceste zile, vor permite ca în scurtă vreme toate aceste produse să fie strînse și pregăti­te pentru livrare. Aceasta cu atît mai mult, cu cât produsele respec­tive sunt foarte căutate și apre­ciate de către beneficiarii externi, ele fiind mari aducătoare de valută. O altă măsură luată la nivel de inspectorat silvic este aceea care se referă la strîngerea unei cantități cit mai mari de ghindă. Pe lingă alte întrebuin­țări, ghinda va economisi o mare cantitate de porumb prevăzut pentru întreținerea vînatului pe timp de iarnă, care va contribui la sporirea eficienței activității noastre de ansamblu. Preocupările noastre din pe­rioada analizată, pe linia gospo­dăririi fondului forestier, se pot vedea, foarte limpede, dacă arun­căm o scurtă privire asupra indi­catorului „tăieri de îngrijire arboretului“, unde sarcinile st­­­­bilite au fost depășite cu circa 300 de hectare. Toate subpoziții­­l­e: degajări, curățări, sărituri etc. sunt realizate deja, pe între­gul an. Fără îndoială că în pre­ocuparea fiecărui ocol silvic este gospodărirea cu grijă a fondului forestier, de aceea, planul anual la subpozițiile amintite va fi sub­stanțial depășit. In cadrul dezbaterilor ce au avut loc cu ocazia ședinței comi­tetului oamenilor muncii de la sfîrșitul lunii octombrie a.c., ală­turi de măsurile de strîngere, la timp, a tuturor produselor ac­cesorii ale pădurii, un loc impor­tant l-a ocupat stabilirea program concret de lucru, unul care să permită asigurarea condițiilor de realizare a planului anual de împăduriri. Desigur, realizarea integrală a acestuia depinde, în bună măsură, de pregătirea din vreme­a suprafețelor de plantat, precum și de asigurarea puieților necesari, și de o calitate cores­punzătoare. In acest sens, pot a­­firma că ne-am îngrijit ca puie­­ții, în cea mai mare parte de ru­șinoase, să-i asigurăm din pepi­nierele proprii. In acest fel, pe lîngă faptul că prețul pe unitate de puiet este mult mai redus — deci dacă i-am procura din altă parte — asigurarea lor la locurile de plantat se poate face mult mai ritmic. Capitolul căruia va trebui să-i acordăm o atenție deosebită este cel referitor la condițiile teh­nice corespunzătoare , care efectuează lucrările de împădu­re­riri. De aceasta depinde buna creștere a puieților și, desigur, e­­vitarea uscării lor, probleme care, în ultimă instanță, reflectă felul cum silvicultorii noștri s-­au achi­tat de sarcinile ce le revin. Mă­surile concrete de organizare lucrului pe aceste șantiere, buna­­ pregătire a terenului precum și asigurarea cu puieții necesari, dă garanția că în această campanie de toamnă vom reuși să ne reali­zăm planul la împăduriri, atît în fondul forestier de stat cît și în cel de folosință comunală. De altfel, în campania de primăvară noi am reușit să ne realizăm 80 la sută din planul de împăduriri. Peste 90 l­a sută din suprafața de împădurit prevăzută pentru acest an este cu specii de rășinoase și repede crescătoare ca: pin, du­glas, brad, molid, plop etc. în ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan la toate spe­ciile și obținerea de beneficii sporite se evidențiază ocoalele silvice Almaș — șef de ocol in­ginerul Cornel Zaharia — și Jibou — șef de ocol ing. Vasile Indrieș. Exemplul lor trebuie ur­mat și de celelalte ocoale silvice, in special pe linia rentabilității, deoarece nu ne poate fi indiferent cu ce cheltuieli realizăm un pro­dus sau desfășurăm o activitate. Este știut că o sarcină de prim ordin în realizarea cincinalului înainte de termen este și reduce­rea cheltuielilor la fiecare acti­vitate productivă in parte. Anga­jamentele luate de fiecare silvic, atît pe linia realizării ocol și depășirii sarcin­ilor de plan, cît și pe cea ,a obținerii de benefi­cii, la toate activitățile, vor fi urmărite, pentru materializarea lor în timpul prevăzut. Inspecto­ratul silvic, împreună cu condu­cerea celor șase ocoale, va depu­ne toate eforturile pentru crearea condițiilor optime de realizare e­­xemplară a sarcinilor de plan pe acest an la toți indicatorii în condiții de eficiență sporită. Ing. Gheorghe BOTEZATU directorul Inspectoratului silvic Sălaj. Jh £ S-a incțieiat recoltatul strugurilor în cooperativele agricole de pro­ducție din județ, concomitent cu celelalte lucrări agricole din cam­pania de toamnă, s-a bucurat de atenție sporită recoltatul și tran­sportul strugurilor către locurile de vinificare. Viticultorii au cules ro­dul viilor cu aceeași rivnă care i-a caracterizat într-o îndelungată pe­rioadă de pregătire a recoltei, în multe unități producția de stru­guri este bună, de calitate mult a­­preciată, fapt ce va permite obți­nerea unor vinuri superioare, cu tărie, buchet și aromă mult mai „convingătoare“ ca în alți ani. A­­cum cînd bilanțul este încheiat și la această cultură, putem apre­­cia modul cum s-a lucrat, hărnicia și priceperea viticultorilor tonele de struguri furnizate după cra­melor. Tovarășul Varga Ștefan, di­rectorul I.V.V. Sălaj ținea să su­blinieze rezultatele bune obținute în acest an de către viticultorii din Coșei, Hereclean, Nușfalău, Zăuan etc., care și-au realizat și depășit sarcinile de predare la fondul de stat. Tocători pentru furaje la dispoziția unităților agricole în programul de măsuri tehnice­­organizatorice adoptat de adunarea oamenilor muncii din cadrul Trus­tului județean pentru mecanizarea agriculturii s-a stabilit ca in acest an să se amenajeze bucătării fura­jere pentru prepararea nutrețurilor grosiere in cel puțin cite două cooperative agricole din raza fie­cărui consiliu intercooperatist. în acest scop, la S.M.A., Surduc s-a introdus in fabricație pentru pri­ma dată în județ confecționarea de tocători mecanice universale pentru furaje de mare capacitate. Pină la ora actuală au fost confec­ționate 11 astfel de tocători care au fost puse la dispoziția coopera­tivelor din județ. Au fost ridicate pînă în prezent 7, de către coope­rativele agricole din Surduc, Agrij, Pericei, Hereclean, Crasna, Bă­­beni și Jibou. Deci, își așteaptă cumpărătorii alte patru tocători, care pot fi procurate contra cost pe bază de comenzi ferme. Tovară­șul Ioan Lazăr, directorul S.M.A. Surduc, ne spunea că pe măsură ce vor fi beneficiari se va dispune introducerea în fabricație a altor tocători, că se vor putea satisface toate comenzile unităților agricole solicitatoare. Grupaj realizat de S. GLIGUȚA IN PAGINA A III-A • Experiența cîști­­gată la Filatura de bumbac din Zalău, Fabrica mixtă și S.M.A. din Cehu Sil­­vaniei ne arată că­­ AGITAȚIA VIZUA­­­­LĂ trebuie să fie: CONCRETĂ, MO­BILIZATOARE, ES­TETICĂ • In zece luni de zile, 11 cadre tehni­­co-inginerești șis ț doar o singură pro­­­­­blemă ... rezolvată ^ L \ \ « în pagina a II-a • O viață în slujba înaltelor idealuri ale socialismului • Raft • Alternanțe • Sport • ... Zi de zi... Creșterea cunoștințelor în tehnologia culturilor duce nemijlocit la producții sporite Inginerul șef al cooperativei a­­gricole de producție din Leșmir, Alexandru Dat, membru al birou­lui Comitetului comunal de partid Marca, își exprima părerea că menirea oricărui intelectual este să contribuie din plin la ridica­rea nivelului de cunoaștere a lo­cuitorilor din localitatea în care își desfășoară activitatea. — Eu, ceilalți intelectuali din satele aparținătoare cooperativei agricole din Leșmir, am­ încercat, în ultimii doi ani, în cadrul în­­vățămîntuilui agrozootehnic, în alte acțiuni educative — expuneri, a­­dunări pe brigadă etc. — să mi­lităm pentru sporirea producțiilor agricole. Am urmărit, în special, ridicarea nivelului de cunoaștere al țăranilor cooperatori în ceea ce privește tehnologia culturii griu­lui, porumbului, sfeclei.­­ Ca urmare, țăranii cooperatori au efectuat, în acest an, lucrări de bună calitate. O spun și pro­ducțiile obținute: la grîu, cu toa­te necazurile înregistrate la lu­crările de fnsămînțare din anul trecut, s-a obținut o producție de 1.650 kg la hectar, iar la po­rumb se estimează circa 2.600 kg la hectar, deci cu 400 kg la hectar mai mult decât s-a planifi­cat. Mulți țărani cooperatori care au muncit cu răspundere — prin­tre care Alexandru Pușcaș (n.n. — a­­ obținut, an de an, peste 5.000 kg porumb la hectar pe par­cela lucrată de el), Gavril Bumb, Iuhas Iosif, Estera Varga etc. — au obținut peste 4.000 kg porumb boabe la hectar. — De ce au obținut acești to­varăși producții mai bune ca al­ții? l-am întrebat pe inginerul A­­lexandru Daț. — Ei au înțeles (n.n. — acți­unile biroului organizației de ba­ză de care răspunde harusul din partea biroului comitetului comu­nal de partid împreună cu prima­rul Tiberiu Brukental, au fost în­dreptate spre cunoașterea tehno­logiei culturii de grîu, porumb, sfeclă de zahăr etc.) că de efec­tuarea unor lucrări la timp și de calitate depind producțiile ce se realizează. Am reținut și noi din spusele inginerului șef că pe măsură ce spo­rește preocuparea organizațiilor de partid pentru ridicarea nivelu­lui de cunoaștere a țăranilor coo­peratori pentru sporirea cunoș­tințelor referitoare la tehnologia culturilor cresc și producțiile ob­ținute în agricultură. fi- (■) Lectoratele pot și trebuie să devină o școală a părinților Găsindu-ne la începutul anului școlar, perioadă în care școlile își fundamentează munca pedagogică cu familia., știind că școala este chemată în primul rînd să contribuie la ridicarea nivelului de pregătire pedagogică a părinților, am consi­derat util să prezentăm cîteva as­pecte din experiența unor unități școlare în organizarea și desfășura­rea cu bune rezultate a lectoratelor cu părinții. Credem că este imperios necesar să ne oprim în discuția noastră a­­supra tematicii ce cuprinde 8—9 expuneri, intr-un an școlar. Și a­­ceasta o facem pentru a evita formalismul care încă mai există în unele școli, a­­preciind redactarea acestui ciclu de expuneri ca un act administra­tiv, iar din alt punct de vedere, pentru ca temele să izvorască din motive de ordin pedagogic și so­cial, din satele aparținătoare fiecă­rei școli. La Școala generală din Mirșid, colectivul de cadre didactice, de ani de zile, a avut de luptat cu concepția greșită a unor părinți de a nu-și lăsa copiii la școli profesio­nale sau licee de specialitate pentru a se califica într-o meserie sau al­ta, aflăm de la tovarășa profesoară Livia Măhăleanu, directoarea șco­lii. Mai mult, pînă nu demult, fa­ță de activitatea tehnico-producti­­vă efectuată de elevi în școală, părinții aveau o oarecare rezervă, cu totul nejustificată. In această situație se impunea schimbarea u­­nei concepții, a unei atitudini, Și aceasta n-a fost ușor. Continuitatea și frecvența abordării acestei pro­bleme și-n cadrul lectoratului cu părinții le-au dat sorți de izbîn­­dă. în anul școlar trecut au abor­dat, sub diferite forme, teme ca: „Munca o cerință și o datorie de seamă a fiecărui cetățean“, „Exem­plul personal al părinților — fac­tor de seamă în educarea copiilor", „Relația școală — familie în pregă­tirea pentru muncă și viață a ti­nerei generații“ și altele. De reu­șita muncii cadrelor didactice, de­­a lungul anilor, atît cu părinții cît și cu elevii, ne-o dovedește orient Experiențe Experiențe Experiențe tarea celor 30 de absolvenți claselor a VIII-a, în anul școlar tre­at­cut, 22 de elevi au înțeles să con­tinue studiile la școli profesionale, de specialitate și să se califice la locul de muncă prin ucenicie, la Zalău, iar diferența urmează clasa a IX-a la școala din Mirșid . La Școala generală nr. 1 din Zalău, care are și secție cu limbă de predare maghiară, s-a cîștigat o bună experiență atît în organiza­rea lectoratului pentru părinți cit și în asigurarea conținutului expu­nerilor, prelegerilor, și simpozioa­nelor din cadrul lectoratelor cu părinții. Aici, numărul părinților, români și maghiari, care frecventau lectoratele era de peste 700. In aceste condiții era firesc să fie or­ganizate mai multe grupe de pă­rinți și aceasta are și o motivație de ordin psihopedagogic: proble­mele diferențiază de la părinți părinți, de la clasă la clasă. Pen­ta­tru aceste considerente munca cu părinții a fost organizată pe cinci grupe: clasele I—IV, cu două sec­ții; clasele V—X, cu limbă de pre­dare maghiară; clasele V—VI VII—X alte două grupe. Organiza­și­ză în așa fel munca cu părinții le-a dat posibilitate cadrelor didactice, conducerii școlii, să diversifice te­­maticile în funcție de cerințele im­puse atît de copii cît și de părinți, în funcție de nevoile procesului de învățământ din școală, în con­cordanță cu manifestările ale părinților bine cunoscute sociale de cadrele didactice. Tot aici, pe lîngă cele cinci gru­pe, a funcționat, începînd din anul școlar trecut, o secție a Universi­tății populare, sub genericul „Fo­rumul pedagogic“. Expunerile fiind prezentate de pedagogi cu o boga­tă experiență didactică și peda­gogică, pe bază de fapte din ac­tivitatea școlară și din viață, au transformat aceste lectorate în a­­devărate consfătuiri pedagogice. Considerăm că n-ar fi rău dacă și în alte localități, unde sunt școli cu Gheo­rghe RUSU Continuare în pag. a III-a Oamenii ce ne-au ad Eelctricienii sunt cei ce ne aduc lumina in casă. Cine poate contesta faptul că o dată cu veni­rea curentului electric in casa o­­mului, el nu simte că lumina ci­vilizației, a cunoașterii și vieții moderne n-a pătruns in viata sa?. Ce mare e bucuria celui ce-și ve­de in casă primul bec aprins! In bucuria lui sinceră citești parcă admirația și respectul fată de cei ce au făcut posibilă aprinderea lui. Aceștia sunt electricienii. La Jibou, prezenta lor in no­bila muncă de in­torire a orașului e hotăritoa­re. Hotăritoare e și pentru satele din Împrejurimi. Jiboul. Întregul județ se mândreș­­te cu oamenii lui Matyus Ioan și ai lui Papip Franicisc. Punctul de lucru Jibou din ca­drul Șantierului de construcții­­montaj și-a realizat planul și chiar depășit lună de lună, iar benefi­ciile peste plan pe primele 9 luni depășesc 100.000 lei. Merită a­­mintite ci­neva din lucrările impor­tante de investiții in care electri­cienii de aici au dat dovadă de multă conștiinciozitate. Prin mun­ca lor plină de dăruire Alexandru Pop, șeful formațiunii de lucru, Traian Pintea și Vaier Pop au re­ușit să termine racordurile la S.M.A. Birsău-Mare și Perii Va­dului. De asemenea lucrările la S.M.A. și sera Someș-Odorhei se afla intr-un stadiu avansat. Aici lucrează echipele conduse de Ioan Păcurar și Chelement Pop. Și Centrul de rețele Jibou și-a depășit sarcinile de plan. Au fost executate și multe lucrări necu­prinse in planul anului 1973. De exemplu, in satul Gălpița au fost Înlocuiți stâlpii de lemn cu cei din beton. In satul Inău au Început lucrările de reparație capitală liniei electrice de joasă tensiune.­­ Au fost de asemenea terminate lu­crările pentru schimbarea izola­ției pe linia electrică aeriană pe o lungime de circa 20 de kilome­tri. Pentru buna realizare a a­­cestei lucruri și pentru aportul pe care și l-au adus, amintim, pe merit, num­ele câtorva energetici­­eni: Emil Breban, șef echipă, loan Fazecaș, Dobay Alexandru, Ilie Sună, loan Damșa, Augustin Ciglenean, Ioan Fache­te și Grigore Porumb. Echipele de exploatare și-au adus o contribuție deosebită pentru prevenirea deranjamentelor și avariilor in instalațiile de joa­să sau înaltă tensiune. Ori de cite ori a fost vorba de o avarie, indiferent dacă era zi sau noapte, dacă era ger sau ploaie, comuniș­tii Nicolae Pușcaș, Ioan Muth, șo­­feri-electricieni, precum și șoferul Miron Neje au fost primii la locul intervenției remediind-o in timpul cel mai scurt posibil. De aprovizionarea tuturor locu­rilor de muncă cu materiale ne­cesare se ocupă comunistul Va­sile Fazecaș, membru al biroului organizației de bază. Conștiincio­zitatea de care dă dovadă, spi­ritul gospodăresc și strădania con­tinuă pentru o cit mai bună apro­vizionare au făcut ca la nici un loc de muncă să nu se simtă lip­sa vreunui material. Un lucru de­osebit de important, el având o influență majoră privind buna des­fășurare a tuturor lucrărilor. Aici oamenii Își înțeleg și Își fac datoria, au în frunt­e un co­munist care e exemplu în initiati­ve și în lupte. Secretarul organi­zației de bază, maistrul Ioan Hale este model pentru sofi, pune mi­na la greu, este de o corectitu­dine ce nu admite nici un reproș și oamenii li ascultă și 1i urmea­ză cu încredere. — La Jibou se lucrează bine — concluzionează tovarășul Grigore Dan, șeful Secției județene de distribuire a energiei electrice. Sălaj. Aici s-a Închegat un co­lectiv omogen in gind­uri și lapte și noi ne mîndrim cu ei. Totdea­una și-a realizat sarcinile de plan și acest lucru n-a fost posibil de­cit datorită faptului că no­i se străduiesc să facă lucru de cali­tate, la timp și fără nici o risipă de materiale. In „competiția“ din­tre centre jibouanii ocupă un Ioc de frunte. Gheorghe RAUS Preocupați de menținerea avansului câștigat prin punerea în funcțiune cu 35 de zile mai devreme a utilajelor tehnologice din prima capacitate de producție, muncitorii de la Întreprinderea de conductori electrici emailați din Zalău continuă să obțină rezultate bune în realizarea sarcinilor ce le revin în etapa actuală. Astfel până la ora actuală a fost trefilată o însemnată cantitate de simlă din cupru; în prezent, lucrătorii de aici au intensificat ritmul montării u­­tilajelor amplasate în cea de-a doua capacitate de producție — des­tinată procesului de emailare — pentru a crea condiții optime de punere în funcțiune și a acestei capacități înainte de termenul stabilit pentru finele acestui an. I Va fi elucidat misterul planetei Jupiter ? Planeta Jupiter constituie în­că un mister pentru astronomi Ea este cea mai mare din cele nouă planete care se rotesc în jurul Soarelui, semănând cu un­ sistem solar în miniatură. Ju­piter înconjoară Soarele o dată la fiecare 12 ani, rotindu-se în jurul propriei sale axe într-o perioadă de zece ore. Studiile efectuate asupra ra­diației atmosferei planetei au a­­rătat că această atmosferă es­te formată în cea mai mare parte din hidrogen, amoniac, me­tan și vapori de apă, adică ace­leași elemente care au stat la baza dezvoltării vieții. ^Jupiter nu a­ fost niciodată pînă acum explorată cu . mij-Continuare in pag a IV r !

Next