Năzuința, ianuarie-martie 1986 (Anul 19, nr. 1440-1451)

1986-01-11 / nr. 1440

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sarcinile la producția fizică, realizate integral în fiecare zi Am intrat,­ de o decadă, în pri­mul an al actualului cincinal, pe­rioadă care vizeze printr-o trebuie să se caracte­activitate intensă, bine organizată, astfel ca în fiecare întreprindere, în fiecare zi să se a­­sigure realizarea integrală, la toți indicatorii, a sarcinilor fizice și va­lorice planificate. Este pozitiv faptul că o serie de colective de muncă din unitățile e­­conomice ale județului nostru au încheiat cu bune rezultate planul pe anul 1985 la producția marfă industrială. Este vorba de I.A.I.F.O. din Zalău, I.M. Sălaj-Sărmășag, I.V.V. Sălaj, I.T.A. Sălaj, I.J.T.L. Sălaj, Întreprinderea de confecții și Exploatarea minieră din Jibou, I.M.I. Șimleu Silvaniei și altele. Cu toate acestea, rezultatele eco­nomice la nivel de județ puteau fi mai bune dacă unele colective din întreprinderi — cum ar fi: între­prinderea de țevi, întreprinderea de anvelope, întreprinderea „Inte­grata” de in din Zalău, întreprin­derea de tricotaje din Cehu Silva­niei, I.P.La Sălaj, întreprinderea Filatura de bumbac Zalău — nu înregistrau restanțe. Tocmai de aceea, în spiritul exi­gențelor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în Mesajul de Anul Nou, adresat întregului popor, este absolut necesar ca în fiecare întreprindere, sub directa îndru­mare a organelor și organizațiilor de partid, să se acționeze cu în­treaga răspundere, să se aplice cu fermitate toate măsurile menite să asigure condițiile tehnice, materia­le și organizatorice pentru pune- Continuare io pag a IV-a In secția laminor continuu a întreprinderii de țevi din Zalău se pregătește un nou lot de țevi pentru e­xport. Ioan Rotar și Vasile Pop controlează și verifică în cele mai mici detalii calitatea produselor înainte ca acestea să ia drumul bene­ficiarilor. Săptămîna politică . Tovarășa ELENA CEAUȘESCU, membru al Comitetului Politic Execu­tiv al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim viceprim­­ministru al Guvernului Republicii So­cialiste România, președintele Consi­liului Național al Științei și Invăță­­mântului, a fost sărbătorită, cu ocazia zilei de naștere și a îndelungatei sale activități revoluționare, în cadrul unei solemnități care a avut loc în Capi­tală, marți, 7 ianuarie, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, la so­lemnitate au participat membrii membrii supleanți ai Comitetului Po­­i­­itic Executiv al C.C. al P.C.R., secre­tari ai C.C. al P.C.R., membri ai Con­siliului de Stat și al Guvernului. In acest cadru, de aleasă sărbătoare, tovarășei Elena Ceaușescu i-a fost în­­mînată Scrisoarea Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român de către tovarășul Constantin Dăscălescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al gu­vernului. In Scrisoare se arată că: „In rîndu­­rile întregului nostru partid și popor este unanim recunoscută contribuția dumneavoastră de înaltă competență și răspundere comunistă — ca mem­bru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român și prim viceprim-mi­­nistru al guvernului — la elaborarea și înfăptuirea în viață a mărețelor planuri și programe de dezvoltare e­­conom­ico-socială a patriei, la perfec­ționarea organizării și conducerii so­cietății, la progresul continuu al cer­cetării științifice și aplicarea largă în producție a rezultatelor acesteia, la înfăptuirea neabătută a Programului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism”. Continuare în pag. a IlI-a SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Luni, 8 ianuarie a.c., la Za­lău, a avut loc cea de-a IV-a sesiune a Consiliului popu­lar județean. Lucrările sesiunii au fost conduse de tovarășul Ion Traian Ștefănescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean. La sesiune au participat — împreună cu deputații consiliului popular județean — conducători de unități e­­conomice, instituții­, primarii comunelor, comitetelor și vicepreședinții birourilor e­­xecutive ale consiliilor popu­lare, conducătorii comparti­mentelor aparatului propriu al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean și ai organelor locale de specialitate ale administra­ției de stat, alți invitați. Sesiunea a avut următoa­rea ordine de zi: 1 Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvoltare eco­­nomico-socială a județului, în profil teritorial, pe anul 1986; 2. Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare a județului pe 1986; 3. Proiect de hotărîre pentru adoptarea bugetului local pe 1986; 4. Raport privind activitatea de soluționare a problemelor ri­dicate în scrisori și audien­țe pe semestrul­ II 1985; 5. Alegerea Judecătorilor și a­­sesorilor populari pentru Tribunalul județean Sălaj și Judecătoriile din Zalău și Șimleu Silvaniei. Tovarășul Ioan Popa, prim­­vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean, a prezentat ex­punerea de motive comună asupra proiectelor de hotă­­rîri de la punctele 1—3. La dezbateri au luat cuvîn­­tul tovarășii: Alexandru Co­­zac, Dumitru Roman, Benia­min Coapși, Vasile Lucăcel, Mihail Ștefănescu, loan Cul­­da, loan Pop, Florica Glo­­dean, Gavril Cîmpan, Gheorghe Hada și loan Lupu. Documentele supuse dez­baterii sesiunii au fost a­­doptate în unanimitate. In cadrul sesiunii, pe ba­za expunerii de motive și a proiectului de hotărîre pre­zentate de tovarășul Dan- Tiberiu Pușcaș, secretarul Comitetului executiv, au fost aleși judecătorii și asesorii populari pentru Tribunalul județean Sălaj și Judecăto­riile din Zalău și Șimleu Silvaniei care, conform pre­vederilor­ legale în vigoare, au depus jurămîntul de cre­dință și devotament față de Republica Socialistă Româ­nia. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Traian Ștefănescu. Din cronica întreceri­ ■ CĂRBUNE PESTE PLAN, Minerii sălăjeni au Început cu­ bine activitatea de extracție și în acest prim an al nou­lui cincinal. Stau mărturie în acest sens realizarea și de­pășirea sarcinilor de plan la zi de către colectivele de oa­meni ai muncii din toate sectoarele întreprinderii m­iniere Sălaj — Sărmășag, în mod deosebit evidențiindu-se Sec­toarele I și III Sărmășag. După ce in primele două zile ale anului au fost extra­se, peste plan, 50 tone cărbune, sporul de producție reali­zat în perioada 1—9 ianuarie a ajuns la 500 tone. De notat și faptul că in prima decadă a lunii ianuarie întreprinderea minieră Sălaj — Sărmășag a livrat termo­centralelor din Oradea și Zalău, din stocul de anul trecut, 1600 tone cărbune peste prevederile contractuale. ■ PRODUCȚIE SUPLIMENTARA: Mobilizindu-și exem­­­lar eforturile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor •producție, pentru obținerea unor produse de calitate, oa­­muncii din cadrul întreprinderii de materiale izola­ Șimleu Silvaniei raportează realizarea, în prima lunii ianuarie, a unei producții suplimentare în va­loare de peste 350.000 lei. Printre produsele la care s-au obținut depășiri se nu­mără vata minerală, , r • fuseie din vată, împielitură și țe­sătură bitumată­. PRIMELE PRODUSE LA EXPORT: Ca urmare a prec­­upărilor susținute și a acțiunilor întreprinse pentru red­area producției la export, în aceste zile au fost livra­­beneficiarilor externi primele produse cu marca Intre­­derii de prelucrarea lemnului Sălaj — Zalău, adusele expediate partenerilor din Suedia. Anglia și­ța se ridică la o valoare de peste 138.0 , ici. J EE3EB!3EE2@0^EEE100 HEBBBESHI SEEHHH8K­ HES13!SEB!BS200 ® KÎI5ISa' PRIORITĂȚI IN AGRICULTURA­­ " . Iarna­­ ..antecamera“ marilor recolte S3 Am pășit pragul noului an și cincinal cu h­otărirea și ambiția de­ a munci mai bine, de a ne organiza mai bine. Cu vrerea și puterea faptelor ne angajăm să obținem producții sporite, recol­te pe măsura posibilităților re­ale de care dispune agricultura județului. Experiența acumulată în anul încheiat ne spune că se poate. Trebuie să se poată, din moment ce condițiile, baza teh­­nico-materială de care dispunem sunt mai prielnice ca oricind, a­­vînd la îndemlnă un bogat ar­senal de-a învinge obstacole cli­matice potrivnice. înainte de toate insă, ca orice gospodar harnic și priceput, tre­buie să privim cu ochi realiști, exigenți „starea de sănătate” a pămintului. Specialistul agro­nom, ca un medic pasionat și pri­ceput, are prima sarcină să vin­dece rănile pămîntului, să pres­crie rețete care să-i sporească fertilitatea. De cea mai mare actualitate este, fără îndoială, sporirea suprafețelor îngrășate cu gunoi de grajd. Datele cen­tralizate la Direcția agricolă ne arată că au fost transportate la cîmp, ptnă la sfirșitul anului trecut, 95.363 tone bălegar, iar în prima decadă din acest an — 2370 tone. Cel mai bine au de­marat, în acest an, unitățile din raza C.U.A.S.C. Nușfalău (750 to­ne) și Someș Odorhei (670 tone), consilii unice care se află, de fapt, într-o continuă întrecere pentru recolte tot mai mari. Ne miră însă faptul că nu s-au prins în această „horă” a între­cerii și unitățile din raza C.U.­A.S.C. Zimbor și Ilida. In pri­mele 10 zile din ianuarie, uni­tățile din aceste consilii nu au transportat bălegar la cîmp. De ce? Discutam zilele trecute cu un specialist agronom cu o bogată experiență în meserie și am în­țeles că în aceste „ferestre“ ale iernii se pot și e bine să se a­­plice și îngrășăminte chimice suplimentare la cerealele păi­oa­se. M-am uitat pe situația ope­rativă și iată că la acest capi­tol au apărut primele realizări: C.U.A.S.C. Crasna — 593 ha, Ileanda — 64 ha, Nușfalău — 50 ha. Dar ce s-a făcut e încă puțin și se așteaptă ca peste tot să se treacă de îndată la îngră­­șarea racială a viitoarelor hol­de. Cu predilecție pe tarlalele de șes, nefertilizate în toamnă, dozele să fie diferențiate, să nu se facă exces (a se citi risipă), dar nici... economie. Atenție la uniformitate! In atelierele S.M.A. continuă activitatea de reparații, terme­nul de încheiere fiind dat plin S. GLIGUTA Continuare in pag a V-a

Next