Năzuința, aprilie-iunie 1980 (Anul 13, nr. 1139-1150)

1980-04-05 / nr. 1139

ANUL, XIII Nr. 1139 sîmbata 5 APRILIE 1980 8 PAGINI 50 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Miine si toată săptămina viitoare — ZILE RECORD LA INSAMINȚĂRI • In linii mari semăna­tul orzoaicei și ovăzului s-a încheiat • Restanțele acuză organizarea muncii • Pe primul plan: grăbi­rea ritmului la însămînța­­rea sfeclei de zahăr, inu­lui, plantelor furajere și legumelor • Să nu lăsăm vremea bună să se scurgă „printre degete" . Cînd și unde se poate lucra — să se lucreze cu toate forțele! Și în această sâptămînă ploile au perturbat activitatea de pe ogoare. Cîteva ferestre favorabile ivite la începutul săptămînii au dat posibilitate totuși să se acționeze la însămînțări, ferestre­­ de care au beneficiat majoritatea unităților. în acest fel, după cum reiese și din situația centralizată, miercuri, la Direcția ge­nerală a agriculturii, foarte multe unități, majoritatea de fapt, au încheiat sau sunt aproape de încheiere cu insămînțatul or­zoaicei și ovăzului. Nu au reușit să încheie semnănatul orzoai­cei, pînă miercuri, C.A.P. Creaca, Someș Odorhei, Dobrin, Be­­nesat, Doh, Agrij, Treznea, Românași, Horoatu Crasnei, Hida, Dragu, Bălan și altele, ceea ce dovedește că in aceste unități nu s-a folosit eficient timpul favorabil, organizarea muncii nu s-a­ ridicat la nivelul cerințelor. Unități cu condiții asemă­nătoare, din aceeași zonă, ve­cine chiar, înregistrează sta­dii diferite și la semănatul sfeclei de zahăr, și inului. In timp ce mecanizatorii din Pe­­ricei, spre exemplu, au însă­­mînțat 50 ha cu sfeclă de za­hăr din 60 planificate, cei din Vîrșolț nu au însămînțat nici un hectar din cele 50 prevăzu­te. Suprafețe mai mari cu sfe­clă de zahăr au mai însămîn­țat, pînă miercuri, C.A.P. So­meș Odorhei, Năpradea, So­meș Guruslău, Dragu, Sînmi­­haiu Almașului, Valcău, Mar­ca și altele, în timp ce la Dobrin, Sălățig, Gîlgău, Rus, Camăr, Ip, Sărmășag, Lom­­pirt, Bobota și în alte unități cu suprafețe mai mari nu s-a început lucrarea. Exemple a­­semănătoare se pot da și la cultura inului. Plantele de nu­­treț în ogor propriu au fost însimînțate în proporție de 24 la sută în fermele I.A.S. și 33 la sută în C.A.P., iar tri­­folienele în cultură ascunsă, în C.A.P în proporție de 18 la sută. De reținut că în fer­mele agricole de stat, trifolie­­nele în cultură ascunsă s­au S. GLIGUȚA C.A.P. Meseșeni , se alimentează mașina de plantat cartofi DIN SUMAR: • „Ziua sănătății" (In pag. a II-a) • Viața de partid : Comu­niștii trebuie să se afirme in primul rind ca oameni model (In pag. a IlI-a) • 1980 — Sălaj, cota 10 mi­liarde (în pag. IV—V) • Liceul de construcții — o pepinieră de cadre (In pag. a VI-a) • Faptele noastre în lumina Codului etic (în pag. a Vil­ a) SAPTAMÎNA POLITICA Realegerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în înalta funcție de președinte al Republicii a fost primită de întregul nostru popor cu profundă satisfacție și mîn­­drie patriotică. Toți fiii pă­­mîntului românesc, într-o sin­gură voință, într-un singur cuget și simțire, au repetat, cuvînt cu cuvînt, împreună cu cel mai iubit fiu al patriei solemnele cuvinte ale jură­­mîntului de slujire cu credin­ță a României socialiste. Sub impulsul puternic al a­­cestui moment istoric, în cu­vinte pline de căldură, r­es­­pect și admirație, organele și organizațiile de partid jude­țene, municipale, orășenești și comunale de pe întreg cu­prinsul țării, organizațiile de masă și obștești, colectivele de muncă din întreprinderi, fabrici, șantiere și instituții au adresat telegrame de feli­citare conducător­ului statului, urîndu-i sănătate și viață în­delungată, angajîndu-se, tot­odată, să nu precupețească nici un efort în opera de în­făptuire a Programului parti­dului de făurire a societății socialiste multilateral dezvol­tate pe pămîntul României. Este aceasta o dovadă grăi­toare a unității poporului ro­mân în jurul partidului, al secretarului său general, al în­­tîiului nostru președinte — tovarășul Nicolae Ceaușescu. In mesajele de peste hotare adresate președintelui Repu­blicii, cu ocazia realegerii sale în această înaltă funcție, de conducători de state și guver­ne, conducători de partide și mișcări revoluționare din toa­tă lumea, de personalități marcante ale vieții politice internaționale se transmit ce- Continuare în pag. a­­ II-a Continuare în pag. a V-a Sesiunea de constituire a Consiliului popular județean Intr-o atmosferă de vibr­ant entuziasm patriotic, cînd în­tregul nostru popor își expri­mă satisfacția deplină pentru realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de președinte al României socia­liste, luni, 31 martie a.c., avut loc sesiunea de constitui­a­re a Consiliului popular ju­dețean. In conformitate cu prevede­rile art. 20 din Legea nr. 57/1968, prima parte a lu­crărilor sesiunii a fost condu­să de către tovarășul Ilarie Giijoabă, decanul de vîrstă al deputaților aleși la 9 martie în cele 87 circumscripții elec­torale județene, asistat de doi deputați. După alegerea comisiei de validare, însărcinată cu ve­­r­ificarea legalității alegerilor de deputați în­ Consiliul popular județean, a urmat ra­portul acestei comisii în ca­re s-a arătat c­ă pentru Con­­siliul­ popular al județului Să­laj au fost propuși 152 candi­dați de deputați, din care în 31 circumscripții electorale câte un candidat, in­ 47 cir­cumscripții câte doi candidați și în 9 circumscripții , câte trei candidați. De asemenea, co­misia de validare a constatat că toți cei 87 de deputați au fost aleși în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii electorale a Republicii Socialiste România. După su­punerea la vot a raportului comisiei de validare, care a fost aprobat în unanimitate, sesiunea a declarat constituit Consiliul popular județean. Cei prezenți au trăit, apoi, un moment solemn: deputații in Consiliul popular județean au depus­ jurăminte,­ de cre­­dințâ și devotament față­ de Republica Socialistă România. După constituirea Consiliu­lui popular județean, lucrările sesiunii au fost conduse de prezidiul ales. S-a trecut la alegerea Comitetului executiv Continuare în pag. a III-a Aspect din timpul desfășurării lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean La Complexul balnear Boghiș A început istoria pompelor de încălzire românești­ ­, mult spus? Gazetăresc spus, se vor grăbi, probabil, unii cititori cu aprecierea. Ei bine, vă mărturisesc că auto­rul acestor rînduri nu are nici uz, merit în formularea titlu­lui de mai sus, de invidiat pentru un gazetar, orice s-ar spune El aparține unui spe­cialist (Paul Zdrenghea, șeful atelierului cercetare din ca­drul I.C.P I.A.F Cluj-Napoca), prezent la punerea in funcți­une a unei instalații menite sa extragă căldura din apa geotem­ala uzată și să o re­­distribuie la o temperatură ridi­cată (pînă la 70 grade) în ca­loriferele din incinta Comple­xului balnear Boghiș. Pompă de căldură, pompă de­ incăl­­zire, agregat-pompă sînt termenii pe care i-am auzit utilizîndu-se, dar care defi­neau unul și același lucru : o instalație care preia căldura de la un mediu cu o tempera­tură scăzută și o transmite altui mediu la o temperatură mai ridicată, consumînd o can­titate de energie mecanică sau electrică. Altfel spus, stimați cititori, mai protocolar dacă vreți, la 27 martie, în premie­ră, la Boghiș, a intrat în funcțiune, experimental, pom­pa de căldură tip G.P.C.-100, care furnizează 100.000 kiloca­­lorii pe oră, o excelentă rea­lizare a inteligenței tehnice românești, cu șanse de a in­tra cu­ de curînd in producție de serie. Ce reprezintă această solu­ție tehnică? Un răspuns con­cret la cerințele formulate în documentele programatice ale partidului pe linia folosirii e­­ficiente și gospodăririi judi­cioase a oricăror surse de e­­nergie, pe linia restrîngerii folosirii țițeiului și gazelor în procesele de ardere în condi­țiile actualei crize energetice. „In conceperea noilor tipuri Eugen TEGLAȘ Continuare in pag. IV—V Un spor de producție în valoare de 2.000.000 lei Antrenați cu toată ființa lor în întrecerea socialistă pentru realiza­rea integrală a sarcinilor de plan pe întregul cincinal actual, lucră­torii din cadrul Întreprinderii de prelucrare a lemnului Sălaj obțin rezultate remarcabile. Astfel, ei ra­portează că sarcinile de pian și an­gajamentele asumate pe primul trimestru au fost îndeplinite la toți indicatorii. Sporul valoric înregis­trat la producția globală industria­lă depășește 2.000.000 lei, f­iin­­du-se, suplimentar, la export, pro­duse în valoare de 300.000 lei va­lută. In aceeași perioadă, cheltuie­lile planificate la 1000 lei produc­ție marfă au fost diminuate cu 3 lei, din care 2 lei la cheltuieli ma­teriale. Cu planul, la export, depășit Cu fiecare zi, colectivul de mun­că de la Cooperativa „Meșteșuga­rul” din Jibou amplifică ritmul de realizare a producției fizice. Un ac­cent deosebit se pune pe valorifi­carea materiei prime locale. Pînă la ora actuală, harnicii meșteșugari de aici și-au realizat sarcinile de plan, la export, aferente primelor 5 luni ale anului. Sporul de pro­ducție obținut, peste prevederile primului trimestru, trece de 3­9.000 lei valută, spor concretizat, printre altele, în 10.000 scaune cu împleti­turi foi porumb și 3.000 coșuri din împletituri nuiele de răchită.

Next