Neamul Românesc, iunie 1909 (Anul 4, nr. 59-70)

1909-06-10 / nr. 62

NEAMUL ROMÂNESC 987 ANCHETA NOASTRĂ. XVI. I. N­. Din comuna T., județul Dolj (proprietatea Statului, arendaș N. P.), primim­­ următoarele , în chestia legii agrare : 1) I­dazul, stabilit de comisia regională și inspectorul agricol, este un loc mai mult baltos, pe care comuna l-a refusat, neîndeplinind condițiile, nefă­­cindu-se iarbă pentru vite și nici putînd a se cultiva nutrețuri artificiale conform legii. 2. Comisia regională a venit în comună; era compusă din doi proprietari din Craiova, un țeran din comuna Coțofenii-din-dos și altul din partea sudică a județului,— îmi scapă numele. Deliberarea a avut ca urmare alegerea lo­cului băltos, cel arătat, care nu îndeplinește condițiile. 3) Inspectorul agricol a venit prin comună , s’a mulțămit cu hotărirea luată de comisia regională. 4) Învoiala, prin contracte, după legea nouă. Dijma din porumb una și una, deși prin «Monitorul Oficial» nr. 136, din 17 Septembre 1908, se stabilesc re­giunile și cum să se dea dijma. Locuri pentru grîu nu se dau de loc. Mai este un deosebit contract prin care oamenii declară că au primit bani pentru a-i face arendașului două pogoane gría cu desăvîrșire și a­i căra patru pogoane la mașină. Mai fac și un tran­sport de douăzeci și doi saci de grîni sau porumb la gara din apropiere, cu patru km. distanță. Mai dau și doi pui de găină. 5) S­ușieturile durează și în present ca și înnainte. 6) Cu toate legile de azi, avindu-se în vedere că este și moșia Statului, de la care deci ne-am fi putut aștepta la mai mult, nu s’a simțit nicîo ușu­rare pentru oameni. Vitele stau închise in curte, neavînd ce mînca și pe unde mînca. Deși e pădurea Statului în apropiere, însă, după informațiile ce am putut avea, a stărui, cineva spre a nu fi învoi domnul șef al ocolului silvic. Se înțelege ușor cine a mijlocit și pentru ce a mijlocit. Nefiind nicio ușu­rare, de unde să iasă mulțămirea sufletească a omului ? 1) S’a auzit despre Casa Rurală, insă cei ce știu mai mult despre ea nu prea au nevoie. 8) Este bancă populară în sat, cu un capital mărișor,­­și s’a început printre oameni și o mișcare pentru înjghebarea unei obști sătești, în ceia ce privește legea judecătorească : 1) Judecătorul ambulant cercetează regulat comuna . 2) Nu se prea pricep oamenii în a-șî spune neînțelegerile lor, însă de ju­decător li dă explicațiile cuvenite , nu-i lasă în încurcătură. 3) Se judecă de el cu atenție și în mod părintesc. 4) Se mai găsesc și acum advocați cari se amestecă la sate, mai mult în

Next