Neamul Românesc, noiembrie 1917 (Anul 12, nr. 322-327)
1917-11-26 / nr. 325
Anul al XII-LeA, No. 325. «a- •vr..«.mstwsct** ^cVMUa&tawfistsA .Mamura-ism«mikgj.-j^.r ABONAMENTUL 18* «I mia ța'-1 . 49 fed. â lfilB Z ! L üig Un glas care se aude Sun^ra In armistițiu, și pe zeci zile de-a lungif.Intreg dai front rases* rimurile au tasut. Max mai .știi, binetaroșt că si fra* țile lor tu reușit, se pregătesc de îndeplinirea proiectelor pe care le-au amințat încă din momentul venirii lor la putere: expropriarea Întregii bogății și probabil și a întregii suituri, ca rămășițe ale trecutului, ce acum a condamanat. Autonomii de apărare contra E*narhiei, mai ales In forma soldaților cari se vor întoarce acasă și In cari »Cuvânt Moldovenesc deasuieri vede niște cumplite »fiare", gata de pace atentate, in flatariza și desordinea lor, răsar pretutindeni. Siberia pare a se desface cu totul din corpul Statului rusesc, și Guvernul ucrainian, complectat, a luat la micit toate afacerile, fară deosebire, pe cind, Ungă această Ucraina, se ridică, fără legaturi cu centrele de odinioară, basarabia vechiului neam »moldovenesc*. In ea privește Apusul, luptele s’au reluat In Italia. Pe acest ger cumplit Austriecii fac silinți desperate la legumea de mante, și ei își areta nădejdea de a și serba, după rasăturarea unei ultime piedeci, Graciunul la Veneția. La Cambrai furia răzbunătoare a Germanilor își istovește puterile smulgind Englesilor bucata cu bucata terenul care a fost luat de generalul Haig in marea lui surprindere birunoare, iar conferința interaliată, care va fi făcut in domeniul politic ceia ce s»eg«in membrii ei și cei cari iisu framei pot sa știe, anunță numai, ca o simpla adunare normală pentru fixarea de înțelegeri economice internaționale, masurile adoptate In deosebi de comisiuni speciale, foarte competente desigur: conferinți financiare din etnd includ, comite comun pentru armament și aviație, altă »organisație“ pantru „importuri, transporturi și aprovisionan", convenții de alimentare cu neutra«. Atita. Aceasta in momentul cind Hindertfaurg, Ludendorf, oamenii războiului pentru razboi, ai cuceririi pentru cucerire, initatia imnuri paging bete de biruința, care pasca de oțel pe care o vor trimete Zeii se vor mai buni razi omisi, iar omenirea, biata omenire, sugerind din toate rănile celor mai cumplite sfâșieri, omeniea despoiata de ce are mai scump sa oameni ți amenințara cu rispa complecta a intregii sale opere de veacuri ia munca pentru civil,sație, așteaptă cu incordarea supremă a tuturor fibrelor sale ceva care nu samănă dasigur unimic din aceste viști» Și ea se consuma de nerăbdarea acestei bune soții, care ar fi pentru dinsa ca o noua Evanghelie In mijlocul grozăviilor și desfiinarilor, un asiix a fumurilor de jertfa ale origiiismului triumfător, care e materialismul modern. „Aier, puțin ater, dați-mi aser, că mă îmiăbuf*, așa strigă eroul prins intro societate de mucedă încremanirea trivialitatea ei brutală, dușmană a oricărui ideal, din romanul marelui revoltat clan,descultatuli. Și la fundul cugetului mijioacilor omenești torturate de răutate, și mai c Vm de o dobitoci fără margeni, mai strașnică decit orice fel de răutate, este—, mai mult decit setea victoriei pentm măgulirea mândriilor naționale, mai mult desît acea rîvnire de pase, așa da mult pomenită la fiecare zi, pentru ca ilumiszii să mânlnce, înfrigurat» sa se încălzească, goți să sa îmbrace și pribegii să se întoarcă la vetrele lor—, este, zis, nevoie de acel așer care de mult a fost răpit ploaienilor noștri. Dacă asculți bine, peste toate urletele trupurilor rupte, maltratate, brutalizate, subnutrite se asude strigătul suprem al sufletelor: „aier, cu mă tanăbuș". Și iatăm, din țara î n care se focalisa de pretențiiie interestuile ala Europei de aeo cel mai cras și mij lacom materialism și care e azi izvorul evangelic al celor mai mărețe daruri de milă și ai celor mai sigura făgăduieli de dreptate, se sunt ® vorbind un șef de Stat, care nu e nici general, nici diplomat, nici agitator revoluționar, ci un ragalător sprijinit pe principiile care reiese din tot ce au cucerit oamenii păsa azi, goniră milistelor lor, in domeniul udwirami culturi. Președintele Wâlsan vorbește. El spune că, ones ar face unii și alții, de voie ori de cumplită nevoie, războiul va continuă pisana dnpi, —numai pentru drept. Pentru wd..epíiü« și îndreptarea j gn.riior ce s’au săvîrșit*. Ga ei nu vrea nimic de la Germania liberă și pașnică, dacă nu e foc dealt pentru dinsa, și tra pentru „stapîai ambiții#i și intriganți*, la ceia* ce se urmărește prin toate aceste nespuse Încordări m thnun : „tovărășia neamurilor care trebuie să garanteze de acum pasea lumii*. Nimic nu se dore.?ti care să nu fe „echitabil și ireproșabi ca intenții, pentru dușmanii noștri, ca și parura prieterii noștri’". In aceasta lupta care se va purta și • pănâ s-a va trage ultma tortură Ut tun". S’o știe deci aceia cad ridicâ neamurile unele contra altora pentru nedrepta scopuri egoiste, și se știe chiar aceia tari, pe alte căi, caută sa aducă o ladușmanire care ar sfășia măruntaiele iase și ale orcării societăți umane. Nu departe, de peste Oceanul de la irg, tredad peste toate timparile de luptă, fara a lua nimic din ura ce se zbate Intr’în sete, vine această solie, semnă ca un cuvînt de Eanghelie, in adâncul însunerec al neputinței noastre de mic popor nenorocit cari am crezut și noi in dreptate si cad une ori am părea uoiași să blăstămâia și numele ei ca ai unei supresse m nciuni și sa ai ilustei celei mai criminale. 9 * « Și pare că degetul divin al Mistuitorului luminează îngenunea noastră, arățindu-ni tocmai in fund grana sigură a mingieriior. m, wmmî O ctitorie a csip fiiMMKIMJWa Oprindu-mi ochii asupra unui ziar grecesc din America, am văzut o mare pagină aproape întreagă plină cu anunciul bibliotecii Marasil. Această bibliotecă, alcătuită mai mult din traduceri, pune la îndemîna oricărui național fără cunoștință de limbi străine cele mai bune cărți de știință — în sensul larg al cuvîntului, deci și de istorie, de istorie literară, de sociologie, de filosofie — ale neamurilor celor mari. Alese cu o deosebită îngrijire, traduse de scriitori pricepuți, ele dau oricărui doritor de învățătură mijlocul de a se informa asupra tuturor chestiunilor care privesc, nu numai nația lui, dar și marile întrebări asupra cărora se oprește, totdeauna lacom și niciodată mulțămit, sufletul omenesc. O adevărată enciclopedie, dar nu în articolașe seci și reci, compilate din lucrările pline de suflet și de viață, ci prin lucrările originale înseși, în care vibrează bucuria descoperirii și a creațiunii. Și, în atingere cu aceste minți mai nobile ale omenirii, cîte spirite umile pana atunci nu vor fi simțit că și în ele se zbate ceva, cîți nu se vor fi ridicat măcar — mare lucru!—mai presus de trivialitățile, adormitoare și uneori degradante, ale vieții! Aceste cărți, care, în cuprins de 6 — 700 de pagini și cu o frumoasă legătură, se vînd pe cîțiva franci, se tipăresc din averea pe care a lăsat-o anume și numai pentru acest scop un bogătaș grec din Rusia, Marasii. Toate aceste volume ajutătoare pentru desvoltarea culturii naționale pornesc d..i acea ctitorie a lui. Și mă gîndesc, aici, la cărțile, puține, rău alese, prost tipărite, scumpe, care, la întîmplare, dau și cîte o traducere unui public care, dacă ar fi numai învățătorii și preoții, încă ar merita să i se înfățișeze ceva mai bun din operele scrise în limbi pe care n’au de unde le cunoaște. Căci, desigur, dacă celor de sus cari știu franțuzește și nemțește și englezește li stă o întreagă lectură rea la îndemîna, se cuvine puțina lectură bună acestor oameni de treabă cari nu știu englezește și nemțește niciodată, și foarte adesea nici franțuzește. Ce ctitori mari au fost bogații noștri de pe vremuri! Bisericile, mănăstirile, spitalele, așa de multe, de frumoase, de bine înzestrate, fac dovada. Dar putem zice că avem destule lăcașuri de închinare, iar asistența publică a luat-o asupră-și Statul. In timpul din urmă se făceau daruri Academiei ori societăților culturale, mai mult pentru burse, care nu mai sînt așa de necesare, și pentru premii, care răsplătesc pe cine știe ce aventurier literar mai mult stricăcios prin opera lui . A crea astfel de biblioteci pentru popor, a răspîndi prin ele în largi valuri acea lumină care e, azi, marea putere, ce scop mai frumos poate urmări omul care se gîndește a consacra măcar o parte din averea sa binelui public? Exemplul bibliotecei Marassi poate îndemna și el la aceasta. N IORGA mnm samusig mimt micm grsf!! 10 BANI EXEMPLARUL CUGETĂRI Este trădarea care adaos pe dușman, dar este și acela care-1 așteaptă, îi lipsește doar eurajul celeilalte. (N..)* Ai dreptul să te isolezi de societatea în care trăiești în orice alt moment decît a supremelor ei sacrificii. (M D siaää SÄÄMBmHM* Ri Dumiaecă, 26 Novembre 1917. motm Redacția # Mmmrmrn. uți ^*»*«£01 B«bh sft 8 L%SW$a teatral« .Ttealfe«* Mmmm s W. mmM PE CĂRĂRI UITATE 1. Cetitorului de O. C&S6I» Te miri că scriu In versuri ? — Cuvinte multe am La jugul prosodiei din nou să mă îndam . Căci, stînd supt vremi cumpite, mărturisesc, mă tem Că ’n prosă aș începe să strig și să blestem, Să ’ndemn la răzbunare, înflăcărat de ură, Și scrisu-mi n’ar cunoaște nici margeni, nici măsură. — In versuri totuși altfel , revolta însăși are Decență, și se uită cu grijă la picioare Ca nu cumva să iasă vreunul mai puțin ; Te potolește ritmul și rimele te țin, Simțirilor pui strajă și patimelor frîu, Din vijelii faci boare, iar din șuvoaie rîu, Și astfel vechi canoane dau vorbelor putere Să placă lumii bune și criticii severe. — Cu despre aceste rînduri ele-ar dori să fie Popasuri de odihnă și de filosofie, Ori geană de lumină din orizontul ’arg, Cînd nouri de urgie de-asupră ni se sparg, Și supt amenințarea durerilor ce vin, Să însemneze versul și clipe de senin. 2, Minuni Din lutul drumului de țară, Călcat de labe și copite, Un bulgăre iea copilandrul ln mînile-i blagoslovite, Și ca un meșter îl preface In chip de pasăre ușoară... Dar iată lutul către sare, Se mișcă pasărea și sboară, Pe cînd copilul, — Isus însuși, — Uimit și luminat deodată, Cu’nfiorare se închină Atotputernicului Tată... »Casa atlîe a chi l’intende.“ N. Machiavelli-Minunea veche și poetul Cu voia Domnului o face, Cînd pune suflet și lumină In jutul vorbelor sărace. Cuvintele-i tresar, prind Aripi Și’n largul vremurilor zboară, Avînd să poarte’n veci căldura Și razele de odinioară. Dar, cînd nu le’nțelege nimeni, Ca pulberea cad’risipite, Și pan’ la altă înviere Se calcă labe și copite. * i Ce înseamnă astăzi a scrie T mH, MSTKONIU. Ss pare că Gîrmanli își dau mai bini socoteBia dîe Stup; și, deși a« ssavegiai tasulut 42, xippeiamnle si asibaashaeia, cu feste cu b’su înfipt adisc in simim liadă*®, tatsui nu as bizuiesc umishi pe tsio fi nu a șteapta succesul ori mintaimaici numai de la dusele. Carmtai. »«Is ori vorbit, «si penau dinții puie« rea lui și, iară inaei*!#, irosul fiu de* oaibiî, pe c*îe ei nu sa glâdîSâ si desprejai. Din potrivă, U cultivă și-l produs, ori II spiffliulg, u propagi, cusi aiai, cu ab.iiiși tagijue cu cais fabrică si imp&risc fiecărui o»Sar munițiile tribarusis puaku luptă. Cuvîntul și idea sunt lats’Adevăr și ele nișis maöíi, și m$te Ukiiupinstipuite „răzuoiul csi seu", care na poartă cu ioane multă omn«tttrie*, (ii sigur, cu și cu mai mult ,suliet*... Ni numai titta, — și, ca m issem o comparație și una, potrivita, — j cu«lutul și rudă sunt niște puncte de spuuink pe care ostașul de a&iiei, spujMindu se aneexă cu aparatul tihaic al lupulor male. F«ia ele, acesta racuine suspendat în aier, desenerut, Adevărat» prefeduc lipite de omestii si de taiia propulsivi. însă, prin urmarej sei ce-și fac din acr* o anoms in vismiia acestea au clips 1* care oboseala ori deactualarea trece ea un nor pluto cerai luminos al conștiința, umbaum ri și bcisnecindu-n perspectivele cele obișnuite, ei nu trecuie ss*și pute la Utuoisla rostul cs-1 au, suci scopul ca*! urmăresc. Am put va adăugi lasă vre-o dusă ori tiu motive făcutte»îî încidise energiile tor. Acestea ne iubesc, e isate adevărat, se iovese si dese dureros de ias.b;a int;.hrația sufletului omenesc, a cetmualui« Iaî, a te ori, acesta, cetitor«1, cere pentru bata voba sau peana toata ideia loa amiata de cei care scrie, fapa care e i siflezi oii care se răspunda ca ecoul, — an ecou al realității imediate, Ecoarea siit ityii dovadă vrea »& vată contorul îndstă, trăsnetul care să confime puterea usîgioarei »dubii luminoase a» Supra lum calul. Anâia«*, umăr nd pe cineva ts disvoltare* statornici a aareiași teme, ce« tUorul Ü privește ca pe un om incăuș*4 tu prupunt atu sistem de gitane, din e*KC «a se fi»ai paie desprindr*. Șise ob ȘiUnȘte s-l vede» in .x-«Jul funcțiunii* și tu sâ jba obu.itof dan.ru.«o&te a datoriei ori incit iu. De aici și până ia nesocoti; ea aocii su ui fiu, mut au esei și apunui- iauintit spre veșnică Bt htimbare, obosit de pra mună aiențiș intr’unui foc ori imr’ua face răpede f, pasul asta. Anfe; de ,m ri «tare deacur j stă energiila ceiu«. ce »...zis și I» oposofis. O« iată cuvinte c*re stau snai priaus de els a .este s «le cuini smetiești, «armie dictese de a voli cei« moi adinei a.e apartei apatte voioase, cuvinte mea ta să vii«renai.a «neigite clui... luptă cu scrisul, ista ie teasiis Și să i se afirme. Citit chiar meisteți pasivă, adevărat bloc de piatră, a puoii.ui censor, dovedește nevoia și, deci, diona aca o îăVinge și de au zdrob« cu orice preț. »Sufletele oameniilor s atâta pât tuns»*, te apunea Aistols France,—ș. di« ave «Mă ,»mpintit.«Dint*te a «pirtura** na *ște frdesita nedreaptă a tutuor ...uni.ivr, — șa CntUva lor. Dar o fiul nu poate apuse o iată, ed dintr’adat^ tot ce are de spus: c< « tarea oamenacre, la formar ca ș; tareg sv ».ca ci, est»; aucca aiva; «a euge ca « apă ori cu un torent, și d.n c^>giea lui ar &e pol amauaia «ipri tos e stementeis d* hr.»ă 0« is cu^mâdd, fir eli de drana pasa fiului ne urmărește cursul gradsr.i aduta. Și, de aceia, a,erodată a» si curme să-și caute na mumim, da oprire și de pâ hjă. Ci/clî am expria dă ® ceie ca seau fi«»ă iale auni cugetu as non.ro, e prea pția fiți de tot ce sauioițiște a,.o o, — și para puțin pentru a stat* la t.aaspla Bîerea, se pălă sasta, a .dau în miaua c* u 1 l. Nariva desfuiă vreme mnei viați d.i*tui de lungi pe «mu a lăsiaâ ta de a-