Năzuința, martie 1974 (Anul 7, nr. 774-800)

1974-03-28 / nr. 797

30 BANI AK ut, yii Nr. 797 4 PAGINI La posturile de radio și televiziune Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre­­ de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Re­publicii Socialiste România. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA PLENARA C. C. AL P. C. R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru ac­tivitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, ști­inței și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de via­ță, material și spiritual al Între­gului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărirea privind mo­dificarea Statutului partidului, a­­vînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifes­tau în activitatea noastră, simpli­ficarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asu­pra activității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărârile adopta­te se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului E­­xecutiv — organul care asigură conducerea întregii activități în­tre plenare — înlăturându-se u­­nele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste mă­suri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv in conduce­rea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoa­rele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corela­re a diferitelor sectoare de acti­vitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, elimi­­nîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îm­bunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și com­plexe ce se pun în fața noastră Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspun­derii în muncă a cadrelor de par­tid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organiza­torice luate vor trebui să fie ur­mate de înțelegerea, de către fie­care activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a li­niei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate a­­cestea, fără nici o îndoială că re­zultatul va trebui să fie creșterea ți mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că forme­le organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și con­ducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organi­­zare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanen­tă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a efor­turilor partidului și statului nos­tru, ale maselor populare, ale în­tregului popor în înfăptuirea poli­ticii partidului de dezvoltare mul­tilaterală a țării. In ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca ur­mare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități im­puse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesi­tatea, asigurînd mai buna funcțio­nare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru, de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai bu­na repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce privește funcția de prim-mi­­nistru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost de­­terminată de aprobarea cererii to­varășului Maurer de a fi pensio­nat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesita­tea de a realiza o mai bună cu­prindere a muncii în toate sectoa­rele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărirea plena­rei Comitetului Central de a re­comanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Re­publicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bună­stării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu în­tregul partid și popor la realiza­rea politicii de dezvoltare multila­­terală a României socialiste, întărirea poziției sale internaționa­la­le, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul­­sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modifi­cări, s-au făcut multe îmbunătă­țiri; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să in­troducem această modificare fi­nind seama că noțiunea de salari­zare oglindește de fapt vechile re­lații de producție, bazate pe ex­ploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de pro­ducție. In țara noastră— ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ți­nem seama de aceasta și să adop­tăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schim­bările produse. Noua lege a retri­buției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecu­te în țara noastră, să reflecte ca­litatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp,­­de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii a­­re o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități în­vechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații din­tre patroni și oamenii muncii, din­tre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de produc­ție, producătorii bunurilor mate­riale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțe­les că această problemă este pro­blema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploa­­tarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retri­buit în raport cu cantitatea și ca­litatea muncii depuse, cu contri­buția directă la dezvoltarea for­țelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la si­­ne înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul so­cial, de venitul național, de ra­portul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea re­tribuției fiecăruia nu poate fi de­cit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realiza­rea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele­­ mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șa­se la unul... Aceasta arată preo­cuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­nui raport mai echitabil între ve­nituri s-a creat pe seama creș­terii mai puternice a veniturile mici, realizîndu-se o sporire co­respunzătoare a veniturilor mari dar intr-un raport mai echitabil pe măsurile privind creșterea ve­­niturilor beneficiază, în primul rînd tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de ac­tivitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretu­lui, în primii ani de activitate, con­­dițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplifi­carea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de cointeresa mai mult oamenii mun­­­cii în efortul de ridicare a cali­ficării. Cointeresarea este deter­minată de faptul că se poate a­ continuare în pag. a III a 1 ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elabo­rat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a h­otărit ca acest proiect să fie su­pus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, și-a însușit hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R., de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plena­ra Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificările la Constituția Re­­publicii Socialiste România, adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dez­baterii și în plenara Consiliului Național al F.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul . Gheorghe Pa­nă, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C.al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a apro­bat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Repu­blicii Socialiste România, care pre­zintă însemnătate deosebită pen­tru dezvoltarea în continuare întregii vieți politice, economice­­ și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotă­­rîre, s-a stabilit să fie supusă a­­probării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înal­ta funcție de Președinte al Re­­publicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atît pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor in­ternaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia orga­nizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai de­plin cerințelor înfăptuirii consecventă și la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor edi­ficării societății socialiste româ­nești. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. apreciat ca fiind necesară insti­­­tuirea funcției de Președinte Republicii Socialiste România, ca­al­re va continua să păstreze în a­­celași timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și in relațiile internationale. In unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­cu Continuare în pag. a lll-a Munca de la om la om, principală formă activității politice de Am întreprins, recent, o inves­tigație referitoare la activitatea pe care o desfășoară agitatorii la Întreprinderea de armături indus­­triale din fontă și oțel — Zalău. In acest sens, am stat, mai întii, de vorbă cu o parte dintre secre­tarii organizațiilor de bază. — Am dori să vedem lista cu grupul de agitatori — ne-am a­­dresat tovarășului Ioan Cosma, secretarul organizației de bază nr. 4 de la aprovizionare, transporturi și desfacere. — Nu avem . — Nu aveți agitatori? — ...Noi avem cîțiva membri de partid, care ... La insistențele noastre a amin­tit cîțiva membri de partid — Cenghea Giule, Alexandru Mora­­ru, Gheorghe Moș, Lucreția Belea, Emil Birtocoea — care ar desfă­șura o asemenea activitate, dar, după cum ne-a spus în continua­re, „munca de agitație nu se des­fășoară organizată", ci, mai mult, la întîmplare, fără a fi c condusă, fără a fi dirijată de organizația de bază. Inițial, Petre Cîmpeanu, secre­tarul organizației de bază de la sculărie, a afirmat că nu există agitatori în organizația condusă de dînsul, sau, apoi, i-a confundat cu tovarășii care au organizat agita­­ția vizuală. Pină la urmă și-a a­­mintit că există cîțiva comuniști cu experiență care sînt agitatori — dar fără a avea o situație cla­ră a lor — și a recunoscut că nu se ocupă nimeni de ei să-i in­struiască, să le dirijeze activita­tea. Și din discuția avută cu Gheor­ghe Karlovschi, secretarul orga­nizației de bază de la mecano-e­­nergetic am dedus că nu se cu­nosc sarcinile agitatorilor și că, normal, nici nu există o asemenea activitate. Cînd l-am întrebat de munca agitatorilor, ne-a vorbit de învățămîntul de partid, iar, mai apoi, după ce am clarificat câteva lucruri ne-a spus: — Avem 35 de membri de par­tid în organizație. Și fiecare mem­bru de partid trebuie să fie agi­tator. — Ce ne puteți spune despre activitatea agitatorilor? l-am în­trebat, continuind investigația, pe secretarul organizației de bază de la turnătorie II, Ioan Pășcuță. — Nu mare lucru. Acesta e a­­devărul. Practic, dacă secretarul nu se ocupă, nimeni nu face ni­mic. Fără îndoială, din dialogul a­­cesta reiese că munca de la om la om — principala formă a mun­cii politice de masă — desfășu­rată, îndeosebi, prin activitatea a­­gitatorilor, este lăsată să se des­­ ­­ fășoare la voia întimplării aici, la întreprinderea de armături in­dustriale din fontă și oțel. Cerem în acest sens și părerea tovarășu­­lui Mihai Mărcuș, responsabilul comisiei pentru problemele de propagandă, învățămînt și cultură din cadrul comitetului de partid. — In luna august 1973 am con­stituit, pe organizații, grupele de agitatori. Ni s-a spus că va veni cineva de la comitetul orășenesc de partid să-i instruiască, dar nu a venit nimeni. Și așa a rămas de atunci... Avem și acum lista cu cei 52 de agitatori din cele 10 or­­ganizații de bază. Dar nu avem nici o organizație în care activita­­tea lor să fie corespunzătoare. Am rămas surprinși de c­ase-Traian IGRET Continuare in pag. a II-a Activitatea politico-educativă la nivelul exigențelor actuale Continuare în oae­a II a Raid-anchetă pe Valea Someșului Pămintul e de DOUA ori uscat, apa curge la DOI pași, dar preocuparea pentru irigare este de... DOI bani Cooperativa agricolă din Nă­­pradea dispune de o mare su­prafață ce se poate iriga. Din cele cîteva sute de hectare așe­zate în lunca Someșului, la Nă­­pradea și Cheud, 100 ha sunt a­­menajate pentru irigat din anul trecut. Forța tehnică în acest do­meniu este formată dintr-o mo­­topompă și trei aspersoare. S-a mai depus, de asemenea, coman­dă la baza de aprovizionare pen­tru un set de conducte pentru a mai iriga 50 ha direct din sursă. Din cele 85 ha ce se vor cultiva cu legume, în acest an, au fost semănate 20 ha cu ceapă ce acla­­ma. Dar sămînța, „zace“ în pă­­mînt, fără să dea colț de o bună bucată de vreme, apa curge li­niștită la vale, iar agregatele stau „cu chirie“ în adăposturi. Președintele Gheorghe Groza ne spune că pe la dînșii nu s-a știut că trebuie început irigatul pînă cînd o tovarășă de la direcție le-a comunicat telefonic noul formu­lar de transmitere a „operati­vei“, unde e inclusă și lucrarea de irigat (!). Conducerea coope­rativei, zice președintele, cunoaș­te această situație, că pămîntul e atît de uscat (păi cine trebuie s-o cunoască mai bine și mai în­­tîi ?). Sămînța de ceapă nu a germinat pentru că nu găsește nici un strop de apă în sol. Afla­sem mai întîi de la oameni „ves­tea” și de aceea, cu puțină sub­tilitate, întrebăm : — Cine a controlat acest lucru? — Șeful de echipă Aurel Gro­za ... Dacă am ajuns în situația ca un șef de echipă, fără pregătire specială în domeniul agrotehni­cii, să întreprindă controlul stă­rii vegetative a legumelor și să-l anunțe pe inginerul șef stau lucrurile atunci nu e cam de mirare că nu s-a trecut încă la efectuarea primelor udări. — M-am hotărît azi — se de­cide președintele — să scot agre­gatele care sunt reparate încă din iarnă și să dau prima „ploa­ie“ peste terenul semănat cu ceapă. îmi lipsește însă în prea mare măsin­ă „sfatul tehnic", in­ginerul șef fiind plecat, inginera de la legumicultura e în conce­diu de maternitate iar eu tre­buie singur să mă ocup de toa­te, dar cu deosebire de campa­nie. Așa că am mai scăpat și eu din vedere. Și decizia pe loc e bună, decit nimic. Ce-i drept, ar fi trebuit ca pină acum să se treacă la aceas­tă lucrare. In plus, credem că mai sunt posibilități, după cire cunoaștem noi realitățile C.A.P.­­ului, posibilități suplimentare de mărire a suprafeței irigabile, prin folosirea metodei de udare prin canale, din sursă directă, în unele tarlale de luncă, deocam­dată neirigate. N-avem motorină ! Da C.A.P. Someș Guruslău, pe aceeași temă — dialog scurt cu inginerul șef Ioan Stana, asistat de inginera Maria Stana și pre­ședintele Gheorghe Bumbuț. — Forța tehnică pentru irigat? — Două motopompe și trei as­persoare, din care unul e defect. — Suprafața ce se va iriga ? — 140 de hectare. —­ Cînd veți porni ? — Nu știm precis, deoarece nu avem motorină pentru alimenta­rea motopompelor. N-avem nici un gram repartiție pentru trimes­trul întîi. Imediat ce vom primi vom trece la irigarea în prima fază a 30 ha cu lucernă și 15 ha cu ceapă. Oare așa să fie ? Tehnicianul Vasile Mărcuș de la Baza de a­­provizionare tehnico-materială pentru agricultură nr. 30 Zalău ne răspunde în cazul problemei de față că dînșilor, deși ar fi pu­tut asigura cantitățile de moto­rină solicitate în afara reparti­ției, pentru nevoi urgente, to­tuși nu li s-a adresat nici o ast­­ ă. ARDELEANU în aceste zile secetoase folosirea­­ persoanelor de către C.A.P.- uri va fi de un real folos pentru viitoarele recolte. în acest sens cooperatorii din Sărmășag constituie un exemplu demn de urmat.

Next