Năzuința, martie 1974 (Anul 7, nr. 774-800)
1974-03-28 / nr. 797
30 BANI AK ut, yii Nr. 797 4 PAGINI La posturile de radio și televiziune Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA PLENARA C. C. AL P. C. R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al Întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărirea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărârile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturându-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv in conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea ți mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru, de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărirea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, întărirea poziției sale internaționalale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noulsistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare finind seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție. In țara noastră— ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp,de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul... Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturile mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari dar intr-un raport mai echitabil pe măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate a continuare în pag. a III a 1 ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărit ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, și-a însușit hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R., de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al F.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul . Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C.al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii consecventă și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte Republicii Socialiste România, caalre va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și in relațiile internationale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Cocu Continuare în pag. a lll-a Munca de la om la om, principală formă activității politice de Am întreprins, recent, o investigație referitoare la activitatea pe care o desfășoară agitatorii la Întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel — Zalău. In acest sens, am stat, mai întii, de vorbă cu o parte dintre secretarii organizațiilor de bază. — Am dori să vedem lista cu grupul de agitatori — ne-am adresat tovarășului Ioan Cosma, secretarul organizației de bază nr. 4 de la aprovizionare, transporturi și desfacere. — Nu avem . — Nu aveți agitatori? — ...Noi avem cîțiva membri de partid, care ... La insistențele noastre a amintit cîțiva membri de partid — Cenghea Giule, Alexandru Moraru, Gheorghe Moș, Lucreția Belea, Emil Birtocoea — care ar desfășura o asemenea activitate, dar, după cum ne-a spus în continuare, „munca de agitație nu se desfășoară organizată", ci, mai mult, la întîmplare, fără a fi c condusă, fără a fi dirijată de organizația de bază. Inițial, Petre Cîmpeanu, secretarul organizației de bază de la sculărie, a afirmat că nu există agitatori în organizația condusă de dînsul, sau, apoi, i-a confundat cu tovarășii care au organizat agitația vizuală. Pină la urmă și-a amintit că există cîțiva comuniști cu experiență care sînt agitatori — dar fără a avea o situație clară a lor — și a recunoscut că nu se ocupă nimeni de ei să-i instruiască, să le dirijeze activitatea. Și din discuția avută cu Gheorghe Karlovschi, secretarul organizației de bază de la mecano-energetic am dedus că nu se cunosc sarcinile agitatorilor și că, normal, nici nu există o asemenea activitate. Cînd l-am întrebat de munca agitatorilor, ne-a vorbit de învățămîntul de partid, iar, mai apoi, după ce am clarificat câteva lucruri ne-a spus: — Avem 35 de membri de partid în organizație. Și fiecare membru de partid trebuie să fie agitator. — Ce ne puteți spune despre activitatea agitatorilor? l-am întrebat, continuind investigația, pe secretarul organizației de bază de la turnătorie II, Ioan Pășcuță. — Nu mare lucru. Acesta e adevărul. Practic, dacă secretarul nu se ocupă, nimeni nu face nimic. Fără îndoială, din dialogul acesta reiese că munca de la om la om — principala formă a muncii politice de masă — desfășurată, îndeosebi, prin activitatea agitatorilor, este lăsată să se des fășoare la voia întimplării aici, la întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel. Cerem în acest sens și părerea tovarășului Mihai Mărcuș, responsabilul comisiei pentru problemele de propagandă, învățămînt și cultură din cadrul comitetului de partid. — In luna august 1973 am constituit, pe organizații, grupele de agitatori. Ni s-a spus că va veni cineva de la comitetul orășenesc de partid să-i instruiască, dar nu a venit nimeni. Și așa a rămas de atunci... Avem și acum lista cu cei 52 de agitatori din cele 10 organizații de bază. Dar nu avem nici o organizație în care activitatea lor să fie corespunzătoare. Am rămas surprinși de case-Traian IGRET Continuare in pag. a II-a Activitatea politico-educativă la nivelul exigențelor actuale Continuare în oaea II a Raid-anchetă pe Valea Someșului Pămintul e de DOUA ori uscat, apa curge la DOI pași, dar preocuparea pentru irigare este de... DOI bani Cooperativa agricolă din Năpradea dispune de o mare suprafață ce se poate iriga. Din cele cîteva sute de hectare așezate în lunca Someșului, la Năpradea și Cheud, 100 ha sunt amenajate pentru irigat din anul trecut. Forța tehnică în acest domeniu este formată dintr-o motopompă și trei aspersoare. S-a mai depus, de asemenea, comandă la baza de aprovizionare pentru un set de conducte pentru a mai iriga 50 ha direct din sursă. Din cele 85 ha ce se vor cultiva cu legume, în acest an, au fost semănate 20 ha cu ceapă ce aclama. Dar sămînța, „zace“ în pămînt, fără să dea colț de o bună bucată de vreme, apa curge liniștită la vale, iar agregatele stau „cu chirie“ în adăposturi. Președintele Gheorghe Groza ne spune că pe la dînșii nu s-a știut că trebuie început irigatul pînă cînd o tovarășă de la direcție le-a comunicat telefonic noul formular de transmitere a „operativei“, unde e inclusă și lucrarea de irigat (!). Conducerea cooperativei, zice președintele, cunoaște această situație, că pămîntul e atît de uscat (păi cine trebuie s-o cunoască mai bine și mai întîi ?). Sămînța de ceapă nu a germinat pentru că nu găsește nici un strop de apă în sol. Aflasem mai întîi de la oameni „vestea” și de aceea, cu puțină subtilitate, întrebăm : — Cine a controlat acest lucru? — Șeful de echipă Aurel Groza ... Dacă am ajuns în situația ca un șef de echipă, fără pregătire specială în domeniul agrotehnicii, să întreprindă controlul stării vegetative a legumelor și să-l anunțe pe inginerul șef stau lucrurile atunci nu e cam de mirare că nu s-a trecut încă la efectuarea primelor udări. — M-am hotărît azi — se decide președintele — să scot agregatele care sunt reparate încă din iarnă și să dau prima „ploaie“ peste terenul semănat cu ceapă. îmi lipsește însă în prea mare măsină „sfatul tehnic", inginerul șef fiind plecat, inginera de la legumicultura e în concediu de maternitate iar eu trebuie singur să mă ocup de toate, dar cu deosebire de campanie. Așa că am mai scăpat și eu din vedere. Și decizia pe loc e bună, decit nimic. Ce-i drept, ar fi trebuit ca pină acum să se treacă la această lucrare. In plus, credem că mai sunt posibilități, după cire cunoaștem noi realitățile C.A.P.ului, posibilități suplimentare de mărire a suprafeței irigabile, prin folosirea metodei de udare prin canale, din sursă directă, în unele tarlale de luncă, deocamdată neirigate. N-avem motorină ! Da C.A.P. Someș Guruslău, pe aceeași temă — dialog scurt cu inginerul șef Ioan Stana, asistat de inginera Maria Stana și președintele Gheorghe Bumbuț. — Forța tehnică pentru irigat? — Două motopompe și trei aspersoare, din care unul e defect. — Suprafața ce se va iriga ? — 140 de hectare. — Cînd veți porni ? — Nu știm precis, deoarece nu avem motorină pentru alimentarea motopompelor. N-avem nici un gram repartiție pentru trimestrul întîi. Imediat ce vom primi vom trece la irigarea în prima fază a 30 ha cu lucernă și 15 ha cu ceapă. Oare așa să fie ? Tehnicianul Vasile Mărcuș de la Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură nr. 30 Zalău ne răspunde în cazul problemei de față că dînșilor, deși ar fi putut asigura cantitățile de motorină solicitate în afara repartiției, pentru nevoi urgente, totuși nu li s-a adresat nici o ast ă. ARDELEANU în aceste zile secetoase folosirea persoanelor de către C.A.P.- uri va fi de un real folos pentru viitoarele recolte. în acest sens cooperatorii din Sărmășag constituie un exemplu demn de urmat.